Nea Ilie a murit de moarte clinică

decorporalizare

Am primit un articol de la al nost' Nea Ilie de la sculărie. Nu neapărat publicabil, dar în el, Nea Ilie își sărbătorește cei 23 de ani de când a învins moartea. Ca să ne asasineze cu comentarii lungi și dese pe arhiblog. Dar na, nu totul poate fi perfect :mrgreen:

Citesc arhiblog din varii motive și am plăcerea să descopăr o comunitate diversă în continuă mișcare. Sunt unii care au îmbătrânit comentând pe-acolo și-mi face plăcere să-i revăd, alții pe care nici nu mă așteptam să-i văd pe la tine prin blog, alții noi, alții care mai dau doar sporadic pe-acolo, toți laolaltă frumoși ca o clasă de elevi reprezentând exact generația mea -- aș zice chiar -- gașca mea; și n-am cum să nu-ți mulțumesc pentru privilegiul pe care mi-l oferi selectând o felie de contemporani cititori și comentatori pe care mi-i așez frumos în gânduri și amintiri.

Dar, nu despre asta vreau să-ți vorbesc azi. Acum 23 de ani, într-o cazarmă a unei unități militare de pușcași marini din Giurgiu un soldat a fost ucis. Nu cu pușca, nu cu baioneta, ci cu seringa. Un lot întreg de recruți a fost vaccinat în prima zi de armată cu vaccine experimentale.

Nu stau să intru în amănunte, cert e că vaccinele alea au pus la pat o parte dintre soldații testați și la pământ unul dintre ei. Era chiar în prima zi de armată. Căpitanul companiei venise să-i cunoască pe noii recruți și după ce s-au chinuit să-i aranjeze într-un careu în formă de U el s-a urcat în fața lor și-a grăit:

- Bună ziua!

Compania a răspuns cam nedumerită dar era prima zi și era timp căcălău să se mai lucreze la salut astfel încât să iasă sincronul. S-au trecut în revistă echipamentele și eventualele schimbări ale acestora (unii aveau șapca prea largă, alții bocancii cu un număr mai mic), s-au explicat care sunt structurile interne ale companiei, cine sunt comandanții de plutoane, ce arme vor studia, ce specialități vor avea. În timpul ăsta, efectele vaccinului făcut cu 3 ore în urmă începeau să apară. Mâncărimi, foieli, jene și chiar ușoare slabiciuni.

- Băieți - zise căpitanul dospind o inimă de mândrie în fața frumoșilor soldați - azi e prima voastră zi în armată. O să vedeți, armata nu este chiar așa de grea, n-a murit nimeni în armată.

Ca o dovadă că există și umor negru, un soldat din prima linie a căzut chiar în fața comandantului. L-au ridicat, l-au întors cu fața, i-au dat cu apă pe ochi, chiar comandantul a alergat cu șapca plină de apă să-l stropească. Nimic. Niciun semn. Soldatul tăcea cu dinții strânși, în poziția de drepți pe care o avea de când era în picioare, fără zâmbet, fără întrebări, fără suflare.

L-au dus la infirmerie dar n-au avut ce-i face așa că au chemat ambulanța. Pe foaia de ieșire din unitate au scris "decedat în timpul serviciului militar". Așa a ajuns la morga spitalului Giurgiu. Acolo, un doctor s-a uitat la el, s-a uitat la foaie, a cerut explicații despre circumstanțele evenimentului, soldatul de la infirmerie trimis să însoțească cadavrul a ridicat din umeri:

- Nu știu domnule, l-au adus așa de pe platoul de adunare. A căzut din picioare.
- Cum mă să cadă din picioare?! făcu doctorul care era în primii lui ani de practică. Adică s-a dus așa ca scândura din gard în poziția de drepți fix cu barba de asfalt?!

