Metode de parenting și oamenii

În ultima perioadă se poartă să fii părinte cu metodă. Copiii nu se mai cresc ca la mama acasă. Nu, acum copiii se cresc conform teoriei Montessori. Sau Espere. Sau Kuban.

Am terminat tot ce însemna instinct sau nevoia de a-ți crește copilul așa cum crezi tu că ar trebui. Acum, copilului nu poți să îi ceri să facă ceva. Nu, trebuie să negociezi, trebuie să îl determini să facă acel lucru, trebuie să primească o răsplată.

Copilul nu mai poate primi o palmă la fund pentru că a făcut o tâmpenie, știind că face o tâmpenie. Doamne ferește, îl brutalizezi, îi distrugi psihicul, îl marchezi pe viață. Nici măcar nu trebuie certat, ci trebuie doar să îi explici calm ce a greșit, de ce a greșit și cum poate evita aceeași greșeală pe viitor. Practic, conform noilor norme educaționale, copilul tău devine un cățel, pe care îl dresezi prin metoda afecțiune-recompensă, transformându-l într-un adult responsabil și plin de grijă.

Întreb și eu, ca omul.Ne-am tâmpit? Brusc, tot ce se întâmplă în familia mea trebuie să treacă prin filtrul cartilor americane de creștere a copiilor? Chiar nu mai rămâne loc de mine, ca om și ca părinte? Instinctele cu care miile de generații de dinaintea mea și-au crescut plozii, au devenit brusc inutile, pentru că doamna Montessori a fătat un tip genial, la un moment dat?

Nu, mulțumesc.

Și mai e ceva: majoritatea sfaturilor vin de la oameni bine intenționați, dar care n-au copii și nu știu cum e să raționezi cu unul, plus categorioa distinctă "am 35 de ani și n-am avut timp de copii până acum, așa că hai să te învăț să îl crești pe al tău". Când mai vedeți sfaturi din astea, întrebați-vă cine sunt cei care le scuipă pe net fără nici o jenă. Au copii? Sunt un reper moral sau doar niște sclavi îndobitociți de corporatie?

__________________________________________________________
Dacă ți-a plăcut articolul, dă-mi o bere virtuală BERE 3 beri
Loading...

86 comentarii

  1. #1

    hhh. Imi aduc aminte cu drag de mine, cand nu aveam copii si le explicam plin de rabdare celor care aveau.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #2

      așa-i că uneori l-ai îndopa cu o pastilă două de diazepam ? ... sau măcar să-l legi cu scotch de piciorul de la pat ? 😀

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #3

      da, cam cum face Simona Tahce acum. m-a amuzat teribil ultimul ei articol pe tema asta

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #4

      am vazut si eu ca stie si cunoaste. probabil pentru ca are o rezerva de ovule

      Thumb up 0 Thumb down 0

  2. Sint curios daca mai exista in ziua de azi un singur copil care are cheia legata la git cu un siret. Ca de carucior cu rulmenti nu mai zic: oare citi parinti sint in stare acum sa construiasca unul?

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #6

      Eu ca parinte nu as avea curajul sa il las pe cel mic singur pe afara cu cheia de gat, chit ca este la varsta la care eu stateam. Timpurile s-au schimbat de-asa natura incat in unele cazuri , ca si exemplul tau, nu mai exista deloc echivalenta. Parerea mea este ca si noi ca parinti, trebuie sa ne adaptam acestor timpuri, dar avand ca si "obiect didactic" doar instinctul patern, nu tot felul de brosuri americane.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #7

      n-o sa vezi asa cu n-o sa mai vezi copii jucandu-se in strada asa cum s-au jucat generatiile parintilor, si motivul numarul 1 e traficul, riscul e prea mare.
      aici e street play project, se inchide strada si copiii se joaca exact ca in vremurile bune, doar ca nu e ceva ce vezi foarte des (cam ca street delivery)
      http://movementforliveablelondon.com/2013/03/06/playing-out-in-hackney/

      Thumb up 0 Thumb down 0

  3. #8

    Ia-l pă curajosul ăsta: http://georgebragadireanu.com/azi-am-plans-in-bratele-fiului-meu/

    Îmi pare sincer rău de săraca progenitură.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #9

