Camera mea de gigolo

Camera este mica, încarcerată de pereti cafenii, cu muchii disipate in semiobscuritate. Ma simt infrigurat si transpir picaturi reci de febrilitate, de fiecare data cand imi lipesc spatele gol de zid.

Si privesc in fata, cu ochii aproape inchisi, spre fereastra de cioburi lipite intr-un cadran de lemn jupuit. Strang pleoapele, incordez pometii, irisul se scufunda treptat intr-o ceasca de cafea râncedă. Peretii laterali se alungesc in ușurătatea vederii periferice si cioburile luminate se indeparteaza, se gudură in entităti punctiforme de micime ludică. Imi preling pielea transpirată pe igrasia răsărită dintr-un petic de musama franjurată. Si o brazdez cu taisul omoplaților, pana cand parchetul subred freamata sub apasarea coccisului.

Peretii laterali s-au alungit si in departarea infinita isi pierd paralelismul, lipindu-se intr-o singura entitate punctiforma, cu o exalațiune fotonica tot mai ostâmpită. Ca un felinar cu geam afumat, ce-si arde ultimii aburi, uitat pe tavanul unui tunel forjat spre inima aisbergului de păcură. Iar acum se stinge; am inchis ochii si conspectez prozaismul naturii moarte prin prisma amintirilor vii.

Sunt inconjurat de kitschuri din gips si rumegus acoperit cu praf cimentat. Le simt mirosul de lac invechit, urină de pisică si cârpă umedă aruncată pe podeaua unei debarale părăsite. Lemn de nuc spintecat sub lama toporului, modelat in căluti crăpati de coasa ruginită a timpului. Plușuri îmbâcsite cu salivă, ruj si lacrimi, cu priviri de cadavru profanat, aruncate prin nasturii sparti.

Lumanari multicolore, topite in forme dizgrațioase la căpătâiul iepurilor nimfomani cu botic imbibat in scuipat de hienide. Milieuri strambe, pestrițate cu stigmate galbene, soioase si vechi, pictate peste modelul mutilat de judecăti prizărite si neindemanare. Geamanul avortat al Turnului Eiffel, mazgalit pe un placaj cu iz de targ janghinos si apă de canal parizian, imbuteliată cu multă maladresă intr-un bidon Vittel fără garnitură.

Cămăsi decorate cu aripi de muste alterate ce si-au prins urechile in epoleții de mustar intarit. Si clovnul cu arc vârât in cur, ce iti hăituieste sufletul cu zâmbetul molestator de armasar turbat si ochii lui Basedow, infipti in craniul de diavol exorcizat pe cenusa crucii din Golgota.

Pleoapele turtite in ciolănimea pometilor vibreaza cu puls neregulat, slobozind primul strop de sare amară, spre stuful perciunilor. Darul vederii mi-a plafonat simtul estetic, servindu-mi acelasi meniu de orori inabusite in crematoriul camerei mici, cu pereti cafenii. Le-am devorat carcasele goale de ieftinătati rebutate, le-am lins mediocritatea leșietică, varsata in contururi insuficient umplute.

Cu ochii inchisi, le caut aura; vreau sa schimb meniul si sa le halesc plăpandul neprihănit al segnetei ascunse in banalitatea oricarui obiect. Peretii laterali s-au retractat, mascandu-si muchiile in semiobscuritatea incipientă. Imi durific gambele si imping opintit in calcaiele amortite, gadilate de furnici. Omoplatii prăvălesc brazdele de igrasie spre tavanul scorojit. Pe piciorul zulufat de lemn nădusit se inaltă vaza ingustă si lungă, zoită de spumegarea aurie a cioburilor lipite. Lumina rătăceste in polcute mute printre mumiile trandafirilor incastrati de gura strâmtă.

Contractiunea longitudinala a peretilor dilată cioburile ferestrei intr-o divergență absurd de agresivă. Trandafirii morti isi hidrateaza petalele intr-un val clocotit de jubilatiune si incandescenta. Sunt inhalat in oceanul de emanatie fotonică exhaustivă, sorbit in aurul topit, de pe țărmul Soarelui.

Nutrită din angoasa amintirilor, segneta vazei s-a umflat intr-un bulgaras jucaus de plutoniu. In ziua achizitionarii, mi-am schingiuit ochii in aceeasi lumină orbitoare a iadului lichefiat, revărsat peste Gradina Edenului. Pâlcul furibund de raze văratice transpune pavajul uleios al bazarului intr-un fragment de turlă aurită, inecată in soarele spoit pe orizont.

