Laurel & Hardy

Mă uitam ieri la unele evenimente, care într-un final sunt oarecum definitorii pentru starea de agregare a vieții publice din românia.

Primarul Bacăului a fost arestat preventiv pentru încălcarea termenilor de cercetare în libertate. Mai exact, deși nu avea voie să ia contact cu cei implicați în dosarul său de mită, la O ORĂ de la sentință, el discuta cu unul din ei la telefon, ÎN SECȚIA DE POLIȚIE.

Laura Georgescu, femeia împinsă în față la șefia CNA (și spun femeie ca și cum aș spune țigan, are sens peiorativ) discuta la telefon despre șpaga pe care ar vrea să o ceară. Niște laptopuri. Ce plm să îmi facă, o să îmi spună că am luat șpagă? Mă doare-n… ca să citez oarecum aproximativ din distinsa doamnă femeie.

Coroborați asta cu comportamentul lui Nicușor Constantinescu, șeful CJ Constanța, care, deși citat la DNA pentru a da declarații, nu s-a dus niciodată. Pentru că nu a vrut, pur și simplu.

Te-ai gândi tu, ca om simplu, că dacă ești cercetat într-un dosar de mită, e clar că ai telefonul sub ascultare și nu discuți PROBLEME PENALE pe aparatul la care e conectat SRI-ul.

Te-ai gândi tu, ca om simplu, că dacă ești șeful care taie și spânzură în audiovizualul românesc, nu îți permiți să vorbești la telefonul tău oficial probleme de șpagă, probleme de aservire a instituțiilor media, lucruri care te pot trage în jos, la nivelul baschetbalistei.

Remarcați că nici măcar nu încerc să insinuez eventualitatea lisei intenției penale din toate acțiunile. În clipa în care spui politician/funcționar român, automat îl asimilezi cu penalul, cu șpaga și minciuna.

Ai crede că sunt proști, dar nu sunt proști. Ei, ca oameni, ca ființe bipede, nu sunt idioți, pot să își înghită saliva singuri, au permis de conducere luat și în alte localități decât Argeș.

Nu sunt proști.
Situația e mult mai gravă. Ei se simt intangibili. Se știu de neatins, joacă de prea mult timp jocul ăsta și sunt calmi și relaxați. Apa trece, pietrele rămân.

Nu vă lăsați păcăliți, justiția a fost, este și va fi aservită puterii. Parodia gen circotecă, justiția radiotelevizată din ultimul an se desfășoară doar cu un scop, cel de a-i ridica pânzele lui Băsescu, în ultimul mare joc al său, cel în care încearcă să pună un președinte de paie, aservit lui, iar el să devină prim ministru.

Oricare ar fi rezultatul distracției mediatico-procuroristice, lucrurile sunt extrem de clare. După ce Băsescu pleacă, circul se va termina, apele se vor așeza, lucrurile vor reveni în matca demult cunoscută, încă de pe vremea când Fanarul ne trimitea conducători pe bandă rulantă.

Iar ei, intangibilii, vor reveni, de acolo de unde s-au retras, în linște, așteptând ca fațadele să cadă, oamenii de paie să își încaseze răsplățile și corinta groasă, de catifea fluidă, să se așeze peste tot.

Între timp, Sarkozy, băsescu francezilor, este arestat pentru o presupusă finanțare de 50 de milioane de euro, primită de la libianul Ghaddafi. Căruia, după aceea, i-a invadat țara, din motive de drepturile omului și l-a ucis.

Ca să nu îi mai dea banii înapoi.
Cam pe acolo suntem, ca generație politică.