Pudibonderia salvează România

coada cazare camin
Scris de Nea Ilie de la Sculărie

Apropo de președintele nostru – pe care pun pariu că mulți îl vor regreta ca pe Ceaușescu, am avut un coleg de facultate pe numele lui Marius care-a stat în cămin cu noi. Bun băiat, crescut cuminte, fiu de preot (ca și mine).

Numai că ăsta odată scăpat de sub aria vizuală a părinților a dat iama în alcool. Și nu așa o bere, o vinuleț sau cel mai grav o beută la bursă... Nu, tati! Alcool la greu! Am senzația că se mai antrenase el cu paracliserul că prea ducea la drum lung așa că numele lui mic fu repede uitat și îl știam toți deja după față și miros sub numele de... Alcool.

La vreo două săptămâni după ce începuse anul universitar vin și părinții lui să-l vadă. Dintr-o eroare în dosarele de la poarta căminului nu l-au găsit. Și până să vină prodecanul să lămurească treaba au început să întrebe studenții cu poza lui în mână. Erau săracii oameni deja disperați. La un momentdat, dau de Nilă, un coleg de-al lui de cameră, din Tecuci. Ăsta cum a văzut poza a ieșit afară și-a început să strige în fața căminului spre nedumerirea părinților lui pioși:
- Alcoaleeee! Ieși bă că te caută mă-ta!

În fine, anii au trecut, Alcool al nostru era deja profesionist și nu doar în șprițuri ci în tot ce decurge de-aici. În anul 3 am fost cazați într-un cămin mixt: și băieți și fete, români, basarabeni, era un commonwealth acolo de nu înțelegeai nimic.

Care ați stat pe la cămin știți că sunt tot felul de afișe și înscrisuri la intrare și pe toate ușile, toate cu subînțeles, cu mult sarcasm și cu mult umor: “În această cameră NU se vând țigări” sau “La camera 8 NU se închiriază filme”, altele chiar mai grele “Cursuri de inițiere hochei pe gazon” sau “Vine iarna”. Altele doar pentru amuzament “Ușă permament închisă” sau chiar spre exasperarea administratorei “Noi nu prăjim cartofi pe BCA” – ah! Cartofii ăia prăjiți pe BCA cu rezistență erau cei mai buni!

Pentru că n-am ieșit pe geam cu tot cu pat cum s-a întâmplat pe la alte cămine, în anul 4 ne-am calificat pentru un loc tot în căminul mixt. De data asta cu Alcoale în cameră la noi. Nu știu sub ce pretext și în ziua de azi există cămine pentru băieți și cămine pentru fete. Înțeleg la grădiniță, înțeleg la liceu, dar aici, eram deja toți săriți de vârsta legală. Stăteau săracii părinți de fete consternați la cozi imense până își cazau fata într-un cămin SIGUR.

Deja obișnuiți cu locul, noi ne-am instalat rapid și ne-am pus pe table și degustat ce aveam fiecare prin geantă. La un momentdat, Alcoale e ultimul la rând la o sticlă verde pe care-o făcusem poștă și după ce trage ultimul gât aruncă sticla pe geam.

Nilă, un mare iubitor de natură vie îi zice:
- Bă tâmpitule, îmi turtești castanii pe care i-am plantat anul trecut.
- Și pe părinții de la coadă… zice Alex.

Abia atunci am realizat că după ce se umpleau căminele de fete, ce mai rămânea erau distribuiți către căminul nostru. Era un codălău serios anul ăsta, nu știu de unde răsăriseră atâtea boboace. Buluc, toți la balcon. Un șir lung de absolvente cu bac și cu părinții de mână, încruntați și puțin îngrijorați de “ce-o să facă ea aici?” sau “de ce n-or face și ăștia mai multe cămine de fete?” stăteau zgribuliți la rând în așteptarea re-distribuției.

Alcool al nostru nu s-a putut abține și le-a urat bun venit:
- Ce de pisdăăăăăăă!

