Am scris de la început pe subiect, așa că e necesară și finalizarea. Andrei Plăcintă a fost condamnat definitiv la 4 ani și 6 luni de închisoare. Poate ați uitat de ce:

Andrei Plăcintă a fost reţinut pe 7 decembrie, pentru tentativă de omor calificat şi alte infracţiuni după ce şi-a lovit prietena şi a deposedat-o de telefonul mobil, după care s-a urcat pe maşina acesteia şi i-a spart luneta, potrivit procurorilor de la Parchetului Capitalei. În momentul în care în apărarea fetei au intervenit două persoane, dintre care una are calitare de martor, alta de parte vătămată, Plăcintă, aflat la volanul unui autoturism marca Renault, s-a urcat de mai mult ori cu maşina pe trotuar, cu intenţia vădită de a-i lovi. În aceste condiţii, în timp ce încerca să ţină cu mâinile de capota maşinii, partea vătămată a căzut în faţa autoturismului, iar tânărul, prin manevre succesive în faţă şi în spate, a trecut peste aceasta.

Ați zice că s-a terminat, justiția a fost servită și aia e. Hai să citiți niște chestii.

Andrei este doar un tânăr rebel, nu un criminal, un tânăr care “plăteşte” şi pentru că mama lui s-a implicat în politică, iar cazul său a fost judecat sub presiunea ideii că “dacă îl achităm sau îi dăm cu suspendare spune lumea că suntem corupţi“.

Să nu uităm că Iisus le-a spus fariseilor care doreau moartea unei păcătoase să arunce primul cu piatra cel care se simte curat, care n-a păcătuit vreodată. Aşadar, să “dea cu pietre” în Andrei cei care nu au păcătuit vreodată. Eu nu pot da cu pietre!

Asta scrie “jurnalistul” Cristi Irimia, într-o fițuică județeană. Înțelegeți, bietul copil e victimă.

Oricum, subiect închis. Mă bucur că s-a făcut dreptate, doar că îmi pare rău de omul care va sta după gratii.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.