Barbosii cu dinti mari si rari isi agita proeminenta osoasă, extirpată din gat si imi coșcovesc timpanul cu descantecele adulatiei de trampă. Incerc sa ii evit si sa-mi ascund auzul printre ciocnirile atomice din prafu mestecat redundant sub labutele pisocilor ahtiati după taraba cu peste stricat. Sunt obligat sa ii evit, să mă ascund. Atunci cand mă simte slăbit, limba lingusitoare a bărbosilor imi incarcă halima camerei cu noi forme hidoase de kitsch emailat. Caut ceva diferit, special, demn de o zvâcníre augustă a nucleilor imbătati cu romantism.

Imi ascund auzul si ochii, pana reusesc sa ii agat in rochia vaporoasă, animată de doua cuie picurate prin sfarcul frivolitătii. Are fibre fine din crep, in si georgette, umerii masati sub trandafiri din satin, prelungiti intr-o tesătură damasc peste coapsele umezite de transpiratia rece.

Fesele umezite prâsnesc ca o menghină veche in care s-au strivit priviri pofticioase si străfulgerări de erotism manjit pe cioburi de faianță. Vreau sa ii deslusesc absconzitatea pitită sub in stăveziu si ațe de mătase, prelinse peste îmbujorarea rectului. Viforul lunatic imi striveste gatul intre pulpele cu iz de uleiuri sălbatice incinse. Si in pozitia de capilaris captivus, o urmez departe de bazarul barbosilor cu ochi scânteietori, departe de kitsch si email presărat cu păr de pisoc; pana sub asternuturile lesinate sub pielea-i tremurandă de Afrodită venită de goană.

Ne intrepătrundem prin porii lărgiti sub debitul de emanatii concupiscente. Si ne slobozim plăcerile carnale, dansand in hora demonilor torturati cu tălpile goale, pe plita din lapte si miere fierbinte. E un dans masochist, intretinut de mirosul dracilor fripti, de urlete orgasmice si de șuieratul bancnotelor pasate pe noptieră. M-am intors in bazarul sclipitor. Cu remunerația anterior dobandita am reusit achizitionarea vazei cu segnetă divină. Cadoul de Valentine's pentru iubita ce-mi imparte camera mică, încarcerată de pereti cafenii.

 

__________________________________________________
Dacă ți-a plăcut articolul, dă-mi o bere virtuală BERE
Loading...

56 comentarii

  1. #1

    Au legalizat astia iarba?

    Thumb up 0 Thumb down 0

  2. #3

    Ăsta e guest post de Cornel Dinu?

    Thumb up 0 Thumb down 0

  3. #4

    Ti-am zis ca e marfa buna, nu?

    Thumb up 0 Thumb down 0

  4. #5

    Amin!

    Thumb up 0 Thumb down 0

  5. #6

    Prea mult timp de antrenament in camera de presurizare strica.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  6. #7

    Plateste bine Cornel Dinu daca a ajuns sa posteze pe blogul tau 🙂

    Thumb up 0 Thumb down 0

  7. #8

    Arhi, nu cred că cumperi de unde trebuie. Daca ne vedem dupa Paște, iți aduc eu d'alea bune.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #9

      E scrisă de aviatorul minune. Ia vezi cum vii tu azi cu el. 👿

      Thumb up 0 Thumb down 0

  8. #10

    De ce sunteti rai, railor? Mie chiar mi-a placut, desi pe alocuri aveam senzatia ca povestea asta e scrisa din perspectiva unui gandac de bucatarie.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  9. #11

    Dani, ce sa zic...nu te stiam un apologet al orfismului, ba as spune, chiar al raionismului.
    Acum e clar ca sub pojghita brutal de directă pe care o afisezi, pâlpâie si tremură un suflet chinuit de mii de intrebari si angoase.
    Ai grija sa nu-ti tai si tu vreo ureche.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #12

      Jerome,
      asta inseamna sa fi poet...
      arthur rimbaud e mic copil pe langa dani.
      one in a million. timpul imi va da dreptate...

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #13

      Hary
      Mie mai repede imi aminteste de Byron.
      Lordul Byron a ramas in istorie nu numai prin poemele sale, dar si prin viata sa " trăită în extravaganță, cu numeroase povești de dragoste, datorii, despărțiri, acuzații de incest și sodomie. El a fost descris de către Lady Caroline Lamb ca „un om nebun, rău și periculos a-l cunoaște”

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #14

      Jerome,
      inseamna ca nu-i cunosti povestea lui Rimbaud...:-))
      lordul byron a fost doar un desfranat si un decadent banal, daca este sa-l compar cu Rimbaud, care la 16 ani scria poemele magnifice si care dupa varsta de 18-19 ani incheia cu scrisul ca sa inceapa sa traiasca o viata "normala".

      ce scrie Dani seamana mult cu opera de texte scurte, lirice greu de incadrat ca si gen literar "Illuminations", de A. Rimbaud.

      cu putina rabdare, te vei putea bucura de ceva chiar mai bun decat "illuminations", scris de Dani Corban.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #15

      Hary

      Actuala OPERĂ a lui Dani Corban imi e mai mult decât suficientă, aşa că Thanks, but no thanks !