      #aideplm

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #10

      Eu inteleg multe chestii, vad ca scoala nu e chiar grozava, dar de acolo pana la extreme din astea, e cale lunga. Da, si eu m-am plictisit din cand inc and la scoala si mi s-au parut anumite chestii complet aiurea, si fiu-meu a avut si are momente in care nu e totul luminos, dar de acolo pana la a schimba scoli in fiecare an si a boci ca ce naspa e la scoala, totusi, cale lunga! La scoala iti faci si prieteni, te si distrezi, vorbesti, socializezi, mai sunt si profesori ca lumea, nu e chiar asa de neagra treaba!
      Ma intreb, oamenii astia chiar nu au simtul masurii, al ridicolului? E scoala, frate, nu-l trimiti pe front, nici in lagar de concentrare! Daca nu e capabil sa gestioneze frustrarea creata de ocazionalii profesori idioti, chiar ca trista situatie!

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #11

      Vai de viata mea! Uite, aici s-a ajuns, cu barbati atat de metrosexuali ca nu mai pot lua decizii, nu mai stiu ce sa faca, nu vor sa-si assume riscuri, nu inteleg ca, inevitabil, IN VIATA MAI POTI SI PIERDE. Asta este, it's a zero sum game. Si da, invata-ti copilul sa se bucure, dar invata-l si sa inghita mizerii, ca o sa fie nevoie, invata-l ca 'trebuie' vine de multe ori inainte lui 'vreau'. Auzi acolo, de ce i-au luat creioanele? Pentru ca depasise faza aia, idiot sinistru!

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #12

      Asta il bate pe otrava...

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #13

      Ba, am inceput si eu sa citesc "articolul" ala azi-dimineata. N-am treminat, ca mi-a crescut tensiunea. Ce laba trista de barbat e ala care plange in fata copilului? Ce rahat de sprijin moral ii oferi copilului plangand langa el, ca BARBAT? Prima oara cand l-am vazut pe taica-meu plangand aveam vreo 16 ani iar el plangea ca a murit frate-meu, un motiv destul de intemeiat, zic eu. Da asta? O carpa e mult spus. Cand o sa vina progenitura cu un ochi vanat, ce-o sa faca, o sa se duca sa planga in fata golanilor? Ce-o sa faca daca isi interneaza copilul pentru nus'ce motiv? O sa planga la capul patului? Sper doar ca povestea sa nu fie adevarata. Gata, m-am descarcat. Ma scuzati, va rog.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #14

      Copilu' trebuia sa-i futa 2 palme si sa zica sa inceapa sa-si creasca o pereche de coaie

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #15

      Pai il ia tac-su la baie sa planga, il ia si ma-sa la bucatarie sa planga ( ca o avea si aia motive de stress destule) ce naiba facem cu copilul? Cand o sa-i fie greu ala numai o sa planga. Lui fie-miu i-am zis ca daca mai plange pentru toate nazbatiile o sa aiba jucarii in minus, daca vine batut de la scoala iar fura de pedeapsa ( nu computer, tv sau alte mijloace de delectare favorite) si daca zice ca-i greu ce teme face nu mai vede nici weekendurile la tv. Daca-i povestesc lui George de sistemul vestic iar o sa planga. Sau poate isi revine. Cine stie!

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #16

      asta are nevoie de psihiatru, nene! a zapacit copilul mutandu-l prin 8 scoli si gradinite, de n-are amaratul prieteni... si nu mai intelege nimic, bietul de el. Asta habar n-are ce vrea de la scoala perfecta. Bai, copilul merge la scoala sa invete, nu sa se dea in barci!

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #17

      M-am apucat si eu sa citesc articolul asta dimineata crezand initial ca acest om are un copil cu handicap grav sau cu autism sever (ptr ca zice ca a schimbat nu stiu cate gradinite/scoli whatever). Stiind ca sistemul de invatamant romanesc este neprimitor cu acesti copii, m-am gandit ca, saracul om, are de patimit multe si d-aia a ajuns in asemenea hal, sa planga langa copil. Dar wtf? Saracul copil...

      Thumb up 0 Thumb down 0

  4. Din seria "abia astept sa aveti copii" 🙂

    http://razvanbb.ro/2014/02/abia-astept-sa-aveti-copii.html

    Abia astept ca sfatuitorii fara copii sa devina parinti.

