Opriţi! Vreau să cobor.

De Tatiana Neamţu

 

Iniţial m-am gândit la un titlu de genul "opriţi viaţa. vreau să cobor!" Apoi m-am gândit că ar fi nedrept să hulesc. Aşa că nu ştiu ce aş vrea să opresc. Iureşul? Oh, da, cu siguranţă.

Zilele astea mă gândesc cât mi-ar plăcea să emigrez. Niciodată n-am avut gânduri de emigrare, nici acum nu sunt foarte pregnante, însă când şi când mă gândesc cum ar fi să trăiesc în Australia. Sau în Noua Zeelandă. Acolo şi numai acolo m-aş duce oricând.

Îmi imaginez întinderi mari de pământ fără ţipenie de om. O fermă. Da, aş vrea o fermă în Noua Zeelandă. Fără oameni. Să fiu la kilometri distanţă de alte urme de civilizaţie. O colegă la birou îmi spune: "da, şi eu aş pleca în Australia. Măcar un ocean să ne despartă..." Să ne despartă de ce?

Să ne despartă de praf, de mizerie, de îngălgare, de supărare, de oameni răi, de bătrâni de 60 de ani care se opresc în mijlocul străzii şi rupi saboţii de frână încercând să nu-i ai pe conştiinţă. Şi când îi avertizezi te-njură. Magic, vă spun. E chiar magic să fii cu copilul în maşină, să-ţi stea inima-n loc că era să dai peste un bărbat de 60 de ani care se oprise în mijlocul unui drum - fără să fie trecere de pietoni - după ce tu ai forţat o intrare. Şi bărbatul să te-njure. Oh, nemaipomenit! Ce lecţie pentru copilul tău. Junglă, mamă! Asta e, doar asta te pot învăţa. Departe de agitaţie, de mutre urâte, de strâmbături, de invidie, de bârfe, de alergătura continuă după "a poseda".

Nu ştiu când m-am urcat în iureşul ăsta, dar vreau să cobor acum. Se-ntreba cineva odată care-i sensul vieţii. Da, chiar, care o fi? Când simţi că nimic din ceea ce faci nu are un sens, ce mai faci după asta? Când îţi duci viaţa după ţaigărele ceasornicului, când la 8 trebuie să fii la şcoală, la 16.30 la germană, la 17.30 la karate şi la 18 la dentist? Când petreci în fiecare zi o oră în maşină aşteptând copilul de la vreo activitate nu există consolare decât o carte stupidă să-ţi ţină de urât.

Ce faci când repeţi zilnic şi faci dictări şi scriere şi "D" şi "B" rămân nebuloase mai mari ca problemele cu planul înclinat din liceu? Sau când doamna îţi scrie pe caiet că azi iar s-a ridicat şi a vorbit în timpul orei? Duci copilul la doctor să-l testeze. Poate are adhd, sau hiperkinetism. Sau poate o fi dislexic? "N-are, doamnă, nimic; mergeţi liniştită acasă." N-are, copilul, sigur că n-are. Doar că nu te-ai ocupat suficient de el. Mai mult de-atât? Cât e suficient?

Cum faci să te simţi bine, să te vezi ca o mamă bună? Aş fi zis că dacă-l ghidez să fie independent e mai valoros decât dacă îl cocoleşesc. El, săracul, mai bun de-aşa nu poate fi. Mi-a spus cineva odată: "fiecare primeşte copiii pe care-i poate creşte". Cu siguranţă de aia am primit eu un copil bun. Pentru că sunt rea. Trebuie să fiu rea.

Şi dacă nu sunt? Dacă e în regulă să simţi câteodată că vrei să fii numai tu cu tine şi cu cartea ta? Să te refugiezi? Să te ascunzi? Mamele au voie să se refugieze? Au voie să fugă? Şi dacă fug, când trebuie să se-ntoarcă?

Iar apoi stai strâmb şi cugeţi drept: sunt mii de oameni care n-au ce mânca; sunt mii de oameni care n-au un acoperiş deasupra capului; sunt mii de oameni bolnavi, sunt oameni care nu se bucură de nimic. Tu ai avut totul. Tu ai de toate şi iubire. Oh, da. Iubirea.

