Încă din școală am o fobie completă de tot ce înseamnă sistem medical. Dacă voi credeți că acum se poartă medicii urât cu oamenii în spitale, să vedeți cum se purtau pe vremea răposatului dictator, când nu exista nimeni mai presus de ei, iar cetățeanul reprezenta valoarea unui leucoplast însângerat aruncat la coș.

Același lucru se întâmpla la cabinetele medicale din incinta școlilor, unde dumnezei erau asistentele. Dacă aveai noroc să prinzi baba ofticată de viață, vai de capul tău să ajungi la cabinet cu o julitură în genunchi, de la fotbal sau, cum am ajuns eu, cu o tăietură în cap, de la geamul prin care trecusem. Palmă după ceafă, turnat direct ceva maro și usturător ca dracu peste rană, 3 copci pe viu, hai, ușcheala, ușa e a ta.

Problema mea era momentul când ne făceau vaccinurile. Da, pe vremea aia, vaccinurile se făceau la școală, direct în clasă, te încolonai frumos la rând, suflecai mâneca, strângeai din dinți și zbang, îți înfigea acul în tine și te vaccina. Scârba mea imensă e că înfigea în tine același ac care fusese în copiii de dinainte. Îl ștergea frumos cu vată și spirt și ăla era, curat și uscat.

Atunci a început să se concretizeze fobia mea de proceduri medicale, dar nu a fost ultima oară. Sunt aproape sigur că într-o seară, acum mulți ani, când am ajuns la urgență, cu colică renală, seringa cu care mi-a fost făcut hemisuccinatul nu era sigilată. O rudă de-ale mele a făcut reclamație unui medic ginecolog, care a consultat-o cu o trusă nesterilă, folosită anterior. Medicul stomatolog de la Timișoara mă curăța pe canale cu ace de seringă refolosite, ținute într-un pahar cu ceva dezinfectant. Și multe chestii, multe și mărunte, care te fac să te aricești când intri într-o unitate sanitară.

Anyway. De ce am făcut introducerea asta lungă. Pe lângă cancer, fobia maximă este cea cu HIV. Ultima analiză de gen am făcut-o atunci când m-am căsătorit, pentru că nu sunt genul care să bată periodic spitalele, după analize. Știu, românul clasic. Dar de atunci am stat două zile în spital, cu clasicele mele probleme de rinichi. Și, desigur, am rămas cu frica operațiunilor care s-au desfășurat pe mine atunci.

Soluția simplă a fost să îmi iau un Autotest HIV, un test autoadministrabil pentru depistarea virusului ce cauzează SIDA. Din ce informații am primit, testul autoadministrabil HIV se poate folosi acasă, fiind ideal pentru persoanele care vor să se diagnosticheze rapid şi în intimitate. Efectuarea testului durează cinci minute, fiind necesare doar o mostră de sânge din vârful degetului și o așteptare de 15 minute pentru a citi rezultatul. Autotestul HIV este disponibil in farmacii si online, pe site-urile acestora.

Este foarte simplu de folosit și am făcut un scurt unboxing cu folosirea sa. Și vom vedea direct dacă sunt sau nu seropozitiv :mrgreen:

Pentru mai multe informatii: www.mylan.ro/ro-ro/produse/autotest-hiv#autotestHIV #testareHIV #fiisigur

Publicată de Cetin Arhi Ametcea pe Marţi, 5 decembrie 2017