    Si da, total de acord ca majoritatea cartilor care abordeaza subiectul cresterii copiilor sunt scrise de fini psihologi care n-au copii sau n-au participat activ la cresterea acestora.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  5. Prost nu e ala care cere, ci ala care da. Idem in acest caz. Prost e ala care se orienteaza dupa tot felul de carti, manuale si compendii pentru crescut copii. Nu zice nimeni sa nu citesti, dar COPIII TI-I CRESTI ASA CUM CREZI TU CA ESTE MAI BINE!
    Si da, aveam un post reprezentativ catre care nu am dat link. Beat that!

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #20

      Eu am crescut fără tată și cu o mamă posesivă. [Sigh]

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #21

      ...n-ai vreun articol relevant pe blogul tau? 🙂

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • @hellhost, tocmai am zis ca am. 🙂

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #23

      ...de parca eu as fi citit pana la capat comentariul tau... 🙂

      Thumb up 0 Thumb down 0

  6. #24

    Nu stiam ca e nevoie de o carte sa te invete sa cresti un copil...

    Thumb up 0 Thumb down 0

  7. #25

    Fiu-meu de 7 ani jumate iasă afara cu "cheia de gât". Metaforic vorbind pentru ca are buzunar cu fermoar :). Iar in clasa pregatitoare a stat singur acasa de la 12 la 16.
    Metodele noi de parenting sunt imbecile, da; si nu intotdeauna sfaturile vin de la cei care nu sunt parinti. Uneori parintii de tip "attachment-parenting", cei de altfel foarte informati, culti si doxa de diplomatie si tact in toate sunt in stare sa devoreze de viu orice alt parinte care va iesi din noile tipare. Stati doar cateva ore pe blogurile de mame...
    Ps: dar nu, bataia nu e niciodata o solutie. Bataia e doar forta celui mare si prost contra unuia mai mic si neajutorat. Sau ... daca bataia e o solutie, atunci si copiii nostri trebuie sa aiba voie sa ne bata cand vom fi batrani tremurânzi si le vom tortura tinerețile 🙂

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #26

      o palma la cur nu e bataie

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #27

      O palma peste Pampers sau peste fund nu e bataie. Exista o exagerare clara in ceea ce priveste aspectele astea. Si eu mai luam cate una peste fund sau un liniar in palma si zau ca n-am crescut pe la psihologi si nici nu mi-a distrus personalitatea.

    • #28

      il uram pe proful de rusa, cand imi fafea la palma cu linia de lemn de fag, de ma pisam pe mine de durere. ma gandesc acum la el cu drag, oare o mai trai?

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #29

      !!!Gluma proasta- faza cu palma peste fund s-ar putea chiar sa ii placa mai tarziu 😉

    • #30

      Iulia...eu trebuie sa te abodez mai serios pe fb..> :)))

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #31

      hai lasa...

      pe mine in copilarie m-au batut parintii aproape zilnic. probabil ca metoda terapeutica sa nu o ia ei razna, din cauza mea. nu pot zice ca m-au bagat in spital cu bataia, dar deja la o palma la cur reactionam razand.
      au fost momente in care m-am "rasculat" si am lovit si eu inapoi - moment in care ei nu mi-au mai vorbit si m-au ignorat deliberat cateva zile, macar pana am cerut iertare. (e nasol sa ti se puna mancarea in fata ca la caine, sa nu te intrebe nimeni ce-ai mai facut, ori sa nu te ajute deloc la plansa de la geografie ... 🙂 )

      nu cred ca m-au crescut dupa o metoda anume, stiu ca au facut si greseli cu mine, dare n-as putea zice ca in viata de om matur am simtit nevoia sa-i lovesc sau sa-i fac sa sufere. din contra.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • Imi place sa cred ca atunci cand o sa am copii o sa am suficiente argumente ca sa nu reactionez violent. In acest moment o palma mi se pare prea mult.
      Om trai si om vedea ...

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #33

      multumesc, cea mai frumoasa reactie ever

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #34

      Pai nu, trebuie sa recunosc ca uneori sunt la limita si fix aia vreau sa-i ard cateva peste fund. Dar nu pot. Si atunci plang si fac o criza de nervi cu palpitatii. Cate 2 crize din astea pe luna ard calorii ... ceva de nedescris.
      Si da, am luat si bataie si am stat si pe boabe de porumb. In genunchi. Ptr un 7 la caligrafie 🙂

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #35

      @arhi: "dar îți mai aduci aminte de el, nu? vezi, și-a atins scopul"