Ce e iubirea? Iubirea e atunci când e linişte în casă. Când soţul pierde câteva ore ca să-ţi facă o prostie de compartimentare în sertarul de ustensile de bucătărie şi tu deschizi sertarul de 10 ori pe zi să te bucuri. Iubirea e când râzi cu lacrimi citindu-i copilului Dănilă Prepeleac. Iubirea e când mai ai bunici la ţară, când suni şi-i auzi vorbind ca la noi în Banat. Iubirea e atunci când adormi în braţele cuiva, când îţi zâmbeşte un copil şi când primeşti 2 frunze pe post de mărţişor. Iubirea e când te sună tata, tu eşti la serviciu şi ai mult de lucru, iar el te relaxează citindu-ţi o glumă din Caţavencu. Şi face asta în fiecare miercuri de ani de zile. Uneori te enervează, dar ce te-ai face fără?

Şi când simţi că nu mai poţi te ridici şi-o iei de la capăt. Pentru că poţi!

"O luptă-i viaţa; deci te luptă
Cu dragoste de ea, cu dor.

....

Trăiesc acei ce vreau să lupte;
Iar cei fricoşi se plâng şi mor."

(G. Coşbuc - Lupta vieţii)

 

 

__________________________________________________
Dacă ți-a plăcut articolul, dă-mi o bere virtuală BERE
Loading...

83 comentarii

  1. #1

    sper nu fie doar asa. si totusi, vreau o viata ca asta

    Thumb up 0 Thumb down 0

  2. #2

    Bre... emigratu' nu-i pentru oricine.

    Una e să te uiți la poze de NZ și să te umezești de plăcere... alta e să trăiești acolo.
    Daaa... fermă, alea... departe dă mulțimea dezlănțuită - e mișto în filme dă Haliud - până ai o durere de dinți, îți rupi un picior, alea - și afară e zăpadă de 3 metri și viscol.

    Emigratu' e pentru ăia care simt că nu se potrivesc cu societatea curentă în nici un fel.
    Nu pentru cei care sunt nemulțumiți de jijipontabase, de trafic de bucurești ori de portofeleală în troleibuz.

    La banii tăi... poți să-ți cumperi un ORAȘ în NZ:

    http://www.telegraph.co.uk/news/7854825/New-Zealand-mountain-village-for-sale-for-470000.html

    🙂

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #3

      in NZ ninge tare din cand in cand. adevarat

      Thumb up 0 Thumb down 0

  3. #4

    a mai zis-o si Mircea Dinescu, pe vremea cand era poet:

    opriti Istoria-cobor la prima
    opriti la statia Doamne-Fereste

    apoi, daca-mi dai voie sa-ti dau un sfat - dupa 14 ani petrecuti prin "ale strainataturi" - nu pot decat sa-ti zic ca din cauza mentalitatii asteia care te macina efectiv "you can run, but you can't hide".

    punem cazul ca pleci:

    poti si sa pui un ocean plus 2 continente intre. crezi ca ai rezolvat-o si cand colo, doar coaja problemelor e alta, esenta e aceeasi. e aceeasi fiindca problema trebuie sa o rezolvi in tine, in sufletul tau -in universul tau- chestie care ar trebui sa fie intr-un echilibru perfect si extrem de adaptabil.

    daca nu-i karate de la 4, o sa fie soccer de la 5, sau hochei pe la 7, in "juniors league".

    multumeste cui vrei tu, pentru ca toti ai tai sunt bine-sanatosi, si apoi incearca sa mergi in pantofii baiatului care a scris acum 2-3 zile, baxt parca il cheama... (ori, in ordine inversa?)

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #5

      aurache, nici idee n-ai cât sunt de aproape de baxt 😉

      Thumb up 0 Thumb down 0

  4. #6

    Multumesc Anatati pt postul acesta. M-am regasit in multe dintre randurile tale.
    Eu cred ca Mamele nu au voie sa fuga. Ele sunt Stabilitatea. Mama este intotdeauna zidul puternic din spatele tau pe care te sprijini atunci cand iti vine sa cazi din picioare. Ele au o mie de griji mai mari sau mai mici si stiu sa faca o mie de lucruri. Stiu sa mangaie si stiu sa certe dintr-o privire, stiu sa-ti spuna un cuvant potrivit in orice imprejurare... Eu cred ca fara mame ar fi haos. De aceea Mamele nu au voie sa fuga...

