A fost odată Mahometcea

(azi, una tristă – dar viața nu e mereu ca pe instagram)

Muncit de mic și trezit pe la ore la care alții încă se scărpinau în izmene, moșneagul de tata a deprins chestia asta cu sculatul de dimineață. Bă și când îl mai lăsa Alzheimerul, n-avea stare și ne suna pe toți.
– Alo, George Washington?
– Ce faci, tată?
– Scularea, băi, putori capitaliste! Că nu poate Ștramp să facă el America aia Mare dă unu singur.
– Hai, tată, culcă-te, că se descurcă el.

[…]
Centrala de încălzit merge în șuturi, am o țeavă la subsol fisurată, plus coana Tanța care nu mai tace. Pentru ăștia mai noi, coana Tanța e doamna Sculăreasă care are-o gură cât o șură și o palmă drăgăstoasă când vin eu târziu acasă.
Așa că frământat de cum să le rezolv pe toate am deschis un ochi pe la 5.
[…]

Culmea, acum mă gândeam eu la tata.
La casa aia mică dar veselă pe care el și mama o făcuseră când eram mici. Munceam la grădină până când într-o zi au venit niște neni cu șapcă și cravată și au ales câțiva țărani din sat – printre care și tata – și i-a trimis în delegație la Brașov, să aducă tractoare.

Pe drum, noaptea, cu trenul, dă-i c-o țuică, dă-i c-un vin…
– Mai e mult până acolo?
– Ia ieși bre și vezi ce gară e.
A ieșit unu’ nea Sandu și-a zis
– Mai e pân’ la Brașov, aicea e stația Trăiască și Înflorească Scumpa Noastră Patrie.
Și-n altă gară a zis – tot așa împleticit –
– Aicea e halta Stima Noastră şi Mândria, Cea­u­şes­cu – România
Până când s-au trezit ei, trecuseră de Brașov, că ăla citea doar inscripțiile de pe gări.

E și după ce au adus tractoarele în sat am aflat că nu mai aveam grădini. Că acum ele aparțin tuturor și trăiască și-nflorească și cu stima și mândria.

Pe urmă, a venit într-o zi un perceptor și ne-a ținut o cuvântare la tot satul, chiar în curtea grădiniței.
– Prin grija partidului veți fi împroprietăriți cu o locuință.
– Dar noi avem unde sta, a zis nea Panaite, un vecin.
– Aveți, aveți, dar apă de unde luați? Luați apă să beți, să udați grădinile, să udați ulițele, să dați la oi, la vaci, să spălați porcii, de unde atâta apă? Din resursele statului, da? Din resursele statului, tovarăși. În timp ce alții mor de sete în lumea asta dumneata iei apă și pui la oi fără să te-ntrebe nimeni nimic. Păi apa aia nu e de la matale din pământ, ea vine din izvoarele țării.

– O să ajungeți să ne luați și aerul… a bombănit nea Panaite.
La vreo două săptămâni, a venit tata dis de dimineață, pe soră-mea a luat-o în brațe cu tot cu pătură iar pe mine i-a făcut semn lui frate-miu să mă ia. Și cu toate perdelele trase la geamuri ne-a strâns în hol și ne-a zis pe vocea lui domoală de ardelean:
– Nu vă fie teamă, vi-i scoate io de-aici.

Când am ieșit afară, casele de peste drum nu mai erau.
Un regiment întreg de buldozere, excavatoare și autogredere păzite de milițieni rădeau tot ce prindeau în cale sub atenta coordonare a unor neni cu șapcă și cravată.
Și ne-am strecurat toți pe ușa de la bucătărie să ieșim prin spate, doar că unul din ăștia cu șapcă și cravată ne-a văzut și-a strigat la noi.
– Ia stați pe loc, tovarăși!

Tata ne-a făcut semn să fugim și s-a întors să vorbească cu el.
Iar mama m-a luat de mână și nu m-a lăsat să mă uit înapoi însă l-am văzut pe nea Panaite cum zăcea în stradă înconjurat de milițieni. Când am ajuns în câmp satul se vedea doar ca un nor roșu de praf.
În seara aia am dormit la bunicul unui coleg. A venit și tata mai târziu dar n-a vorbit cu noi, era plin de sânge și s-a dus să se spele într-un lighean, afară.

