Scris de Robert Agachi

Un vis, o dorință, o singură inimă. 22 de jucători incleștați într-o luptă fratricidă. Fotbalul transcende epoci și unește destine.Bună seara stimați spectatori, suntem Miron Costin și Grigore Ureche și vă invităm sa urmariți impreună cu noi cronica finalei Cupei Pașalâcul dintre echipele Moldova și Țara Românească, ce are loc pe campul de la Direptate.

Moldova începe cu Alexandru cel Bun în poartă, fundași: Petru Aron, Dimitrie Cantemir, Vasile Lupu și Ieremia Movilă, mijlocași: Petru Schiopul, Alexandru Lăpușneanul, Dragoș I, Bogdan al II-lea, în atac Petru Rareș și vedeta echipei, cu numărul 7, căutat insistent de impresarii din Istanbul, Ștefan cel Mare.Pe banca de rezerve: Ștefăniță, Alexăndrel, Ioan Vodă cel Cumplit și Despot Vodă. Antrenor principal- Mama lui Ștefan cel Mare, Antrenor secund- Dimitrie Bolintineanu.

Tara Românească are urmatoarea formație de start: portar Neagoe Basarab, pe linia de fund Mircea cel Bătrân, Ștefan Surdul, Șerban Cantacuzino ,Vlad Dracul, la mijloc Radu cel Frumos, Constantin Brancoveanu, Vlad Țepeș și cu numarul 10 „Maradona din Carpați” Mihai Viteazu’. În atac sunt trimisi doi jucători tehnici, foarte buni: Alexandru cel Rău și Mihnea cel Rău. Pe banca de rezerve îi avem pe Teodosie, Pătrașcu cel Bun și patru fii de-ai lui Constantin Brancoveanu de la Under 21. Antrenor principal – Basarab I, antrenor secund – Basarab al II-lea. Logic.

Meciul este condus de o brigadă otomană, avandu-l la centru pe Baiazid Ildirim ajutat de tușierii Mahomed al II-lea și Soliman Magnificul veniți fiecare cu cate o galerie de 200000 de ieniceri. Arbitrii verifică echipamentul și îi atrag atenția lui Mihai Viteazu sa nu intre cu calul pe teren că aici nu e Alba Iulia.

Minutul 1. Imediat după goarna de start antrenorul celor din Țara Romaneasca, Basarab I începe să arunce cu bolovani în teren. Arbitrul permite intervenția echipei medicale care îl consultă pe Basarab. Acesta se scuză, motivând că are flash-backuri cu Posada prezentand in acest sens biletul de externare de la Neuro pe care scrie clar Soc post-traumatic.

Minutul 3. Incursiune periculoasă a Moldovei pe partea dreaptă, centrare a lui Vasile Lupu în careu, Ștefan cel Mare sare la cap și sparge mingea. Capitanul moldovenilor refuzase sa isi lase coroana la vestiare, coroană ascuțită, din fier, custom-made dupa Batalia de la Podu Înalt.

Minutul 7. Apare în tribune Papa de la Roma cu trei coroane pe cap, puse una peste alta. Acesta îi arată degetul mijlociu arbitrului de centru.Mircea cel Bătrân îl aplaudă primind imediat cartonașul galben.

Minutul 9.Ocazie imensa pentru Țara Romaneasca. Alexandru cel Rău îl vede bine în fața porții pe Mihnea cel Rău dar Alexandru cel Bun apără excelent astăzi.

Minutul 11. Meciul se întrerupe din cauza lui Ștefan cel Mare care se apucă de pârjolit careul propriu în fața atacanților. Focul se extinde către centrul terenului. Baiazid îl avertizează, fiind aprobat chiar de mama lui Ștefan care îi transmite vedetei:”Cât ți-s antrenoare nu-ți sunt mamă eu!”

Minutul 15.Lovitură de la 11 metri. Vlad Țepeș il trage în țeapă în colțul careului pe Bogdan al II-lea iar arbitrul indică punctul cu var.

Minutul 16. Goooooool Moldova. Stefan cel Mare execută în dreapta lui Neagoe Basarab, mingea oprindu-se în vinclul înaltei porți.

Minutul 20. Mircea cel Batran cere schimbare motivând că are o vârstă iar jocul în apărare este foarte solicitant. Arbitrul Baiazid îi permite să se apere cu un toiag.

Minutul 25. Cartonaș roșu. Constantin Brâncoveanu este mazilit direct la cabine pentru o intrare dură cu ambele crampoane pe singura gleznă a lui Petru Șchiopul. E urmat de toți cei patru fii care protestaseră inutil de pe bancă.

Minutul 30. Petru Șchiopul șchioapătă vizibil. El bagă mâna în șort și scoate o pungă cu o mie de galbeni pe care i-o dă arbitrului, plătind astfel tribut accidentării.