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #7

      da' e bine să scrii despre fugit, nu? parcă de relaxează 😀

      Thumb up 0 Thumb down 0

  5. #8

    Frumos scris!

    Thumb up 0 Thumb down 0

  6. #9

    Foarte frumoase gânduri ! Mă înclin !

    Thumb up 0 Thumb down 0

  7. #10

    frumos.
    cochetam si eu cu noua zeelanda.
    inca a ramas la stadiul de proiect, nu am renuntat de tot.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  8. #11

    Da cred ca noi mamele avem dreptul sa fugim din cand in cand. Nu prea mult, ce-i drept, dar avem nevoie sa fim din cand in cand doar noi cu noi insine sau si cu jumatatea noastra care ne-a"ajutat" sa devenim mame. Nu poti fi pe deplin multumita de rolul de mama daca nu evadezi uneori pentru a-ti cerceta sufletul in liniste. Iar cu un copil langa tine, nu prea ai liniste.
    Treaba cu emigrarea atat de departe e discutabila. Cred ca poti gasi lumea aia civilizata si mai aproape de noi. Exemplul trait de mine a constituit traiul timp de un an in Norvegia. Revenirea in romanica a fost crunta. Puteam sa ne stabilim in Noua Zeelanda acum 3 ani datorita serviciului sotului, dar m-a inspaimantat cumplit perspectiva unei vieti departe de cei dragi mie si care nu m-ar fi putut insoti acolo.
    Noi femeile ajungem cred toate la un moment dat la un nivel maxim de saturare si frustrare datorita rutinei zilnice. Fiecare depaseste cum poate momentul. Eu scriu mult , alta plange, alta pleaca de acasa. Depinde de noi sa nu alegem ultima varianta.
    Foarte frumos si sensibil ai scris!

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #12

      Aveti pe naiba dreptul da a fugi (valabil pt ambii parinti) - acest drept a disparut in momentul in care hormonii varstei au luat locul gandirii logice si reci.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #13

      @Vlad - stai jos, n-ai inteles nimic.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #14

      Bravo tie, ca ai ramas in "Romanica cea de toate zilele".. In aceasta minunata tara, plina de oameni de cultura, plina de oameni educati si onesti, plina de o viata linistita, fara grija zilei de maine, plina de lucruri bune si fara stres zilnic.....e asa frumos aici, este miiiinunat...

      Thumb up 0 Thumb down 0

  9. #15

    In sfarsit,o postare demna de aplaudat

    Thumb up 0 Thumb down 0

  10. #16

    daca ai forta, pleaca ! nu mai sta asa cum am stat eu, copilul meu a crescut si acum da piept cu aceleasi neajunsuri ca mine, pe vremuri ! ... am sperat la o schimbare care nu a venit timp de 20 de ani si acum regret ca nu am plecat ... cu toate circumstantele, trebuia sa plec ! ... nici parintii nu pot sa-i ajut de aici din Romania , motivele de a sta se dovedesc neintemeiate .
    eu mi-am propus sa-mi incurajez fiul sa plece oriunde va dori la un moment dat pentru ca imi doresc pentru el o viata fireasca.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #17

      Autoarea e mai degraba neumultumita de propria persoana decat de societate. O emigrare n-ar ajuta-o in cazul asta.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #18

      ma refeream la societatea mitocanesca din Romania care macina nervii pana la radacina

      Thumb up 0 Thumb down 0

  11. #19

    Vlad: ba da avem dreptul de a fugi. Un weekend la munte sau oriunde in afara tarii daca vrei, ai dreptul de a fugi. Nu poti face fata presiunilor si stresului si rutinei zilnice daca nu iei cate o mica pauza din cand in cand. Nu zice nimeni sa pleci cu saptamanile de acasa lasand copilul cu altii, dar mici evadari de 48 de ore n-au omorat pe nimeni.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  12. #20

    Articolul ăsta nu e despre emigrare! Vă rog nu vă pierdeţi în detalii 🙂

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #21

      nu ai sa vezi

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #22

      mă bazez întotdeauna pe comentatorii tăi. nici un psihiatru nu ajută cum ajută ei 😀

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #23

      Tatiana, fii sigura ca mamicile au inteles ca acest articol nu e despre emigrare. Iti multumesc ca ai spus-o cu voce tare ceea ce eu doar gandeam...