A doua zi eram proaspeții locatari ai unui apartament din rețeaua de sistematizare într-o comună alăturată, fără încălzire dar cu sobă de lemne.
N-aveam lemne, dar aveam sobă – și cam atât era tot ce aveam.
Începeam o viață nouă, fără nimic, de la capăt.
A, și aveam telefon. Era pentru prima dată când vedeam un telefon și-am vrut să ridic receptorul dar m-a învățat tata că s-ar putea ca-n receptor să se ascundă unul cu șapcă și cravată.
L-a ridicat el din furcă și când a văzut că nici ton nu avea a zis așa în glumă:
– Alo, to’arșu prim? Aș dori să transmit mulțumiri din inimă partidului și mai ales to’arșei Alexandrina Găinușe.
[…]

Când mă uit la ceas, pfuu, s-a făcut târziu.
– Scularea, băi, putori capitaliste!
Mă duc să-mi iau ce-mi trebuie pentru centrală și țeavă.
Am vrut să sun să-l trezesc, dar n-am unde să-l mai sun, și nici moșul n-are cum să mai sune decât în amintirile mele.

Îți mulțumesc că mă citești.

Poți susține cetin.ro cu un abonament de 3 USD

23 comentarii

  1. #1

    Da maica, da’ era mai bine pe vremuri…
    Spargu-va-n bot de jigodii comuniste

    0

    0

    • #2

      …si toata lumea avea serviciu si cu banii de salar aveam dreptul sa stam la cozi pentru mancare. Traiasca Iliescu si partidul!

      0

      0

  2. #3

    F. tare. Ultimul paragraf m-a copleșit.

    0

    0

  3. #5

    Comprimat tare de tot textul, nu te lasa tataru’ sa te desfasori. Cred ca pentru cei de la 40 in jos e mai dificil de inteles, cat despre final – fara cuvinte. Nenea ala cu sapca si cravata din telefon e tot acolo, doar ca si-a dat jos sapca, cred ca e de la caldura sau de la emotii

    0

    0

  4. #6

    Frumos nea Ilie, iar mi s-a facut dor de mama, pe tata inca il mai am. Dar musai sa mai scrii despre vremurile alea, poate invata ceva si astia mai tineri care spun ca a fost bine pe vremea comunismului, ca istorie nu stiu si nici nu vor sa citeasca despre anii aia.

    0

    0

    • #7

      Imi amintesc ca eram copil si seara ma jucam cu intrerupatorul. Aprindeam si stingeam becul. Mama imi spunea sa ma potolesc ca vine militia ca semnalizam cuiva. Asa bine era! Intarziau parintii la serviciu ca au avut sedinta cu tovarasii cu sapca.

      0

      0

    • #8
      Nea Ilie de la Sculărie

      Nu știu, eu așa o semnalizam pe Marinela din blocul de vizavi să se uite la mine când dansam break-dance. Și pe la jumatea dansului, pluf, cădea textila. A doua zi o întrebam la școală
      – Ai văzut, Mari, ce dans ți-am făcut?
      – Nu, că a venit tata acasă…

      0

      0

  5. #9

    Lasa Nea Ilie, ca Ceausescu a facut case…. A, si sa nu uit, metroul….

    0

    0

  6. #10

    Alexandrina Gainuse, Lina Ciubanu si matusica lui Mihaita, tush Suzana Gadea. Ceva fin, pentru cunoscatori…

    0

    0

    • #11

      O să râdeți, dar le-am cunoscut pe toate trei. Personal. La Alexandrina Găinușe am fost cu cererea de aprobare să-mi cumpar televizor Elcrom, era prim-secretară de județ. La Lina Ciobanu am fost în audiență sa-mi aprobe transferul pe timpul stagiaturii, plecam de la o întreprindere din subordinea ei, așa era procedura atunci, iar la Suzana Gâdea am fost în audiență să-mi aprobe anularea exmatriculării în anul 1 de facultate.