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #16

      Jerome,
      constrangerile mintii, nu pot fi pacalite.
      sau altfel zis: iti place sau nu iti place.
      thats all about.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #17

      Hary

      Imi place sau nu-mi place ?
      That is the question !

      Thumb up 0 Thumb down 0

  10. #18

    Sunt singurul care n-a citit poemul? Daca vreau sa citesc poezii, il citesc pe Eminescu!

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #19

      PlayActive,
      in suficienta ta proverbiala, mai bine iti cumperi o gomflabila, de ce sa te expui unui miliard de virusi si bacterii gramnegativ sau sa te stresezi cu sentimentele femeii? plus, de ce sa risti sa te expui unor alte riscuri iesind din casa in cautarea vanatului, cand poti sta bine mersi acasa?

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #20

      PlayActive e unul dintre hipsterasii pentru care doar eminescu=poezie

      Thumb up 0 Thumb down 0

  11. #21

    ce e asta? raspunsul lui corban la intrebarea 'ce e postul'?

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #22

      Asta primiti in Saptamana Patimilor, pentru ca nu ati fost cuminti!

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #23

      :)))))) Buna asta!

      Thumb up 0 Thumb down 0

  12. #24

    Acest Icar al blogosferei...cum faci, dai cu "search" in dictionarele online?

    Thumb up 0 Thumb down 0

  13. #25

    era o teorie. cica daca pui 1000 de maimute la masini de scris, exista posibilitatea ca la un moment dat prin pura intamplare sa iasa ceva de geniu.
    Va mai trebuie maimute 🙂 if you know what I mean...

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #26

      Lucifer,
      ce scrie sau picteaza o "maimuta", nu are nici un sens pentru alte "maimute".
      altfel zis: cititorul sau privitorul este cel care da valoare unei opere artistice...

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #27

      Te bagi ?

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #28

      sau tematic, "the beauty is in the eye of the BEER holder"

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #29

      Hary
      Desigur ca replica mea nu-ti era adresata, dar ai apucat sa postezi inaintea mea
      Sunt convins ca era clar, insa pentru linistea mea, am preferat sa accentuez

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #30

      Jerome,
      stai linistit, am o parere suficient de buna despre tine incat sa NU trebuiasca sa-ti faci griji in privinta asta... :-))

      Thumb up 0 Thumb down 0

  14. #31

    Jerome, ai auzit de metafora fara finalizare ? Probabil ca nu, fiind o sintagma inventata acum de mine 🙂 Este metafora care ti-ar alimenta imaginatia cu tot felul de pasteluri colorate, sentimente, senzatii placute, dar totusi nu o face. Parca ti s-ar infiripa acolo o imagine faina in timp ce citesti, dar pe final apare un cuvant dubios; un neologism, sau un termen folosit atat de rar incat nu are forta de a rezona, te lasa rece, nefinalizat. O nuca tare aruncata in penisul erect.
    E ca atunci cand poftesti minute in sir la o inghetata si cand sa o gusti, iti da cineva peste mana si se spoieste pe asfalt. Ca atunci cand danseaza o femeie goala in fata ta si simti ca vrei sa explodezi, dar cand sa pui mana, se imbraca si pleaca. Ca atunci cand face Tatu floricele, dribleaza toata apararea, inclusiv portarul si ajuns in fata portii goale se hotaraste " Ba, parca n-as da gol. Hai ca nu dau "
    Exemplu: Inchide ochii si gandeste-te la cuvantul "scanteie". Involuntar, iti imaginezi scanteia, apare o luminita pe firul tesut de imaginatia ta in timpul cititului. Acum gandeste-te la cuvantul "segnetă" . Ce efect are asupra imaginatiei ? Nema, zero, ciuciu..chiar daca ai mai auzit termenul, te lasa rece, nu are expresivitate.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #32

      "Tresărind scânteie lacul
      Şi se leagănă sub soare;
      Eu, privindu-l din pădure,
      Las aleanul să mă fure
      Şi ascult de la răcoare
      Pitpalacul."

