anaf

Ieri am fost la ANAF să îmi ridic adeverința precum că s-a plătit rahatul de taxă a lui tăriceanu și nu a fost recuperată, pentru mercedesul nevestei. Dacă nu știați, pentru o asemenea adeverință aștepți 15 zile. Înețelegeți? Eu aștept 15 zile să iau de la o instituție a statului o hârtie pe care să o duc la altă instituție a statului. Pentru că de ce nu?

În fine, blondă planturoasă, nu vreau nimic, doar mă laud. Voiam doar să evidențiez că la ANAF nu se plătește cu cardul, că de aia e ANAF și că tot la ANAF, dacă vrei să plătești un rahat, te duci întâi la un ghișeu, iei o hârtie, te muți la ghișeul următor, unde lași hârtia, iar la ghișeul alăturat lași și banii. 3 femei încasează salarii măricele pentru chestia asta. Și sunt, desigur, nemulțumite de salariu, doar ele muncesc, nu?

În altă ordine de idei, la DPRCIV în Pipera chiar se scapă repede, dacă ai actele în ordine. Ceea ce e destul de greuț, dar na. Pentru că eu, de exemplu, aveam hârtie de la ANAF de la fostul proprietar. Hârtie scoasă cu ocazia vânzării. Pe domnul de la poliție nu l-a interesat, el a vrut de la mine. PUNCT.

Pentru că de ce nu?