      Thumb up 0 Thumb down 0

  13. #25

    Ai mei îmi zic că plănuiseră treaba asta cu NZ (alte vremuri, motive mai serioase) dar dup-aia am apărut eu și le-am futut planurile.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #26

      Mai exact futandu-se ei si-au futut si planurile 🙂

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #27

      the ripple effect in sex

      Thumb up 0 Thumb down 0

  14. #28

    "A blog for my dreams of the future. Namely a quaint sheep farm to grow old in."

    http://sheepfolds.tumblr.com/

    Thumb up 0 Thumb down 0

  15. #29

    da de ce sa cobori tu? sa coboare mosu care se opreste sa se lege la sireturi in mijlocul strazii. si manelistu cu bemve.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #30

      Foarte tare articolul, dar sa sti ca si in occident se opresc dracii de mosnegi in mijlocul strazii si tu doar trebuie sa le zambesti frumos si sa-l lasi sa termine ce a inceput. Nu ar trebui sa plecam din tara noi astia buni...ci sa plece cei rai...eventual cu avionul ce sa pice in acel ocean...numai bine!

      Thumb up 0 Thumb down 0

  16. #31

    Episodul cu moşul a fost "declicul". L-am claxonat pentru că stătea, nu mă văzuse şi n-avea de gând să se mişte, or eu trebuia să eliberez intersecţia :)) Şi nu era trecere de pietoni, nici nu fusese măcar pe-aproape pe străduţa aia, da' lui i s-a părut normal să staţioneze acolo fiind lăturalnică faţă de intersecţia din care veneam eu. Cu atât mai periculos pentru că n-ai cum să intri fără să forţezi o prioritate de dreapta.
    Dacă nu mă înjura (şi dacă nu aveam geamul deschis din întâmplare) să-l şi aud nici nu mi-ar fi păsat.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  17. #32

    Anatati: sigur ca noi, mamele am inteles ca nu w vorba de emigrare ci de fuga de rutina zilnica si de presiunile la care suntem noi supuse zilnic, de grijile care ne apasa si de tot ce presupune jobul de mama si de sotie si de om care traind in tara asta, se loveste de tot felul de idioti care prin prezenta lor( in mijlocul drumului de exemplu), ne fac viata mai grea.
    Noi am inteles esenta, mai greu cu domnii.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  18. #33

    Da, dar ce te faci cand traiesti intr-o tara de oameni fara educatie, intr-o tara balcanica in care crimele, violul, furtul, jecmaneala, incultura, sunt la tot pasul, o tara condusa de cei mai prosti "cetateni" ai ei, cei care nu sunt capabili sa priceapa ca ei sunt EFEMERI ca vantul si ca gandul, ca azi sunt maine nu mai sunt, ci vor doar sa isi satisfaca egoismul poftelor lor materiale, atat de mari incat umilesc pe fata un popor intreg, il batjocoresc si il scuipa in fata, iar poporul....poporul, acest masochist, sinucigas cu buna stiinta, accepta situatia, de parca niste rahati de "conducatori" ar fi zei, de parca nu putem sa ii exterminam ca pe sobolani !! De parca sunt mai puternici decat restul tarii !!! Aceste metehne ni se trag din alte secole, nu de ieri de azi, vor trece multe secole pana se va schimba ceva aici.Eu nu am chef sa imi sacrific in continuare sufletul si viata pentru ca am avut ghinionul sa apar pe lume intr-o societate distrusa din diverse motive, vreau sa traiesc, nu doar sa supravietuiesc, vreau o viata normala ! Singura solutie e sa plecam definitiv, sa stergem din memorie tot ce inseamna aceasta tara, sa uitam de acest cosmar ca si cum nu ar fi existat niciodata, sa ne traim cu demnitate restul viata, nu intre nebuni......

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #34

      Hai.
      Sau mai stai si te gandesti un pic, vreo cativa ani?
      Eu am inceput sa "vand" din problemele de aici sa inchei conturi si sa prospectez Australia...
      In doi ani nu voi mei detine nimic aici, dar voi ramane cu o bruma sa zicem ce ma va sustine acolo vreo cativa ani, si crdde-ma nu mai am 25 sa pot pleca usor, ba chiar mai am pe cineva de 4 si doua luni, dar ma gandesc doar la ea si la lumea in care va trai daca ramanem aici, pentru ca da, urasc rromania si bukurestiul cel mai mult...
      Dar nu e de emigrare postul ci doar de sentimentul de neputinta si de neimplinire si de irosirea a vietii intr-o tara care nu iti ofera nici un viitor si ajungi sa traiesti o viata searbada printre ceilalti zombi...

