În ultima perioadă, au răsărit un grup de fete care se apropie de vârsta la care începi să verifici nivelul hormonal, pentru că se apropie menopauza, fete care recomandă non stop cărți de dezvoltare personală, care cărți sunt minunate, le-au ridicat ștachetele, standardele, totul.

Problema e că fetele astea stau cu mama, la 30+ de ani. Dacă nu stau cu mama, iau bani de la părinți, li se plătesc chiriile, ele fiind boeme și trăindu-și viața la maxim, nemaivorbind de copii sau alte aberații de astea ce nu își au locul. Fetele astea plâng că au doar 4000 pe lună de la mama, pe pandemie și de abia își permit să comande de la glovo. Dar lectură, lectură multă.

Sunt curios, care este outcomeul la asta. Citești tot felul de idei despre dezvoltarea personală, dar tu, ca persoană, ești, cu tot respectul, efectiv, nimic. Nu ai realizat nimic, pe plan profesional sau personal, nu te îndrepți spre nicăieri și ai cam trecut de vârsta marilor descoperiri, cu siguranță nu vei fi nimic niciodată.

Și atunci, de ce ai asculta recomandările de lectură făcute de o asemenea persoană?

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.