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #36

      o,da,eu sunt pe un forum de mamici si efectiv evit mamicile "informate". nu am nimic impotriva lor dar parca nici o cafea nu as bea cu ele. eram socata sa o citesc pe una disperata cum se descurca unele mamici in privinta EC.ului . la dracu,am stat sa citesc 53 de posturi ca sa pricep ce naiba inseama. elimination comunication= semnele prin care copilul tau iti da de inteles ca trebuie sa faca caca la olita. wtf?? ec...? dar na,cum spuneam,nici la o cafea parca nu le-as vrea.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #37

      aaaa...what?? EC? :)))

      Thumb up 0 Thumb down 0

  8. #38

    apropo de "cheia de gat"...
    ce plm s-a schimbat intr-o generatie de a devenit atat de periculos sa-ti lasi copilul singur? noi ne jucam cu benzina, carbid, chibrituri, prastii si arcuri cu sageti; totusi nu suntem chiar toti desfigurati, schiloditi, etc.

    inteleg, in unele cazuri traficul auto s-a marit de 10 ori - desi asta ar inseamna ca masinile merg mai incet, avand in vedere ca infrastructura e cam aceeasi. ma refer insa la oameni: erau mai putini psihopati pe vremea aceea? daca raspunsul e "da", care ar fi cauzele pentru care sunt asa de multi astazi, mai ales in conditiile in care populatia nu a crescut, ci a scazut.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #39

      Pai prima faza e ca s-au prins romanii cati bani se fac din traficul de organe. Si ar fi suficient sa iti raspunda la restul intrebarilor.

    • #40

      Aurache, noi de prinderea postului ne jucam cu niste mingi artizanale, facute din carpa, imbibate in motorina, legate cu plasa de sarma si cu un maner lung tot de sarma, pe care le aprindeam si ne invarteam in cerc, cu ele in mana 😀 Deci, basically, imagineaza-ti grupuri de 15-20 de copii fiecare manevrand o veritabila minge de foc. Culmea e ca nu stiu sa se fi ranit vreun copil sau aprins vreo casa. Am povestit recent faza asta unui grup de parinti de copilasi din astia mai mici si i-am oripilat pe toti. Eu recunosc ca am fost mama inconstienta care a pastrat traditia si i-a confectionat copilului respectiva unealta de incendiere. 😀

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #41

      @iulia: ai tu dovezi in directia asta sau e doar zvonistica?
      - in copilarie stiu ca umbla o poveste cu o banda care ducea copiii in padure la baneasa, ii atarnau de copaci si-i goleau de sange, pe care-l vindeau.
      - alta poveste spunea ca ceausescu recolta sange de la copiii din orfelinate si-l vindea in vest.
      deci, fapte, cazuri, anchete...

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #42

      @deea: sa fi vazut focurile de "lasata secului" de prin sudul tarii... nu numai ca valvataia era pana la cer, dar discutam aici chiar si de copii de 10-11 ani care dadeau iama la vin, tzuica, visinata... iar mai apoi vitejii incepeau sa sara prin foc.
      a doua zi era greu sa mai gasesti pe cineva cu sprancenele intregi 🙂

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • @Iulia: Cate cazuri de copii rapiti cunosti? Acum din toate cazurile astea cate rapiri au fost pentru a le fi recoltate organele?

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #44

      @aurache cat de dispus esti ca statistica sa fie cruda exact cu copilul tau? Serios, mi se pare ca pentru secolul 21 esti usor inconstient... o simpla cautare pe Google ti-ar deschide mult orizonturile. Nu zice nimeni sa ii tii in bula de sticla, dar un copil trebuie supravegheat in permanenta de un adult responsabil. Maidanezi agresivi, masini scapate de sub control, copii care traverseaza strada fara sa se asigure, rapitori. sunt pericole reale, nu le-am inventat eu.

    • #45

      @Daniel stii pozele alea de la stiri cu kinderii disparuti sau gasiti ingropati pe undeva sau plutind pe vreun lac? e drept ca nu sunt atat de dese, thank god, ca nuntile mondene sau puscariabilii locali. Eu n-as fi dispusa ca una din pozele alea sa fie copilul meu lasat nesupravegheat la joaca cum eram eu acum 20 de ani, cand nu erau disponibile nici 1% din mijloacele de a-l face disparut forever si toti vecinii se cunosteu intre ei. Nu zice nimeni sa fim paranoici, but c'mon!

