Autoritățile din Ucraina soră și prietenă i-au interzis accesul lui Kelemen pe teritoriul țării. Fără să îi ofere vreun motiv sau ceva. Probabil din cauză că ungaria, spre deosebire de românia, a făcut un scandal enorm atunci când ucrainienii frați și prieteni au interzis învățământul în limbile minorităților pe teritoriul Ucrainei. Mna, știi cum e, ungurii sunt fost imperiu, noi suntem foști sclavi, atitudinea e normală.

Între timp, ambasadorul ucrainean a dat un comunicat arogant, care conține, conform lui Hunor, și niște minciuni care par normale în gura unui ambasador, dar care nu prea își au locul în public. Și la acest comunicat voiam să ajung.

Citiți comentariile românașilor. Nu am văzut niciodată o flegmă mai mare pe obrazul româniei. Dintr-o dată, Kelemen nu mai e român, este ungurul nenorocit care își merită soarta, pentru că e cu psd și îndrăznește să ceară chestii pentru cei de-o naționalitate cu el. Nimeni nu îi ia apărarea cetățeanului român Kelemen Hunor, toți se fac preș în fața deciziei curajoase a ucrainienilor.

Neam de traistă, neam de sclavi. Înțeleg să uiți aroganțele ucrainiene de până în 95 sau când și-au cedat arsenalul nuclear lui Elțân, dar cum să uiți de Insula Șerpilor? Cum să uiți de canalul Bâstroe și comportamentul de stăpâni de plantație în fața tuturor cerințelor românești? Dintr-o dată, iată, prietenia ucraineano-română răzbate peste orice. Dintr-o dată, ne descheiem la prohab și udăm, cu lacrimile prieteniei, un alt cetățean român. Pentru că e ungur.

Băi nene, băi…