__________________________________________________
Dacă ți-a plăcut articolul, dă-mi o bere virtuală BERE
Loading...

49 comentarii

  1. #1

    Sincer, cam slăbuț Fata de restul

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #2

      @perkele bre, si la KFC daca te duci mai mananci uneori si salata, nu poti aripioare picante tot timpul.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #3

      Acum nu vă așteptați ca toate povestirile să fie comice. A și zis seniorul pe-aici "ce bă, crezi că ai haz?" N-am, n-am, iar hazul ți-l faci, nu cade el așa doar din slove.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #4

      Hai că vă zis şi eu una din cămin. De prin anul patru, cînd îmi făceam veacul cu doi tîmpiţi ca mine, Moldo şi Grasu'. Lu’ Moldo îi vine ideea strălucită să facem un grătar, ca pentru ultimele zile de cămin. Ne-a luat jumătate de oră să ne hotărîm unde să-l facem, fără a ajunge la vreun rezultat. Era clar, ca să gîndim ne trebuia macheală. Fuguţa la nonstop, răsare un coniac la trei sferturi şi ne apucăm să bem. Ideile au început să curgă şi într-un final am stabilit să-l facem în spatele căminului. Grătar nu aveam. Lemne nu aveam. Ce pune pe grătar nu aveam. Dar aveam brichete. Tot căcîndu-ne pe noi ce să luăm şi cît, mai cu cîte o gură de coniac (din altă sticlă, prima se dusese de mult), ne-am machit şi am ajuns la alt non-stop, ceva mai departe de cămin, ca să luăm pastă de mici. Am luat ca tîmpiţii trei kilograme, hotărîţi fără clinteală că ne e foame rău de tot. Ajungem la cămin ca să remarcăm din nou că nu avem lemne şi grătar. Cu grătarul aveam eu o idee să-l luăm pe cel de la intrare, cel pe care se ştergea lumea de noroi. Mă duc eu chitit să-l iau şi văd ce namile de găuri erau prin el. Clar inutilizabil. Mă duc să dau de veste mai departe. Îl găsesc pe Moldo cu sticla de coniac goală şi cu una de vin, deocamdată plină.
      – Bă, n-avem grătar. Ăla de la intrare are găurile prea mari, dacă nu facem micii ca sarmalele lu’ mă-ta o să cadă printre ele. De unde pula mea a apărut vinu’ ăla?
      – Am luat acum de la nonstop. Grasu’ unde e?
      – Habar n-am, nu l-am lăsat cu tine?
      Apare şi Grasu’ după nici două minute cu o uşă de frigider găsită prin împrejurimi şi cu o veste brici.
      – Hai bre că avusărăm noroc. Găsii şi grătar şi lemne. Tre’ să belim vopseaua de pe asta.
      – Lasă că nu mai belim nimic. O punem pe foc şi arde toată. Unde găsişi lemne?
      – Iete colo, în depozitu’ de praf.
      Depozitul de praf era o clădire semiabandonată în care se găseau o grămadă de obiecte de mobilier distruse. Era lemn din belşug de toate naţiile. Cărăm noi lîngă locul stabilit pentru foc vreo două uşi, un toc de fereastră, două scaune în trei şi două picioare şi o jumătate de dulap. Nu ni s-a părut că sînt prea multe, comparativ cu dimensiunile uşii de frigider. Ca să începem focul am făcut bucăţi una din uşile de furnir şi placaj umflate de apă şi tocul de fereastră. Cu mîinile goale, că n-aveam topor. Lu’ Moldo îi vine ideea genială să le rupem între grilaju de la o uşă de la parter şi tocul ei. Ceva gen pîrghie. Nu ne-a trecut prin cap că nu se vor rupe în tăcere şi tocul a făcut un zgomot asuzitor, cu un ecou prelung. N-am idee cum s-a auzit pe palierul cu uşa respectivă, dar afară s-a auzit tare. Oricum ne durea în spatulă dacă trezeam pe cineva.
      Cu chiu, cu vai, pe la trei dimineaţa reuşim să terminăm mormanul de lemn şi să facem focul care a ieşit imens. Se făcuse atît amar de jar că puteai face un viţel la rotisor fără frică. Am pus uşa de frigider la copt ca să remarcăm că vopseaua arsă nu miroase deloc îmbietor. Din cauza jarului se înroşise şi a trebuit să aşteptăm vreo oră să se mai domolească pîrjolul. În total am făcut vreo optzeci de mici şi cînd l-am pus pe ultimul pe tabla aia, primii erau gata pe o parte. La cinci dimineaţa ne-am apucat să-i decimăm. N-a rămas niciunul nehalit, plus că am mai făcut vreo trei drumuri la non-stop după vin. La opt eram toţi în pat, cu burţile pline ochi şi duhnind a fum, mici şi vopsea arsă, spre nedumerirea generală a palierului.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • ejt' d'al meu!
      ...mai bine tăceai cu micii ăia că acum nu mai am stare... și am două prezentări luni, dacă nu le termin ai belit-o!