    • #46

      @ aurache :
      Astazi chiar de m-as intoarce
      A-ntelege n-o mai pot
      Unde esti copilarie ,
      Cu pādurea ta cu tot ?
      Eminescu 1879.

      Eheeee , ce vremuri Doamne .....Doresc copiiilor de azi sa traiasca macar pe jumatatea felului in care ne-am trait noi copilariile , dar e o dorinta in van.

      Thumb up 0 Thumb down 0

  9. #47

    De ce, Arhi? Chiar in Pipera exista o gradinita cu predare dupa metoda Montessori. Si este patronata de doamna aceasta: http://www.antena3.ro/romania/un-politist-a-fost-luat-pe-capota-de-o-soferita-la-trecerea-de-cale-ferata-din-pipera-video-106544.html
    Misto, nu?

    Thumb up 0 Thumb down 0

  10. #48

    In lumea noastra minunata, exista oameni prosti, care te invata cum sa gandesti, oameni grasi, care te invata cum sa slabesti, fumatori, care te invata cum sa te lasi de fumat, saraci, care te invata cum sa devii milionar si sterpi, care te invata cum sa-ti cresti copilul. Am urat dintotdeauna oamenii care nu se pricep la nimic, dar iti dau sfaturi despre un anumit lucru, iar uneori te si persifleaza cu o aroganta infioratoare, cand incerci sa le explici ca sunt prosti.
    P.S. O mai tineti minte pe Super Nanny aia? Aia dadea lectii despre cum sa-ti cresti copilul si dupa cativa ani de la finalul emisiunii, am aflat ca nici macar nu avea copii. E ca si cum ar veni un eschimos si le-ar vorbi, alora din Pompei, despre eruptii vulcanice.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #49

      alan carr. mort de cancer la plamani. google it, daca nu ai auzit de el:)))

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #50

      In toate cautarile, nu vad unde sa scrie ca a murit. De unde faza cu cancerul la plamani?

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #51

      E Allen Carr. O greseala mica, dar atat de importanta:)

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #52

      ahahahahaha scuze scuze

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #53

      super nanny ( strict cea de care vorbesti) poate n-are copii, dar stie cum sa procedeze si functioneaza, pana la urma nu e mare filosofie sa intelegi cum umbla la corzile sensibile ale copilului cu metodele alea si de ce functioneaza, pe de alta parte exista si parinti care n-au nici cea mai vaga idee cum sa procedeze, ex aia de la super nanny. deci nu-i mereu valabila teoria ta.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #54

      MariaMea, daca ai impresia ca poti sa intelegi copiii si ca toti sunt la fel, te inseli amarnic. Copiii sunt extrem de imprevizibili, in special aia despre care se crede ca sunt previzibili. Doi dintre cei mai buni prieteni de-ai mei au sunt gemeni si se comporta total diferit unul de celalalt si au temperamente total opuse. Am alti prieteni, tot frati, dar de data asta nu-s gemei, ba chiar si de sexe opuse, iar unul este doctor, celalalt e in puscarie. Si mai am multe exemple de frati, crescuti de aceiasi parinti, care sunt complet diferiti, iar pentru diferenta asta de comportament n-o s-o gasesti in nici o carte scrisa de tot felul de experti de cacat, care vor doar sa-ti ia banii. Eu mereu vorbesc din experienta personala, nu din abureli de doi bani, debitate de nu stiu ce Neica Nimeni, pentru a-si vinde cartile.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #55

      sa vorbesti din carti e cel mai simplu, mai ales cand e vorba de a educa oameni

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #56

      Imi aduc aminte emisiunile cu Super Nany ( destul de vag ) Sfaturile ei functionau pentru ca in general erau aplicate unor parinti care erau idioti si nu stiau sa impuna o regula. Parerea mea este ca ea nu "educa" copilul, educa parintele si daca esti un parinte mega idiot ( care nu stie sa spuna nu ) atunci poti primi sfat de la oricine. Plange plodu la o adiere de vant si atunci ii cumperi un telefon, bagi in el McDonalds pentru ca plodul plange daca nu primeste, ai copilul de 100 de kg pentru ca nu ai stiut sa spui nu, se isterizeaza plodu la restaurant alaturi de 100 de oameni si nu il poti face sa reactioneze decat daca primeste X sau Y, atunci cred ca si un crescator de caini te poate invata sa iti cresti copilul pentru ca tu nu ai nici o idee. Imi vine sa strang de gat parintii care au un copil crescut "in libertate" Se tranteste pe jos, urla, se isterizeaza si mamica si taticu pe langa el "vai ce are puiu, vrea inghetata?" Ma mai uit la schimb de mame 😀 si am vazut Duminica trecuta o emisiune in care o mamica a inceput sa planga cand a auzit ca mama de schimb a pus "fetita" de 10-11 ani sa faca curat in birou si intr o cusca de iepuri "vai vai fetita mea nu o sa munceasca cat o sa traiesc eu pentru ca eu am avut o viata grea si bla bla" Normal ca fetita o sa creasca si o sa fie o "putoare" pentru ca mami era retardata. Din pacate multi parinti ai probleme psihice si au nevoie de ajutor. Ideile astea ca "daca tu nu ai copil atunci sa taci" nu se aplica in cazul lor si nu ar trebui incurajate 😀