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #35

      Daca ar fi numai dupa ganduri, problema e ca e dupa bani. Daca nu esti vreun analfabet in functie la stat, sau vreo pitipoanca, nu prea ai bani...

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #36

      Am mai scris mai jos, nu e despre asta, dar nu ai cum sa nu observi ca totusi, emigrarea e singur solutie. Numai cretinii si spalatii pe creier mai pun botu si iti servesc pe aia cu "nu esti nationalist daca pleci". Ei, imi pasa mie de o tara de rahat !! Pe dracu !! Ce, s-o pup in cur ca m-am nascut, din intamplare, aici ?? Cu ce drept imi cere s-o respect, cand ea imi distruge SINGURA VIATA ce o am ????

      Thumb up 0 Thumb down 0

  19. #37

    N-o f articolul despre emigrare, insa aceasta e singura solutie a problemelor noastre, daca stati si va ganditi un pic, o sa va dati seama...

    Thumb up 0 Thumb down 0

  20. #38

    @ tatiana
    Eşti incoerentă.
    Daaaaa, vrei pustietate ...
    Cine bre ?
    Tu care nu poţi sta 2 zile că te şi mănâncă deştele ca să scrii pe net ( ca să te bage lumea-n seamă ) sau să comentezi ( te bagi singură-n seamă ).
    Haii măăăă, ne laşi.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  21. #41

    Nu stiu ce parere aveti voi despre viata in rromania, dar atat in america cat si in australia, noua zeelanda, esti mai prizonier al copilului decat aici...
    Aici e alegerea ta sa stai sa-ti astepti copilul de la diverse activitati ( poti sa alegi sa nu-l duci) pe cand acolo, daca nu o faci esti decazut urgent din drepturile parintesti.
    Eu zic, ca asa cum suntem noi, suntem mai liberi decat "civilizatiile" la care noi speram ...

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #42

      Aha, bravo tati, esti istet :)) Ai gasit si tu 1 singur lucru bun in RO, fata de alte tari ( desi am dubii...) si pe restul de 1 milion de lucruri rele si de dezavantaje, nu le vezi.. Ori e nebuna lumea, ori am dreptate...

      Thumb up 0 Thumb down 0

  22. Io am ramas blocat la faza cu "sabotii de frana" :))
    In rest concluzia se stie, bucurestiul sucks :p

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • B, nu le zice aşa? va trebui să scuzi o femeie; se ştie că femeile n-au ce căuta la volan 😀
      şi, culmea, nu era vorba de bucureşti, ci de timişoara.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #45

      placute de frana si discurile de frana pe care "merg"placutele.
      sau alea cu alea care merg cu alalte.big deal daca nu stii.
      la multi ani femeilor cititoare de arhiblog! si celor care nu. si si

      Thumb up 0 Thumb down 0

  23. #46

    Mai ales azi, de 8 martie, trebuie sa te scuze. Apropo, cum le zice bre? Discuri de frana sau placute sau cum?

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #47

      Uite de ce ar trebui interzis ca femeile sa aiba permis... Daca nu stiti nici macar diferenta dintre discuri si placute.... :))Apropo, citeste aici, nici ea n-a stiut ! ---> http://www.emaramures.ro/stiri/79247/ACTUALIZARE-2-ULTIMA-ORA-Un-autoturism-a-plonjat-dintr-o-parcare-in-raul-Sasar-VIDEO-

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • Alin, era o licenţă poetică for God's sake :)))

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #49

      nu inteleg ?!

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • adică am folosit un cuvânt care mi-a venit mai repede în cap ca să amplific ideea că am pus o frână de era să-mi stea înima-n loc şi capul în parbriz 🙂

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #51

      AA, ma rog, eu ma refeream la ce a zis Anamaria. Pai sa fim seriosi, femeile in general ar trebui sa fie interzis sa sofeze, mai ales cele care n-au habar care-i diferenta intre discuri si placute... Uita-te la link, o sa vezi de ce zic ca ar trebui interzis...