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #6

      Nea Ilie, dacă nu mă căram pe munte în weekend, te ajutam cu dragă inimă. Ce ai de făcut?

      Thumb up 0 Thumb down 0

  2. #7

    Eu am zambit. Citindu-mi comentariul imi aduc aminte de Deby. Ce-o fi patit?

    Thumb up 0 Thumb down 0

  3. Ma asteptam la un final mai palpitant 😀

    Thumb up 0 Thumb down 0

  4. #15

    Vezi măi Nea Ilie, dacă i-ai învățat prost pe toți, acum s-au răsfățat! Că nu mai e așa de bun articolul, că slăbuț, că nu-i ca altă dată, ce mai , niște cunoscători! Următorul articol bagă-l cu plată pt citire să vezi cum o să guițe toți că nu-și mai permit să-l citească pe Nea Ilie!:))

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #16

      Mi-a zis a mea mai dăunăzi
      - Ia să-mi scrii și mie așa de mult, să vezi ce plăcinte-ți fac, pe fiecare zi :))
      și numai cu gândul la ele stau...

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #17

      Pai nu mai sta cu gandul, scrie-i! 😀
      si pe urma, da-ne si noua reteta, ca nu toti ii putem scrie lui tanti Ilie.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #18

      Nea Ilie, ai grija, e pericol, ca de la scris pentru placinte la scris pentru piscoturi e doar un mic pas.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • dap! și de la pișcoturi o dai în savarine...
      Aoleo! iar am zis la plural...

      Thumb up 0 Thumb down 0

  5. #20

    Nu te lăsa corupt, Nea Ilie! Nu participa la evenimente pentru plăcintele promise că riști să lansezi un nou termen în rândul bloggerilor, plăcintăreală!:))))

    Thumb up 0 Thumb down 0

  6. #21

    Nedumerire: cand a zis ce de pi.da, s-o fi referit si la partea masculina de la coada?

    Thumb up 0 Thumb down 0

  7. #23

    Se stie oricum ca romanii au cea mai falsa pudibonderie, majoritatea sunt trecuti // trecute prin p... viata, inca de la varste fragede, dar pastreaza aparenta de virgine neprihanite .

    Thumb up 0 Thumb down 0

  8. In P15,pe o usa scria..."Atentie la ciorapi,nu sunt ceea ce par"

    Thumb up 0 Thumb down 0

  9. La camin am mers de cateva ori in pula goala pe palier, ca imi furasera aia hainele de la dush. Pe palier erau fete, iar eu mergeam de parca eram imbracat. Ce cautau ele in caminul baietilor? Prima data cand am intrat in camera am dat peste trei fete, prietene de-ale alora. Cred ca vrusesera sa le arate alora cine e tatal lor, in ciuda faptului ca eram cel mai mic dintre ei :mrgreen:

    ****

    Legat de alcoale, sa vedeti ce mamaliga eram la vremea aia -primul an de facultate.
    Aveam 17 ani si am picat in camera cu 2 olteni si un ardelean iar cand veneam de acasa, la capitolul lichide, aduceam asa: eu - un bidon de 10 l cu vin, ardeleanul - 2 l tuica de pruna. al mai betiv oltean: 2 l de vin iar celalalt oltean nu aducea.

    Odata am tras din bidon 4 l de vin si l-am pus la frigider, ca a zis taica-meu sa ii duc si lu varu-meu primar. Restul de vin l-am lasat pe mana tovarascilor, ca eu beam numai cand mancam, sa se duca mancarea mai usor la vale. Ala care nu aducea vin nu prea bea asa ca bidoanele cu vin erau impartite intre ardelean si olteanul nostru betzau, pe care il puteai vedea mereu cu cate o cana cu vin langa el.

