Poate v-ați fi gândit că unul din partidele de opoziție să facă un grup care să urmărească în mod activ ce se întâmplă în spitalele românești, cu dezinfecția, existennța camerelor de arși, cu închiderea băncii de piele, singurei bănci de piele din românia.

Sau poate un miting cu molotoave în mâini.
Sau poate procese peste procese deschise celor responsabili.
Sau poate adus din afară orice autoritate competentă UE, care să admire infecțiile nosocomiale din spitale.
Sau poate ajutați arșii de atunci să ajungă la vindecare, lucru care nu s-a întâmplat până acum.

Ați greși.
Societatea românească avea nevoie de un marș al chitarelor. Care se va și face.
Pentru că simțul ridicolului e inexistent.

Însăși ideea în sine mi se pare o profanare a memoriei oamenilor.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.