O să vă fac o mărturisire.
Cât timp locuiesc în zona temperată a europei, întotdeauna îmi va plăcea toamna. Toamna și numai toamna, nu și primăvara. Toamna, cu ploile ei lungi și frunzele ce mor, lovite de picăturile nemiloase, cu minutele pierdute pe fereastră, urmărind curgerea ploii pe geamuri, cu romantismul și nevoia de iubire ce se instalează odată cu ea.

Desigur, dacă ar fi să mă mut pe o insulă la tropice, nu aș avea nimic de comentat.
Dar toamna…toamna rămâne dragostea mea.