    Cateva saptamani mai tarziu eram cu al batran pe la tara, in gradina, si la un moment dat ma intreaba daca i-am dat vinul lui varu-meu. I-am zis ca nu, ca mi-a fost lene sa merg la el si datorita faptului ca l-am tinut mult in frigider, s-a stricat, ca ii pierise gustul, si l-am aruncat.
    A facut o grimasa care spunea "ce prost e asta!" si mi-a spus ca vinul nu se strica, ca cel mai probabil mi-au scos aia vin din sticle si l-au inlocuit cu apa.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • Aveam coleg un oltean din caracal..asta dupa ce bea prima data din beutura,zicea asa...ma,e bun,da are asa...un gust de maiada

      Thumb up 0 Thumb down 0

  10. #28

    Fonfleu, clar.
    Dacă era din Tecuci, nu zice "pisdă". Zice "chisdă"

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #29

      Chizda ca sa fim exacti 🙂

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • Alcoale era din Bușteni. Nilă era din Tecuci.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #31

      Sunt un superb ... nu contează ce-mi citesc ochii, amigdala e setată pe machitori = moldoveni de-ai mei.

      ... 72% din interventiile ambulanta/ smurd in perimetrul national dintre Braila, Vrancea si Vaslui sunt in cazuri determinate direct sau indirect de excesul de alcool.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • M-am dus pe Google Maps, sa vad pe unde e Braila. Ma gandeam ca o fi in Moldova.

      Aveam pe palier un tip blond si indesat, pe poreclit "Braila". Am inteles ca era din Braila.
      Era celebru pentu faptul ca din cand in cand venea ambulanta sa il ridice, el fiind in coma alcoolica 🙂

      Niciodata n-am priceput ce e cu betia aia asa... de dragul betiei. Merge la o masa copioasa ca, na, trebuie udatgatul, dar sa bei asa, de dragul beutului, nu prea inteleg.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #33

      chizdâ

      Thumb up 0 Thumb down 0

  11. #34

    Am stat la camin timp de 4 ani(in liceu) si tot atat la facultate(P24). Nu pot sa inteleg oamenii care fug de camin ca dracu de tamaie, acolo e studentia reala, cu bune, rele, betii, crenvursti cu paine, cartofi si oua pe bca, momentul cand te rogi de colegul oltean sa se dea plecat(sa poti introduce intregul intre paranteze) si el negociaza cu tine cati bani sa ii dai sa plece :))

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • #35

      ia zi-ne tu, Alexandru, cum cremwurstii cu paine sunt mancarea saracilr

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • Olteanu' care nu bea era futacios, in schimb.
      La inceput ne ruga sa iesim afara dar dupa aia m-am plctisit si mi s-a nazarit sa ma ascund sub pat. in timpul evacuarii aia s-au dus in alta camera sa vorbeasca ceva. Nu m-ar fi gasit daca nu s-ar fi apucat ala sa caute pe sub pat niste papuci pentru aia, sa mearga la dush :))))

      Cand am iesit de sub pat, aia s-a facut ca racul si de atunci nu a mai dat pe acolo. Intamplarea a facut ca tatal aluia si taica-meu sa fi fost colegi de liceu, ca altfel nu as mai fi scris pe aici. :mrgreen:

      Daca nu as imbatrani, as fi si acum student caminar.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #37

      Cremvurstii erau boierie. Eu nu primeam pachet de-acasa din motive de aproape 500 de km distanta pana la Iasi. Spre sfarsitul lunii se ajungea la paste cu vegeta, ce vremuri! Ce maggi fidelicios? cu o mana de fidea si o lingura de vegeta eram satula si-mi mai si placea! Si de atunci nu mai suport sa mananc orez. Orezul era baza, cu o cana de orez obtineai o oala de mancare destul de comestibila. Dar n-as schimba nimic la anii aceia nici daca mi-ar promite marele monstru de spaghete tinerete vesnica.

