O casă făr de ferestre

O casă fără de ferestre e o casă oarbă. Trei fobii mari am pe lume. Frica de a orbi, frica de întuneric și desigur, frica de a nu face cancer precum tata, dar asta hai să spunem că nu e fobie, ci o teamă justificată de întâmplările vieții.

Prima oară când am fost la oculist și mi-a spus că trebuie să port ochelari, adică prin clasa 1, cred că am plâns o săptămână încontinuu. Pentru că brusc, am dat cu capul de prima fobie a vieții mele. Cea de a rămâne orb, închis într-o lume a întunericului din care să nu mă poată scoate nimeni, niciodată. Să nu pot vedea cerul, să nu îi văd pe cei dragi, mi-era o frică teribilă, din care nici acum nu sunt chiar scos.

Probabil frica asta a dus, în timp, și la frica de întuneric. Pe care nu știu să o fi avut în copilărie, dar pe care am depistat-o în adolescența târzie, când m-am mutat prima oară cu chirie și am realizat că nu am cum să dorm cu lumina stinsă sau nu mă pot uita la televizor pe întuneric, dacă patul, fotoliul sau canapeaua nu e lipită de perete. Cu toate că, în copilărie nu aveam nici o treabă, pe vremea răposatului să urci 9 etaje pe întuneric era ceva obișnuit în fiecare zi.

De aceea, pentru mine să accept provocarea de a trăi într-o casă fără ferestre timp de o săptămână este destul de dură. Pentru că nu suport întunericul, chiar unul din motivele pentru care am ales casa unde stau acum este că are ferestre uriașe, inclusiv o bucată de acoperiș fiind din sticlă.

Dar vom lupta până la capăt și până la întâlnirea cu primul psiholog veritabil.

__________________________________________________
Dacă ți-a plăcut articolul, dă-mi o bere virtuală BERE
Loading...

27 comentarii

  1. Frica de-a face cancer... 😉 absolutely no pun intented

    Thumb up 0 Thumb down 0

  2. #2

    Una din legile Universului este că, de ce îți este frică, nu vei scăpa. Morala: scapă de frică, frica ne ucide încet, încet.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #3

      Frica este ceva absolut normal, instinctual. Mai degrabă lipsa fricii ne ucide.
      Apropo, ştii cum se numeşte lipsa fricii? Inconştienţă!

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #4

      Dune – Litania fricii...

      Thumb up 0 Thumb down 0

  3. #5

    da' macar ai lumina de vreun fel in casa aia fara ferestre?

    eu am lucrat 2 ani, zi de zi, intr-un birou fara absolut nici o fereastra, desi avea un perete de sticla, care dadea intr-un culoar intunecos si fara ferestre. locului i se zicea "the fishbowl" si multi fugeau de camera aia ca de dracu'. o colega - ulterior am realizat, claustrofobica - a venit sa ne intrebe ceva tehnic; am poftit-o sa ia loc si in urmatoarele 10 minute, cat discutam, a bufnit un atac de panica de nu stiam daca sa ma pis de ras, sau sa ma cac de frica... 🙂

    nu ma deranja prea tare - era mult mai liniste decat in zona "open concept" si deseori cam cald. mai tarziu unii colegi mi-au zis ca li s-a parut extrem de apasator. probabil prezenta mea augusta le fermeca irezistibil existenta, caci altfel nu vad de ce ai sta 2 ani in fishbowl, daca nu te atrage ceva. 🙂 (acum am loc la geam - ma deranjeaza enorm in zilele frumoase, cand trebuie sa muncesc in loc sa ma duc la pescuit; sau la ars buha in fulgi. macar in fishbowl nu aveam chestii care sa ma distraga - trageam tare sa-mi termin treaba si pe la 3 o intindeam agale la un ping-pong.)

    fobia de intuneric: toti am avut-o pe la varste fragede. copil, mie mi-era frica de strigoi; automat imi era frica de intuneric si ziua.
    ulterior, am pierdut frica de intuneric, a ajutat nea nicu, cand ne lua curentul iarna de pe la 6pm, dar uite-asa am invatat anatomie pe viu, prin scari de bloc, practicand cu "fete den popor".
    si acum uneori imi place intunericul - mi se pare ca ma protejeaza - mai ales in aer liber, chiar vad destul de bine si fara lanterna. nu vb aici de "cutii negre", ci de mers prin padure noaptea, de exemplu.