      0

      0

    • #12

      George, din pacate nu e de ras…

      0

      0

  7. #13

    Auzi Nea Ilie, ca tot esti din Medgidia, faceau cartierul pentru canalisti, d-aia v-au demolat?

    0

    0

    • #14
      Nea Ilie de la Sculărie

      Da, pentru canal se demolau satele.

      0

      0

  8. #15

    god damned ninjas cutting onions

    0

    0

  9. #16

    „n-o sa zugraviti voi cat a construit tata” – un pui de jigodie comunista
    ‘tu-le m**a’n c*r de lepre, parca tatsu’ le-o fi facut
    cred ca nu tre sa uitam sa cinstim memoria celor care au stat impotriva si sa ne aducem aminte cu placere de cei care ne-au dat o educatie cumsecade
    bunicu-meu a fost prizonier la odessa si avenit inapoi pe jos in baragan unde avea casa
    tot ce avea le-a luat nenorocitii de comunisti: cal si caruta, vaca, purceii, gainile, plapumi, perne si cate si mai cate – le-a lasat 2-3 gaini si praful din batatura si pe urma veneau sa le dai „cota” – cat te angajazei sa dai la stat – tot luau de la tarani
    mama imi povestea ca bunica mai ascundea cateva oua pe ici pe colo, dar erau turnatori prin vecini si al dracu’ secretar de partid se ducea si scotea cosul de paie cu cate oua erau si il punea jos, pe urma calca cu piciorul si praf facea toate ouale
    bunica facea 2 scovergi (faina. drojdie si apa) pentru fiecare copil (au fost 7) si aveau una seara si una dimineata
    mersi nea ilie – sanatate acolo unde esti si tuturor celor care iubesc dreptatea

    0

    0

  10. Bunicul meu a fost militian. N-a vrut sa traga in oameni la colectivizare, au venit intr-o noapte, l-au urcat in camion cu copii cu tot, in izmene, l-au debarcat in celalalt capat al tarii. Tovarase, ati fost avansat sef de post aici, unde colectivizarea e gata facuta. Uite, grajdul ala e postul de militie. Succes, e ultima ta sansa.

    0

    0

    • #19
      Nea Ilie de la Sculărie

      A avut tata un prieten, tot milițian, ăla când i-a zis că colectivizare, că să le iei boii, a ieșit într-o noapte în curu gol prin sat cu niște cutii de conservă goale legate pe-o sârmă și le trăgea așa după el. I-au zis ăia că-i nebun, și după ce l-au trimis la fabrica de mobilă și-a revenit instant.

      0

      0

  11. Strabunicul meu a facut 2 ani de puscarie in mlastina din Braila pt ca a batut perceptorul cand a venit sa-i ia boii…
    La puscarie, imi povestea, le dadeau tigari, dar nu le dadeau chibrituri. Trebuia sa ia carbunii aprinsi cu mana si sa-i tina in palma pana isi aprindeau tigara.
    Nu trebuie sa precizez ca pentru distractia tortionarilor, fumatul era obligatoriu si la ore fixe. L-a eliberat partidul dupa 2 ani pt ca i-a murit sotia de inima rea si-i ramasesera acasa 5 copii mici fara sa aiba cine sa-i inghijeasca.

    0

    0

    • #21
      Nea Ilie de la Sculărie

      L-a eliberat partidul…

      0

      0

    • #22

      Si tata a taiat ceva stuf in Balta…

      0

      0

  12. #23

    In sfarsit, primul text bun al lui Ilie dupa alegerea lui Trump.

    0

    0

Citește și...

Vești bune! Clever are de acum mai multe mașini pentru tine. Guvernul României a votat astăzi, 25 iunie, reglementarea serviciului de ridesharing pentru ca tu să poți beneficia în continuare de aplicația noastră și ca toți șoferii CleverGo să poată funcționa fără frica amenzilor. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără ajutorul […]