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #52

      AA, ma rog, eu ma refeream la ce a zis Anamaria. Pai sa fim seriosi, femeilor in general ar trebui sa le fie interzis sa sofeze, mai ales celor care n-au habar care-i diferenta intre discuri si placute... :)) Uita-te la link, o sa vezi de ce zic ca ar trebui interzis...

      Thumb up 0 Thumb down 0

  24. #53

    Draga Tatiana Neamtu,
    Am oprit. Poti sa cobori si sa continui.
    Pentru tine si copiii tai.
    Nu lua seama la gibonii online/offline. Stii tu de ce.
    Toate cele bune!

    Thumb up 0 Thumb down 0

  25. #54

    Foarte bine punctat, absolut tot articolul. Dar parca putin cam pesimist pentru o zi de vineri nu? 😀

    Thumb up 0 Thumb down 0

  26. #55

    Si eu am niste ganduri din astea, asa ma deprima noul guvern, majoritate parlamentara, socialismul in general, nu ma incadrez deloc in asa un regim.
    Pe de alta parte, imi place Romania, imi place printre romani.
    @Tatiana: poate te implici prea mult in viata copilului, nu prea putin. Mama n-a avut treaba sa imi vada caietele cu D-uri, nu m-a dus la karate si germana (m-a dus bunica, si de prin clasa a 3-a am mers singura la diverse). Nu e cazul nici sa participi la toate sedintele cu educatoarea (2-3 pe semestru ar fi suficient). Ma rog, fiecare face cum crede mai bine.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #56

      Adica, daca pentru tine este un chin luatul de la scoala, dusul la karate si apoi la germana, nu o mai face. Nu cred ca e bine sa fii sclavul copilului, faci atat cat iti permiti.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #57

      @Anca: Dar tu ai vreun copil? Nu ai inteles nimic din ce s-a scris.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #58

      Copii nuu inca, urmeaza foarte curand. Am inteles zic eu tot, dar am ales sa comentez doar asupra unei mici parti din articol, cu restul fiind oarecum de acord.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #59

      @Anca: cand o sa ai copilasi poti sa vii sa mai comentezi la postarea asta. Pana atunci incearca sa o ignori pentru ca inca nu stii despre ce e vorba.

      Thumb up 0 Thumb down 0

  27. #60

    Plictisitoare textele astea despre "cum vreau eu sa plec din Romania" care apar in blogurile romanesti. Desigur ca nu se intimpla nimic apoi. E doar o mica criza a autorului care trece si nimic mai mult.
    Realitate e ca nimeni nu vrea sa emigreze dar da bine sa ai un mesaj ca te-ai saturat de Romania.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #61

      Chiar nimeni ? Crezi ca avem de gand sa stam aici intre nebuni si hoti ?!

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #62

      @mihai007: nu toata lumea are bani ca tine ca sa emigreze

      Thumb up 0 Thumb down 0

  28. #63

    frumos scris.si eu as vrea sa ma mai sune tata sa ma intrebe ce-a facut Inter. nu mai suna de aproape o luna si inca e greu.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  29. #66

    dupa un inceput de zi mizerabil articolul tau a picat cum nu se poate mai bine 🙂
    e placut sa vezi din cand in cand ca e permis sa ai si astfel de ganduri, ca nu esti singura ....stiu ca articolul nu e despre emigrat , dar..uneori asta ajuta , sa o iei de la inceput undeva unde toate sunt noi , unde iti reevaluezi prioritatile , te descoperi si redescoperi in tine toata forta de care ai nevoie sa mergi mai departe , dar cu putina liniste o poti gasi si acum....citesc cu placere blogul lui arhi pt o "mana" de comentatori , iar tu Tatiana esti printre ei, comentariile tale sunt mereu la obiect si de bun simt asa ca din exterior se vede un om puternic si capabil sa treaca peste un "mic" hop ce mai apare din cand in cand 🙂

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #67

      Da, Iulia, multumesc. Si eu ma simt groaznic de bine cand vad ca nu sunt singura. Daca mai vine cineva sa se planga de ceva...pfoai!!! ma si gandesc ca nu sunt singura. Da' e ca-n poezia de la final: "o lupta e viata...."