    fobia de cancer: e nasol sa faci cancer, dar e si mai nasol sa afli cand e prea tarziu. actualmente sunt relativ putine cancere care sa nu poata fi inlaturate daca sunt prinse devreme.
    traieste senin si du-te mai des pe la doctor, chiar daca nu te doare nimic.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #6

      oh, cum era sa uit de fobia de a orbi? asta, si inca o suma de multe alte feluri de a fi prizonier in propriul trup, si totusi...

      stephen hawking - fizicianul genial - care a paralizat in floarea tineretii. am citit despre el ca initial, cand a aflat ca va paraliza curand, s-a pus zdravan pe baut si avea de gand sa se sinucida.
      apoi a venit declicul - nu numai ca si-a acceptat soarta, nu numai ca majoriatea rezultatelor le-a dat in perioada cand boala era avansata, dar pana l-a ajuns tehnologia din urma, omul asta ajunsese de rezolva mental ecuatii diferentiale. (pe care eu nu prea le-am bunghit nici nu pixul pe hartie...)

      energii si resurse pare ca exista, iar fiinta umana e abisala in toate directiile.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • Ma, tu unde-ai lucrat? Ca-mi pari coleg de birou cu mine :))
      Si eu tot in "agvariu" ma joc la biro'.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #8

      @andreea - n-am colege [romance] cu numele asta.

      Thumb up 0 Thumb down 0

  4. am avut ( intre timp a murit ) un unchi orb - la cateva luni de la nastere un doctor beat i-a pus solutie gresita in ochi 🙁 ... era o persoana vesela, foarte informata, avea radioul deschis mereu si stia multa politica externa, isi infasura tigari de tutun si hartie de ziar cu mare maiestrie, nu a avut incotro si si-a acceptat soarta, probabil si faptul ca a trait la tara i-a fost de folos ... iar eu ma plang ca am ajuns la +4 dioptrii ! 🙂

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #10

      Eu am in jur de -13 la dreptul si -15 la stângul, port ochelari de pe la vreo 3 ani ca atunci s-au prins ai mei ca dadeam cam des cu capul de chestii si de vreo 8 ani sunt 90% din timp pe lentile de contact. Deci da, am avut fobie de întuneric in sensul ca mi-era frica sa nu mai vad, nu de ce mi s-ar fi putut intampla.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • si eu sunt pe lentile de vreo 3

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • aveti lentile care se scot si se pun zilnic? cum e rutina cu ele?

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • eu am lunare. le scot dupa 2 luni

      Thumb up 0 Thumb down 0

  5. #14

    Arhi, vezi ca nu e de gluma cu statul pe intuneric.
    Pot aparea grave repercursiuni psihice.
    Neaparat trebuie sa te antrenezi, sa te obisnuiesti cu intunericul.
    Te sfatuiesc ca incepand chiar din noaptea asta, sa stai cat mai mult cu patura/cearceaful pe cap.
    🙂

    Thumb up 0 Thumb down 0

  6. SUCCES !
    In urma articolului tau cu vatmanul (Vatmanii RATB, monumente de politețe)conducerea RATB s-a autosesizat si a demarat o ancheta care se poate finaliza chiar cu desfacerea contractului de munca al viteazului !
    Am vazut azi dimineata pe primatv.Bineinteles ca nu au spus de pe ce site au aflat cei de la RATB,au zis doar ca acestia(conducerea RATB)in urma unui articol aparut pe internet....

    Thumb up 0 Thumb down 0

  7. #21

    Una scurta gen twitter: "O casa fara ferestre e ca un blog fara posturi"
    Pitch Black anyone?

    Thumb up 0 Thumb down 0

  8. #22

    Nu pot sa zic ca mi-e frica de vreo boala, dar daca ar fi sa raman complet paralizat, nu stiu daca as mai vrea sa traiesc asa.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  9. Becule, stai aprins, beculeee... 😉
    Sper sa fie de folos, in clipe grele
    http://mandachisme.wordpress.com/2013/09/30/de-a-baba-oarba-pus-in-scena-de-gealan-jurnal-digital-2-1/

    Thumb up 0 Thumb down 0