Infirmierul ridică din umeri. Doctorul se întoarse și ceru niște echipamente și se apucă să pregătească foile -- ce vrei, pe vremea aia nu erau leptopuri la morgă, totul trebuia trecut pe foaie. În plus, trebuia anunțat cineva din armată, nici nu știa cine, auzise el de poliția militară dar nu era sigur că ăia se ocupă de așa ceva.

Înainte de a interveni cu aparatul pentru resuscitare, doctorul ceru un sumar examen ce înregistra impulsurile nervoase și descoperi o zbatere ușoară. În limbaj medical asta punea în alarmă întreaga echipă și înțeleși din ochi au început lupta.

Au adus un cuier de-ăla în care au agățat perfuziile ca pe globuri în pomul de iarnă și-au început resuscitările mecanice. Nimic. Au trecut și la alea electrice. Nimic. Treceau minute prețioase iar transpirația de pe frunțile lor se prefăcea în gheață pe care nici n-o simțeau ci-i ținea treji și alerți.

Au repetat operațiunile până n-au mai putut. Chiar dacă doctorul refuza să întrerupă procedeele, unii membri ai echipei știau că deja e totul pierdut. Din când în când, impulsurile nervoase din zona craniană răspundeau și ridicau linia aia continuă ce piuia în aparate. Restul era tăcere. În inima infirmierului, în a șoferului ambulanței, în inima asistentelor... Doar doctorul refuza să creadă că e totul pierdut.

I-au făcut actele și l-au trimis la un spital mai mare: Spitalul MIlitar București. Era drum lung până acolo dar impulsurile alea nervoase nu-i dădeau voie lui să scrie pe foaie decedat.

La 8 ore de la evenimentul de pe platoul de adunare al companiei, soldatul a înviat. Trecuse printr-o (așa zisă) moarte clinică -- o experiență unică (și nu are nimic de-a face cu tuneluri de lumină, rai și îngeri). Revenirea la viață s-a făcut treptat, mai întâi auzul, pe urmă mirosul, pe urmă văzul, apoi simțul tactil care i-a dat percepția greutății proprii - de-aici și povestea cu "am căzut în propriul meu corp".

Știu că povestirea poate fi interpretată ca o încercare puerilă de a căuta populism dar nu vreau decât să-i mulțumesc doctorașului de la Giurgiu. Nu l-am întâlnit niciodată și (cine știe?!) poate chiar citește blogul, poate e unul dintre noi.

A rămas în memoria mea din cele povestite de infirmierul unității. Sunt 23 de ani de atunci, 23 de ani de viață. Poate că ăsta e și motivul pentru care prețuiesc viața așa de mult, poate că asta îmi dă poftă de trăit și am curaj și speranță încât vreau să-i îndemn pe toți, pe generația asta frumoasă să trăiască din plin.

__________________________________________________________
Dacă ți-a plăcut articolul, dă-mi o bere virtuală BERE 1 beri
Loading...

64 comentarii

  1. Incredibil.

    Ce vaccin ti-au administrat, stii?

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #2

      In orice caz, unu' care-l face sa scoata poante bune mereu.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #3

      Răspund mai târziu că io-s cu șepte ore mai înapoia voastră și m-am certat și cu doi gabori de la State Police că-s exact în luna expirării inspecției la mașină și lor le apărea pe monitor altceva.
      @Eugen, T.A.B. (paratifoidă A și B). Poveste lungă, experimente făcute la mica înțelegere a doctorului unității - care din câte știu, a ieșit de la bulău acum vreo 10 ani.
      @nea_zăpadă, ție cred că ți-au dat esență, că m-ai făcut de nu știu câte ori să șterg biroul.

      Thumb up 0 Thumb down 0

  2. unchiul meu se numeşte Ilie şi e din Giurgiu, noroc că nu se potriveşte vârsta că intram la idei :))
    o să întreb de numele doctorului ăla, vară-mea ştie ceva oameni vechi în spitalul respectiv.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #5

      Numa' că io nu-s din Giurgiu. Acolo m-au trimis ăștia la cătănie.
      Salutări lui nea Ilie. Unchiul.