      Thumb up 0 Thumb down 0

  30. #68

    Tatiana, midlife crisis ? 🙂
    Este normal sa ne dorim ceea ce nu avem. In cazul tau, o liniste poetica, o pauza prelungita, departe de "iures " , pierduta intr-un desert surd, dar viu; nici cald, nici rece, nici colorat si nici incolor. Probabil si cangurii topaie silentios, patlagelele cresc singure, suculente si gustoase, printre arborii inalti si drepti din care cad fructele pasiunii. Daca aveai "norocul " sa te nasti intr-o ferma neo-zeelandeza, nu ti-ai fi dorit altceva decat sa traiesti in iuresul unui oras aglomerat si poluat, daramata de griji si responsabilitati. La fel cum toti taranii viseaza sa traiasca in Bucuresti, iar bucurestenii vor sa se retraga la o casuta de tara, la marginea padurii.
    Noi , oamenii, nu ne-am nascut pentru fapte marete, sa rasturnam lumea, sa descoperim echilibrul absolut, sau viata perfecta. Nu ne-am nascut sa fim fericiti. Capacitatea noastra de constientizare a vietii depaseste cu mult posibilitatile de a tinde spre limitele imaginate. Suntem niste sclavi ai utopiilor, ai himerelor desenate de propria vointa. Deci fericirea pluteste undeva deasupra, mereu mai sus decat noi, oricat de mult ne-am inalta.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #69

      Dani Corban

      De aici unde sint acum, nu as fi putut scrie si nici măcar gândi un mesaj mai frumos, sincer si plin de adevăr. Ai vorbit ca un guru bătrân. Mă simt așa de bine sa vad ca mai sint oameni care pot fi deasupra mea, este extrem de relaxant si confortabil sa nu trebuiasca sa fiu eu cel mai destept la toate...:))))
      Salutari tuturor din Tirol.....

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #70

      Hary, te-ai dus sa aduni aplauze pe partiile din Innsbruck ? 🙂
      Sa-ti fie de bine! Si vrem poze de la slalom!

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #71

      Dani,
      nu schiul ma pasioneaza in Tirol, ci turismul.
      locuiesc intr-un colt de rai la http://www.kaiserhof-ellmau.at
      sti care este partea cea mai faina?
      daca as vrea sa traiesc aici, pentru urmatorii 40 de ani, mi-as permite sa o fac. dar nu o fac. si tu ai explicat foarte bine de ce.

      ontopic la articolul Tatianei:
      ea a facut doar terapie prin scris. in momentul in care a dat submit la articol, ea era deja vindecata,..:-)))
      maine ea isi va indeplini sarcinile de mama mult mai usor si cu zambetul pe buze....:-)))

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #72

      Da, Dani zau foarte bine ai captat esenta: noi oamenii nu ne-am nascut sa fim fericiti. Leave it to us to spoil every bit of happiness :))))
      Hary, zau asa la oameni deprimati nu vii sa le arati poze din Tirol. Deprimarea nu se vindeca decat atunci cand vezi pe altul mai deprimat decat tine 😀

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #74

      Tatiana,
      tu nu esti deprimata, ci asa mai melancolico-romantica, as zice eu...
      Termenul potrivit ar fi Herzschmerz. Apropo, cum ai traduce Herzschmerz?

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #75

      dor de duca

      Thumb up 0 Thumb down 0

  31. #76

    Iar e Tatiana la butoane?

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #77

      Sandu, si tu ce mai faci?

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #78

      Citesc ce scrii. De ce faci referire la ăia de jos (alții nu au ce mânca)? Așa îți recapeți self-esteem-ul? Sunt curios.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #79

      Sandu, de ce m-as obosi? Tu nici data trecuta n-ai inteles ce-am scris si-ai dat o interpretare de mi-a stat mintea-n loc. Acuma vad ca te preocupa self-esteem-ul meu 🙂

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #80

      După cum ai observat și data trecută, eu sunt mai greu de cap...

      Thumb up 0 Thumb down 0

  32. #81

    Herzschmerz are conotatii mai dulci. Ca si cum ma doare, dar e o durere placuta... Eu folosesc insa adesea expresia: "am asa sufletul greu...."

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #82

      da, Herzschmerz e mai degraba atunci cand esti indragostit dar persoana pe care o iubesti iti da cu flit....:-))
      Schwermut merge pe linia cu sufletul greu...

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #83

      adica un fel de durere in cur, dar cu suflet

      Thumb up 0 Thumb down 0