De mediocrates

Echilibrul

uneori
simt cum pierd pamantul
de sub picioare…

atunci
visez cum stau atarnat
de marginea unei frunze
luata de vant…

asa
agatat de speranta
navighez prin viata,
permanent atent
sa nu cad
permanent atent
sa nu pierd

echilibrul…

Melancolie de toamna
(pentru Gabi I.)

la inceput timide
apoi tot mai indraznete
sute de mii, milioane
de soapte de durere
s-au unit intr-un mare strigat…

ma ascund in mine
si simt ploaia cum imi ineaca visele
si vintul cum imi scutura frunzele
inca neruginite…

ma ascund in mine
si imi privesc singuratatea
cum se prelinge, suspinand
pe fereastra asteptarilor mele…

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.