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #57

      andrei si arhi, am gemeni, au 5 ani si sunt anul pregatitor la scoala (reception school se numeste) iar eu fac voluntariat la scoala copiilor mei, nu vorbesc din povesti de Ion Creanga.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #58

      nu am zis de tine ca vorbesti din carti. in principiu sunt de acord cu ce ai spus

      Thumb up 0 Thumb down 0

  11. [...] Montessori was left feeling betrayed and decided to leave the university hospital and place her son into foster care with a family living in the countryside opting to miss the first few years of his life.

    Da! Da! Da! Metoda Montessori. Trimite copilul la părinți adoptivi!

    Thumb up 0 Thumb down 0

  12. N-am copii, dar un calorifer si-un lant tot imi cumpar, in caz de.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  13. #61

    apropo de metode noi de pareting (asta e un fel de parinteala, sau cum?)

    Cica un cuplu gaseste sub patul adolescentului o revista sado-maso.
    Se uita ei lung unu' la altu vreo 5 min, dupa care tatal zice:
    -Eu zic sa nu-l batem

    Asta da exemplu de parenting, analiza profunda a problemei, luat in considerare sentimentele copilului, etc.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  14. #62

    Super nanny e un fel de Mourinho sa inteleg :). Nu totdeauna experienta e totul.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  15. #63

    A venit sotul cu o carte acasa pe vremea cand alaptam. Un f.....r de medic american cica descoperise nu-s ce metoda de alaptat care nu te stresa. O parcarie la care barbate-miu a pus botu' si a cumparat cartea de la o alta tuta cica specialista cu sindrom NF. Mai aveam putin sa-i dau cu cartea de cap. I-m spus ca atunci cand un barbat se va trezi numai sa se duca sa-si faca necesitatile de 4 ori pe noapte sa scoata o carte "Cum sa ne vindecam de prostata!" nu de genul alaptatului. Nu-s cum naiba de majoritatea cartilor de bebici sunt scoase de barbati. Pe ginecolog dupa ce mi-a spus ca statistica spune ca ies din tipare si sunt prea grasa, l-am intrebat: Stii ce reprezinta statistica? Ca eu o mananc pe paine in fiecare zi la servici. Ce statistica spune ca-s grasa? Aia deintre femeile de 30 de ani de 1,50 cu 2 copii la activ, dintre femeile de 20 de ani de 1,80 fara nici un copil pe acasa.....? Care statistica spune ca am luat prea mult? Nu prea a stiut sa-mi spuna ce inseamna statistica dar asa le place lor pe aici sa foloseasca cuvinte bombastice sa cada femelele pe spate de cat da dastept e medicul.
    A zis ca nu pot sa-l alaptez ca-s stresata, nu ca eu aveam cupa D iar biberonul natural era pentru copil cam cum ai incerca sa-ti bagi polonicul in gura pentru a te hrani. Am schimbat medicul iar pe tuta specialista am atentionat-o ca daca mai suna pentru a ma ajuta o dau in judecata pentru hartuire. Dupa ce am ramas singura de intrusi mi-am pus neuronii in liniste si am alaptat copilul asa cum am simtit ca-i trebuie lui si sunt si eu confortabil......si totul a fost ok si fara colici.

    Thumb up 1 Thumb down 0

  16. #66

    Aia din Vaslui mai bine asculta de carti, decat de instinctele vechilor generatii.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  17. #68

    de unde e poza?

    Thumb up 0 Thumb down 0

  18. #70

    Numai mie mi se pare că adevăratul abuz asupra copilului e acela de a-l transforma într-un căţel pavlovian?