      Thumb up 0 Thumb down 0

  3. Oau...m-ai lasat sincer fara replica

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #7

      Cel puțin ia aminte și fii bățos, ține nasul pe sus, că dac-o fi să te apropii de asfalt s-o faci cu barba, nu cu nasul :))

      Thumb up 4 Thumb down 0

  4. Amice, mi-ai facut piele de Andra. E important ca, uneori, sa ne mai trezim si la realitate. Sa vedem intr-adevar lucrurile care conteaza cu adevarat. Ponti, Basisti, Aniela Deby...job, mancare, carfur, cora, mare, munte, chef, sex.. La naiba. Nu conteaza nimic, dar nimic mai mult. Important e sa traiesti, sa existi, ca sa le poti face.
    Orice curs de dezvoltare personala, sau MLM, sau plm, n-are nicio legatura cu realitatea. Realitatea ta care ar trebui sa ne trezeasca si pe noi, comunitatea grasului, la realitate.
    Multumesc, amice virtual!

    Thumb up 1 Thumb down 0

    • ba nene, deci terminati cu grasul, ok??

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • Arhi draga, comunitatea ESTE a grasului, da' nu mai esti tu acela 😀 E un baiat sfatos din trecutul arhiblogului care radea cu pofta de grase 🙂

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #11

      E un alint, nu te nierva. Stim toti ca esti un Apolo :D. Plus ca daca alintu` vine de la un gras...

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • huo!:))

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #13

      Sustin cele spuse de Arhi. L-am intalnit. Seamana mai mult cu Atlas. Sprijina Pământul cel ROTUND. 😛

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #14

      Se zice Arhiplin, nu gras!
      @Filip, iacă-tă așa ne inspirăm unii pe alții. Trăiască blogul!

      Thumb up 0 Thumb down 0

  5. #15

    sanatate si la mai mare! si asta pentru toti cititorii astui blog!

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #16

      Toți, toți? Toți toți toți?
      N-ai și tu o rezervă mică, acolo? :))

      Thumb up 0 Thumb down 0

  6. am dat forward celor pe care îi știu din Giurgiu 🙂

    Thumb up 0 Thumb down 0

  7. #19

    Nea Ilie, am rămas paf! Ca la scularie!

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #20

      Mă crezi că am printr-un sertar și-o diplomă de sculer-matrițer? 🙂

      Thumb up 0 Thumb down 0

  8. #21

    Sa ne traiesti, Nea Ilie!
    PS: Cine-i ala in alb care vorbeste cu Nea Ilie de la Giurgiu?

    Thumb up 0 Thumb down 0

  9. #23

    Ilie de la Scularie poate bem o bere-n brasov. Sau ne intalnim cu totii in bucuresti sa dea Arhi o bere ca si-asa de la noi isi ia banii 🙂

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #24

      Am senzația că noi doi am mai băut o bere. Prin 2000. Cunoști un anume "Moș Ion Roată"?

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #25

      In 2000 o ardeam miseleste prin sb deci...

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #26

      Atunci hai la bere!
      Mișelește pă față, io nu-s beutor de drum lung dar știu niște povești de ai timp să bei navete.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #27

      Cere-i celui mai profesionist fotograf emailul meu si stabilim

      Thumb up 0 Thumb down 0

  10. Stiu o poveste asemanatoare de la un prieten...Giurea,a fost soldat la o unitate de langa *aleii*

    Thumb up 0 Thumb down 0

  11. #30

    Eu cred ca i-a pus Cristina fofoloanca ei larga pe fata...

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #31

      ciudate fetișuri mai aveți...
      Ce-ai fi vrut, să mi-o pună pă spate, ca pă ventuze?