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #33

      "Scanteie" vine impreuna cu o intreaga armata, campul lexical este bogat in termeni puternici. Apare sub forma de verb "a scânteia" ,sub forma de adjectiv "scânteietor". "segnetă" vine picat din cer, copilul nimanui.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #34

      Mda.
      As spune de ce am folosit respectiva strofa, insa pe bune ca imi esti simpatic

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #35

      Jerome,
      de ce asa de inhibat?
      nu este deloc injositor sa-ti placa sa asculti de la racoare pitpalacul...:-))

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #36

      1. Nu e inhibat, e doar trac. Chiar si marilor artisti li se mai intampla.
      2. Pitpalacul e masculul prepelitei si este o pasare timida si gingase, exact ca sufletul lui Dani

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #37

      Jerome,
      "Pitpalacul e masculul prepelitei si este o pasare timida si gingase, exact ca sufletul lui Dani"

      se pare ca in mod obisnuit traiesti intr-un mediu destul de "plafonat", daca simti nevoia sa-mi explici ca soarele rasare dimineata si apune seara...:-))

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #38

      eu nu stiam ca dani e pitpalac si mascul de prepelița

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #39

      1. Hary stia ca Dani e pitpalac, dar nu stia ca are sufletul timid si gingas.
      2. Arhi stia ca Dani are un suflet timid si gingas, dar nu stia ca e pitpalac si mascul de prepelita.

      Dar voi cand v-ati intalnit la Timisoara, despre ce ati vorbit ?

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #40

      Arhi,
      nu era vorba despre ce credem sau stim noi, ci despre ce a vrut sa ne spuna Jerome cu poezia..:-))

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #41

      Jerome,
      sufletul lui Dani nu este nici timid si nici gingas.
      dimpotriva...
      ca el pozeaza in timid si pe-alocuri iti provoaca un sentiment de gingasie, este pentru ca asa te lasa el sa-l percepi, prin ceea ce scrie.

      sufletul lui Dani, este mai degraba un mega vulcan, fix inainte de a erupte.

      rolul meu este de a colecta diamantele brute pe care le scuipa din acel suflet vulcanic, diamante din care eu sper ca pot realiza niste bijuterii literare unice...
      acum stii si ce am facut si despre ce am vorbit in timisoara...:-))

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #42

      Hary

      "sufletul lui Dani, este mai degraba un mega vulcan, fix inainte de a erupte.
      rolul meu este de a colecta diamantele brute pe care le scuipa din acel suflet vulcanic, diamante din care eu sper ca pot realiza niste bijuterii literare unice…"

      Mai lasa din produsul tau si pentru clienti 🙂

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #43

      Jerome,
      cartea lui Dani Corban este in procesul facerii, va aparea de 1 iunie...

      pana atunci iti recomand "povestiri de sub papuc" a lui Vlad Popa.
      cartea va fi disponibila din 07.05.2013.

      o vom lansa aici pe blog si nu numai...

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #44

      Bravo.
      Sincer.

      PS. E o coincidenta ca apare pe 1 iunie ?

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #45

      Jerome, stai linistit , nici lui Hary nu i-a placut prea mult " Camera mea de gigolo " :))
      Povestirile cu adevarat reusite sunt inca imbuteliate si bine ascunse. Majoritatea sunt exact opusul stilului de mai sus. In loc de "metafora fara finalizare" o sa gasesti "metafora cu finalizari multiple si prin diverse locuri". Trebuie doar sa ai putintica rabdare.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #46

      Dani
      E usor sa-i spui "Ai rabdare" cuiva dupa ce l-ai intaratat si fermecat totodata.
      Lasand gluma, abia astept lansarea.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #47

      Jerome,
      lansare de 1 iunie:

      Pentru ca Dani este copilul ("timid si gingas") care iti face cu mana din iad si te saluta din rai...:-))
      depinde de tine din care perspectiva te uiti la el.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #48

      It's better to reign in hell than serve in heaven

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #49

      jerome,
      burn in hell to shine in heaven.
      cu fiecare secunda in care trupul nostru arde in iad, sufletul nostru poate stralucii mai puternic in rai...

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #50

      Un iad inteligent e mult mai bun decat un paradis prost.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #51

      jerome,
      sincer, eu as prefera un paradis inteligent....:-)))
      dar daca nu as avea de ales, as prefera prostia raiului decat o inteligenta in chinuri...

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #52

      ce-mi plac mie "delirele" astea care abunda de sensuri "pleonastico-tautologice"...

      Thumb up 0 Thumb down 0

  15. #53

    scrierea asta se vrea un soi de "estetica uratului" dar n-are nimic estetic.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #54

      eu as zice ca nu are nimic urat...:-)))

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #55

      tu esti subiectiv sau tziganofil :))

      Thumb up 0 Thumb down 0

  16. #56

    Un nou Ciubotaru

    Thumb up 0 Thumb down 0