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #38

      Nu am zis bre ca sunt mancarea saracilor, scrie asta pe undeva? Eu si colegii asta mancam foarte des, luam crenvursti ieftini din carfur sau parizer marca nr.1. Cu 5 lei mancam doua zile dar nu inseamna ca eram sarac...aveam bursa domne:)))

      Cat am stat eu in camin nu am auzit pe vreo unu sa moara de foame, fiecare se descurca intr-un fel asa ca nu vait studentii ca sunt saraci si sunt nevoiti sa manance paine cu painica.

      @alina: 500km...am avut gagica ce primea pachet din neamt(o ciorbica, o fripturica)

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #39

      nu, dar erai tu si cu alex velea fratiweare, care plangea ca manca cremwursti cu mustar.:)

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #40

      Ei draci, mananc si acum crenvursti cu mustar(iau de la meda ca sunt buni) si parizer cu ardei din lidl. Ma mai apuca pofta de astfel de preparate.

      Cel mai naspa am fost cand nu am avut bani de mancare si am fiert niste foi de lasagna pe care le-am taiat fasii iar apoi am ras deasupra niste branza uitata in frigider :)))

      Thumb up 0 Thumb down 0

  12. #41

    Haideti mai, doar 2-3 studenti pe aici? Mai bagati ceva povesti ca sunt intotdeauna interesante. Mai ales alea din P8

    Thumb up 0 Thumb down 0

    • P8 era o ladă cu fitile? sau vorbim de lucruri diferite? :))

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #43

      Eu mi-l aduc aminte de la camin acu' douaj' de ani pe retardul ala de Marius Vintila mort de foame, cand facea cineva prostia sa ii dea un paharel se imbata instant, dadea muzica la maximum si iesea pe hol cu o coada de matura in mana cautand scandal. Asta, sigur, inainte sa fi calcat prin vreun studio de radio.

      Cred ca nici acum nu s-a schimbat prea mult, si acum ar da muzica la maximum dar nu il mai primeste nimeni de mila pe la niciun radio. Nici la camin nu cred ca il mai primesc pe motiv de varsta.

      Aah, ce vremuri 😀

      Thumb up 0 Thumb down 0

    • #44

      Io am o carte cu toate tîmpeniile, da' nu știu unde s-o pun. Mă gîndeam s-o bag la o editură, însă nu prea mai citește nimeni.

      Thumb up 0 Thumb down 0

  13. poveste nu foarte amuzanta
    prima betie in camin. In ziua in care Steaua batea West Ham cu 2-0. 1-0 la pauza. Deci 15 minute de baut. Dupa meci, inapoi la chef. Betie crancena. D-aia cu vin si tuica de la crama din Domenii.
    Am urcat la 3, cu chiu cu vai, am ajuns in pat si am adormit.
    Si, pentru ca ramasesem fara povesti m-am gandit sa ma duc la buda. La intoarcere, usa incuiata pe dinauntru.
    Cobor la parter. Urc la 1. urc la 2. Cautam printre chefurile din seara aia ceva coleg de camera sa imi dea cheia. Am gasit intr-un final.
    am ajuns la 3. Am bagat cheia. Usa nu numa ca era incuiata pe dinauntru, dar se si blocase.
    2 noaptea, beat muci, usa incuiata. Rezolvare caminista: doua picioare in usa.

    dimineata la 9 ma batea cineva pe umar. Tata avea ceva treaba in bucuresti.

    Am realizat ca nu prea am povesti foarte dubioase din camin. Adica nimic care sa se compare cu a vecinului de palier, care noaptea s-a cacat in mijlocul camerei.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  14. Am voie să înjur?

    Serios! Nea Ilie scrie genul de texte care mă fac să mutilez ființe vii și să distrug.

    What was the fucking point of this fucking text!?!?!?!

    Thumb up 0 Thumb down 0

  15. ce ma amuza cum isi aduc unii aminte cu nostalgie de chestiile dubioase pe care le mancau in studentie(literal, nu va ganditi la alte prostii). abtineti-va, asta numai ii incurajeaza pe aia care tin in saracie pe studenti. caviar, tata! ca sa intre materia in cap.
    sa nu mai zic de aia care isi aduc aminte tot asa de armata...

    Thumb up 0 Thumb down 0