      Thumb up 0 Thumb down 0

  12. #32

    Cat de fragila e viata?!...
    Bine ca e cu happy end, sa ne poti "asasina" si de-acum inainte cu comentarii lungi si dese. 🙂 Ani multi cu sanatate si tot ce-ti doresti, Nea Ilie!

    Thumb up 0 Thumb down 0

  13. #34

    Am stiut eu ceva cand ti-am zis sa pui de-un articol, nene Ilie...

    Thumb up 0 Thumb down 0

  14. nea Ilie,am avut divergenţe aici pe blog, dar toate trec, nu-i aşa, nea Ilie? te înţeleg. ne petrecem o mare parte din viaţă plini de grija altora, ceea ce e păcat. oare de ce nu putem să fim umani? realizăm cât de puţin ne trebuie ca să fim fericiţi doar când trecem pe lângă întămplări de-asta, am trecut şi eu pe lângă moarte, după cum spuneam la articolul cu 9 ani, dar n-am fost ca mata în moarte clinică, am fost pe lângă. să te bucuri de viaţă nea Ilie cum ai reuşit până acum, să nu te compari cu nimeni, e important ce pot eu, cu puterile mele, chiar dacă nu am reuşite ca-n filme. am copii sănătoşi şi frumoşi, o femeie care mă preţuieşte aşa cum sunt, că viaţa nu-i făcută din clişee, restul? sunt doar vorbe. şi ce naiba să faci cu vorbele?

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #36

      Am tendința să te contrazic dar numa' un pic, pe la sfârșit. Sunt cioplitor de cuvinte prin natură și iubesc cuvintele toate. Suntem făcuți din cuvinte iar din bruta idee curge mereu șirul ăsta care ne face viața - hai c-am dat-o în poptămașe.
      Să fii veselă!

      Thumb up 0 Thumb down 0

  15. #37

    Asta era pe vremea când încercau să elimine armata obligatorie cu tot cu recruți.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #38

      Pă vremea aia nu încercau nimic. Ne încercau pe noi și-atât.

      Thumb up 0 Thumb down 0

  16. Când am citit titlul era să-mi sară inima din piept.
    Ştim cu toţii că Nea Ilie e mai bătrân aşa, însă o asemenea veste nu o aştepţi nicicând. 😀
    Să ne trăieşti Nea Ilie şi să mai dai un milion de dume de alea cu piper şi sare pe aici pe blog.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • Eu am sperat ca e vorba de toar'su Ion Iliescu 🙂 Am fost putin dezamagit cand am avut ca-i vorba de alt cineva, dar oricum, felicitari pentru resuscitare!!

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #41

      @Silviu, e doar o deformație aproape profesională. Am scris o vreme pe la reviste de visători, pe urmă am dat-o-n poezie. Când mă vede cu caietul în mână, nevastă-mea mă alintă, îmi spune "moș bătrân cu mintea-n pulă" -- de-aici și ideea că aș fi bătrân. Dar eu o iubesc când îmi spune așa și nu prind bai -- că doară de-aia s-a măritat cu un poet, să-i ia toate isteriile drept figuri de stil.

      Thumb up 0 Thumb down 0

  17. #42

    Chiar daca-s lungi, mie imi plac povestile lui, a trecut prin multe si e funny de cele mai multe ori. Sa ne traiesti Nea Ilie si cat mai multi ani 🙂

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #43

      Mă simt ca de ziua mea.
      Unde-i trabucul?! Că să vezi ce povești îți spun...

      Thumb up 0 Thumb down 0

  18. #44

    Mă înclin Maestre Ilie!

    Şi-mi aduc aminte cum a fost să trecem prin "răul necesar" numit armată. Pentru tine a fost acum 23 de ani. Pe care i-ai recâştigat în fiecare zi ce a urmat, păstrându-ţi integritatea şi mintea dechisă şi luminată, căci, numai o minte sănătoasă ca a ta poate fi uneori atât de pragmatică, alteori plină de umor şi, nu în ultimul rând, întotdeauna o pildă pentru mulţi din cetitorii de faţă.