    Thumb up 0 Thumb down 0

  19. Pai da, ca au ajuns femeile de azi sa-si creasca pruncii dupa cum le zice un barbat. Strain. Care n-are copii. Are sens.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #73

      Personal nu vad neaparat ceva rau in asta. Sa dezvolt:

      E bine stiut faptul ca pentru a lua decizii cat mai bune, ideal e sa nu fii investit emotional in subiect. D-aia doctorii nu opereaza pe rude, prieteni, cunostine, s.a.m.d. Emotia le-ar intuneca judecata. D-aia uneori e ok sa-ti spuna cineva din exterior ce tu nu poti vedea sub nici o forma.Pe langa asta, uneori, cineva din exterior, poate vedea altfel problema.

      Punctul numarul 2 : nu cred ca are prea mare importanta daca cel care da sfatul e barbat sau femeie. Cunoasterea psihologiei unui copil, sau psihologiei in general, nu este conditionata de...a avea un copil. Psihologia este pana la urma o stiinta. De

      A nu se intelege ca sunt fanul cartilor de care se vorbeste in comentarii. Departe de asta. E ok sa ai incredere in instinctul tau (matern/patern) cand e vorba de copilul tau, si consider ca e imperios necesar ca instincul tau sa fie prima cale . Dar uneori, instinctul tau poate da gres, si atunci mi se pare o dovada de mandrie stupida sa nu accepti si parearea altcuiva, fie el barbat, psiholog, sau non-parinte.

      Mi-as dori foarte tare sa primesc un raspuns calm si calculat, care sa-mi explice de ce (si daca)gresesc, si nu unul acid si semi-defensiv, care ar spune mai multe despre cel care raspunde decat despre mine.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #74

      Si ca sa nu uit, daca tot e gratis, mi-am permis sa intru pe blogul tau, si am gasit ceva interesant la sectia "tu". Citez:
      "3. Nu veni cu idei preconcepute şi definitive. Aici discutăm, nu emitem judecăţi absolute."
      De curiozitate, consideri ca ce ai scris tu se conformeaza cu propria ta regula?

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • Vlad, eu cu comentariul meu (a cărui evidentă intenție ironică nu ți-a scăpat) mă refeream fix la faptul că fiind îngropați în literatura de "psihologie" a copilului, uităm să ne încredem în instinctele noastre.
      Am pus psihologia în ghilimele pentru că aici este de fapt problema. Toate metodele astea de parenting nu se bazează pe niciun studiu psihologic de lungă durată. Nici n-ar avea cum, pentru că ar trebui să fie vechi de cel puțin 30 de ani ca să fie relevante dpdv al studiului subiecților. Vei vedea (dacă nu știi deja) că toate propunerile astea de parenting sunt găselnițe ale ultimelor 2-3 decenii (maxim). Ori, o teorie care nu este bazată nici măcar pe un studiu de caz mai acătării, pentru mine are valoare nulă.
      De unde știu chestiile astea? Sunt proaspătă mamă, și de când s-a născut fii-miu am citit o bibliotecă întreagă de cărți de parenting. Scrise de tot felul de somități. Unul singur a avut parfum de credibilitate pentru mine, William Sears, care măcar are el însuși 8 copii (cu toții ajunși ok) crescuți după metoda propăvăduită de el (attachment parentingul), care de fapt nu este decât o reformulare a instinctelor naturale ale mamei (îl exclud pe tată aici pentru că mama este primary caregiver pentru copil, cel puțin în primele luni de viață).
      Restul - cum ziceam - mi se par niște neaveniți care vin cu teorii nefondate. Fără a avea vreun orgoliu, îmi voi permite să nu ascult de un perfect străin despre cum să-mi cresc copilul - în primul rând pentru că am o singură șansă să-l cresc cum trebuie, și dacă aplic tot felul de metode de parenting, practic fac din copilul meu un studiu de caz pentru teoriile respectivului. Care pot da greș cu chiote. Iar dacă eu ca părinte voi da greș (posibil), prefer să dau greș pe metoda mea decât pe metoda unui străin în care am avut încredere.
      Drept este că eu vin dintr-o familie echilibrată și iubitoare, și îmi vine a face natural ce am văzut acasă și ceea ce m-a făcut pe mine om. Dacă era altfel cazul, nu știu ce ar fi fost corect...