Minutul 35. Basarab I strigă la Ștefan Surdul să urce în atac. Acesta se face că nu aude.

Minutul 39. Un spectator pătrunde pe teren alergat de forțele de ordine. Este fanul numarul 1 al lui Mircea cel Bătrân, Mihai Eminescu.

Mintul 42. Apare la stadion marele vornic Moțoc însoțit de o gașcă de ultrași țigani robi. O țigancă se îndreaptă spre Papa de la Roma spunându-i „Habemus semen, un galben cornetul”. Papa își cumpară două cornete și începe să-i scuipe coji în cap tușierului.

Minutul 44. Ioan Vodă cel Cumplit se încălzește grozav pe margine, alergând simultan în patru direcții.

Minutul 45. Baiazid fluieră finalul reprizei în ciuda unui fault evident al lui Cantemir la Vlad Dracul. Acesta își pierde cumpătul, protestează și îi sare arbitrului la beregată.

PAUZĂ. Un grup de majorete de la Grupul Școlar Agricol din Vaslui prezintă un moment artistic spre încântarea spectatorilor. O ceată de ieniceri intră pe teren și violează vreo patru, maxim cinci. Ele se răzbună crâncen spunând că nu le-a plăcut.

Minutul 46. Ne pregătim pentru reluarea jocului. Mihai Viteazu iese de la vestiare în fruntea tuturor jucătorilor, reușind unirea în timpul pauzei. Ambele echipe poartă același echipament.

Minutul 47.Arbitrul nu este deloc de acord cu cele întamplate. Se duc discuții intense, în limba italiană între Baiazid și Mihai, primul avand ultimul cuvânt:”Basta!”

Minutul 50. Țara Românească schimbă portarul. Intră Teodosie. Neagoe Basarab îi transmite ultimele învățături înainte de intrarea în teren.

Minutul 51. NeaGoe salută galeria la ieșirea din teren. Mamițica, Mam’ mare și tanti Mița îi trimit bezele din tribune, mândre că băiatul lor a crescut mare acum și apără poarta Țării Românești.

Minutul 55. Mama lui Ștefan cel Mare trăiește intens meciul de pe bancă și se reazemă emoționată de spătar. Acesta se scuză spunând că e însurat.

Minutul 60.Bogdan al II-lea este certat de coechipierii săi care îi reproșează că e prea static. El se apără spunand că stă înfipt într-o țeapă din minutul 15, de la faza penalty-ului.

Minutul 67. GOOOOL.1-1. Țara Românească egalează. Profitând de lăsarea întunericului și de lipsa nocturnei, cineva îmbrăcat în straie moldovenești înscrie cu toată opoziția lui Alexandru cel Bun, ba mai încercă să-l și omoare după aia.

Minutul 68. Ne dăm seama că marcatorul este Vlad Țepeș, care a celebrat golul scoțându-și tricoul.

Minutul 70. Același Vlad Țepeș dă foc aleatoriu unor boieri la marginea terenului, rezolvând astfel și problema nocturnei.

Mintul 75. Fault urât al lui Radu cel Frumos asupra lui Alexandru Lăpușneanul. Prabusit pe gazon, acesta îi transmite printre dinți că după ce se scoală îl popește.

Minutul 80. Din spatele băncilor de rezerve se aude o voce de Bărbat. El pătrunde pe teren împreună cu Seneslau, Litovoi, Gelu, Glad și Menumorut spunând că vor să joace cu câștigătorii.Sunt refuzați brutal ,fiind trimiși la origini.

Minutul 85. Petru, sunt tatăl tău! Ștefan cel Mare îi mărturisește lui Petru Rareș că îl recunoaște drept fiu. Pe bancă, Bunica lui Petru Rareș își dă ochii peste cap, fiind sătulă de numarul nepoților ctitoriți de fecior.

Minutul 90. Gooooool Moldoooova! Însuflețit de vestea aflată, Petru Rareș depășeste cu ușurință apărarea adversă și întoarce mingea în careu pentru tatăl său. În pofida rănii de la picior, căpătată la primul asalt asupra Chiliei, nevindecată complet niciodată și din cauza căreia va apune soarele de Barbu Ștefănescu Delavrancea, Ștefan îl lobează elegant pe Teodosie care uitase brusc toate Învățăturile.

Minutul 93. Victorie Moldova. După trei minute de prelungiri Baiazid fluieră finalul meciului. Furios, Mihai Viteazu îi dă un pumn observatorului federal, Sinan-Pașa, spărgându-i încă doi dinți, in total patru.

Epilog. La conferința de presă de după meci, înca plin de nervi, Mihai Viteazu declară că fotbalul din principate se duce și pretinde ca tuturor jucătorilor să li se facă statui, lucruri care se și întâmplă…