    Pentru mine asta s-a întâmplat acum vreo 30... Ştiu, sunt o ţâră mai puriu, dar odată cu a ta istorie mi-am amintit şi eu de cele pe care le credeam inchise şi îngropate în adâncul meu. Similare.

    Spor maxim şi multe bucurii şi succese. Şi sănătate, că asta e de aur, oricând, oriunde, oricum. De restul ştiu sigur că te vei descurca în mod pozitiv pentru tine şi cei dragi ţie. Oricând, oriunde, oricum.

    Tempora mutantur et nos mutamur in illis.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #45

      Sunt curios pentru ce "s-a strigat" un "minus" la comentul de mai sus.
      Întreb şi eu...

      Vox clamantis in desertum.

      Thumb up 1 Thumb down 0

    • #46

      Citatele in latina sa fi fost problema? :-))

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #47

      Asta ma intrebam si eu:)) De ce ai da minus, sunt la fel de curios de argumentatie, ca si tine. Probabil Karate Mircea Chiar El Kid si-a facut un obicei din asta, ca altfel nu-mi explic.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #48

      Deby e suparata ca nu a inteles engleza de la sfarsit.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #49

      @Daniela
      Eram precisăăăăă !! 🙁

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #50

      Dacă e din cauză de latină... quidquid excusatio prandium pro.
      @Hypher, mulțumesc! oricând, oriunde, oricum!

      Thumb up 0 Thumb down 0

  19. #51

    Off-topic:
    Arhimaestre, nu pot "vizualiza" decât un număr limitat de commenturi din totalul celor înregistrate. Practic la articolul ref "Dedy - issue" mă opreşte la commentul 135. Mai mult nika, deşi sunt mai multe în listă. Idem la articolul ref "Ce să aleg...".
    E vreo problemă cu afişarea?
    Merci anticipat.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #52

      E vorba de o problema tehnica grava. Din pacate, n-ai ce-i face. Alea jacta est!

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #53

      Io înţeleg că "Yachtul e pe alee", dar cum îl dai jos para-îndărăt, la apă??

      Thumb up 0 Thumb down 0

  20. Sanatate multa! Ma inclin!

    Thumb up 0 Thumb down 0

  21. #55

    Nea Ilie !
    Dacă după 23 de ani n-ai uitat să spui "Mulţumesc !", eu cred că eşti un OM frumos !

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #56

      Mai zic o dată, iete ce frumos mă fac! :))

      Thumb up 0 Thumb down 0

  22. #57

    Te cam scutura si schimba o astfel de intamplare. Am o cunostinta care mi-a mai si povestit ce s-a inatmplat cate ea era intr-un colt si se privea pe ea si tot ce se petrecea cu ea dupa ce a avut un accident de circulatie. Daca nu ar fi fost medic de profesie si un om care-l stiam din scoala, serios si fara inclinatii religioase (poate prea stiintifice), poate as fi fost inclinata sa ma uit sceptic la povestire si sa o cred un pic dusa cu pluta, dar la ea ca si la tine te cam pune pe ganduri.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #58

      te scutură, că de-aia sunt șocuri electrice :))
      Glumesc, oricum, mulțumesc pentru urări!

      Thumb up 0 Thumb down 0

  23. Fără cuvinte... Ăla doctor!

    Thumb up 0 Thumb down 0

  24. nea ilie, si cum e pe "dincolo" ?

    Thumb up 0 Thumb down 0

  25. #62

    Dom'le: spirit de fronda, dar nici chiar asa: sa zica ala ca n-a murit nimeni in armata si sa dai tu ortu' popii doar ca sa-l contrazici?

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #63

      La momentul ăla eram deja la bârfe cu Bărbosul: iartă-l Doamne, că nu știe ce zice

      Thumb up 0 Thumb down 0