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #76

      Apreciez raspunsul.
      Suntem mai aproape de a avea aceeasi parere decat crezi. Au fost cateva lucruri pierdute "in translatie" si la mine si la tine. Eu, de fapt, am o problema cu cei care chiar si dupa ce dau gres cu metoda lor, refuza sa accepte sfatul, pe principiul "cum sa-mi spuna mie altcineva cum sa-mi cresc copilul?!".
      In fine, discutia e lunga, iar spatiul nu e deloc adecvat:).
      Un weekend fain iti doresc!

      Thumb up 0 Thumb down 0

  20. da, educati-i dupa metode romanesti. ui' ce bine am ajuns io.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  21. Tin minte ca eram mica si-am iesit afara, suparata ca ma batuse mama! Luasem o palma la fund, sau ceva de genul. Prietena si vecina mea de palier a iesit si ea, vanata toata. O batuse taica-sau, cu furtumul de la masina de spalat!!! Si, atunci... parca mi-am dat seama ca... ceea ce aplica mama mea nu se chema chiar bataie! 🙂
    La randul meu - sunt, acum, mama. Si-mi iubesc copila ca pe ochii din cap, incerc sa fiu calma cu ea si in preajma ei dar, daca e de luat una la fund, o ia! Tzac, pac, cu tot cu explicatiile de rigoare! Da, copilul trebuie sa stie de ce a primit "recompensa". Ca nu e iubit mai putin pentru asta, desi vine cu intrebari de santaj: "Dar, tu nu ma mai iubesti?!". Ba da, si tocmai pentru ca te iubesc si imi pasa de tine, trebuie sa intelegi ca nu e bine sa faci un cutare si cutare lucru! De care, de fapt, si stiai deja ca nu e bine - deci, ti-ai asumat, intr-un fel, si palma!

    Thumb up 0 Thumb down 0

  22. #79

    + 1000 pentru ratiune,
    Educatia si disciplina copiiilor e in cădere libera . Ai mare dreptate cu cei care dau sfaturi dobitocesti despre cum sa iti cresti copilul insa ei nu sunt părinți. A educa si disciplina un copil nu tine de teorie ci e o chestie care nu o inveti pana ce nu o traiesti , pana ce nu o simți pe pielea ta, in sufletul tau mai exact , mai ales ca , copiii au personalități diferite si trebuie tratat dupa cum simte parintele.
    Felul in care generatiile de dinaintea noastră au crescut copiii rămâne cel mai eficient si roditor, insa din ce in ce mai interzis de către unii deștepți care nu cunosc sentimentul de a fi strigați: mama, sau tata.
    Nu stiu cum e la americani insa in Scandinavia exista cele mai absurde reguli ever cu privire la creșterea copiiilor. Majoritatea copiiilor si adolescentelor scandinavi sunt vai mama lor , fara aspirații la viitor , nu stiu decapul lor si sunt pline școlile de repetenți, deși materia e floare la ureche fara de cum e la noi de exemplu.
    La olimpiadele școlare internaționale sau europene , indiferent de disciplina , Norvegia de exemplu, e reprezentata de ani buni de elevi imigranți , pentru ca indigenii sunt praf.
    Pe tema articolului se poate discuta la nesfarsit.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  23. #80

    FYI: Maria Montessori era italianca, nu americanca 🙂

    Thumb up 0 Thumb down 0

  24. #81

    Un copil care nu a fost batut cind trebuia isi da parintii in judecata:
    http://ca.shine.yahoo.com/blogs/shine-on/judge-rules-against-jersey-teen-suing-parents-financial-171128568.html?vp=1

    Thumb up 0 Thumb down 0

  25. #82

    nu ma bag la discutie, nu am copii, dar "parenting" mi se pare un termen exagerat de cretin, de ce trebuie luat din engleza cand putem folosi cuvinte din romana?

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #83

      zi un termen echivalent, intr-un singur cuvant

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • pentru ca "cresterea copilului" este e expresie atat de lunga, incat parenting ne ofera chiar 2secunde de viata in plus

      Thumb up 0 Thumb down 0

  26. #85

    Revin cu aplauze.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  27. #86

    deci trebuie sa mai zic una de "părenting"- mai nou laptele praf e istorie si cine nu are san se orienteaza spre lapte de nuci sau alune,la bebe. cred ca am imbatranit prea repede si am uitat sa mai tin pasul cu prezentul...

    Thumb up 0 Thumb down 0