Prin primăvară m-a lovit unul din impulsurile mele de moment care, câteodată, mă duc la sapă de lemn. Am vrut să încep să beau smoothieuri mai multe, pe motiv că îmbătrânim și parcă doar salată de carne nu mai merge.

Zis și făcut, hai la magazine, să căutăm smoothie, nu? Ete că nu, că produsele astea extrem de bio și de gustoase, vândute prin diverse galantare în sticluțe de 400 de mililitri maxim, au prețuri de zici că sunt condimentate cu platină pură.

Așa că am ales soluția care s-a dovedit maxim de câștigătoare, până la urmă. Mi-am cumpărat un frumos blender cu care îmi fac ce smoothie vreau eu, când vreau, în ce cantitate vreau și la niște prețuri cu care, în magazin, aș cumpăra eventual dreptul de a deșuruba pe jumătate capacul sticlei.

Serios, oamenii se tem prea mult de utilizarea unui robot sau blender, mai ales din motivul Vai, se spală greu. Se spală pe naiba greu, îl pui sub jet de apă, se spală instant. Nu mai zic de mașina de spălat vase sau ceva.

Știți ce bine e să faci fulgi de gheață în blender și să torni peste ei un pahar de vin alb, când afară sunt 45 de grade și aerulcondiționat de abia face față? Sau, în cazul copiilor, să torni peste gheață o lingură de sirop de fructe și să le dai granita homemade?

Better than anything, vă zic.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.