Am plecat azi din faţa blocului împreună cu vecinul de la nuştiuce etaj, pe nume Nelu sau Nicu. Omul, posesor de Citroen 5, se lăuda că lui i se fâlfâie de poleiul de-afară, pentru că el şi-a luat anvelope de iarnă şi nu are probleme. Desigur, am ascultat explicaţiile ştiinţifice despre guma din componenţa celor de iarnă, care e mai moale şi e aderentă şi şanţurile în formă de V, care muşcă din suprafaţa de contact. Superb.

Pe laterala blocului meu e o pantă. A plecat ca din puşcă şi… S-a dus pe panta aia ca pe sanie, intrând în gardul viu direct, fără să schiţeze nici un gest.
– Vecine, ai nevoie de ajutor? L-am întrebat eu din mers, de la volanul lui FoFo, încălţată cu gume de vară.

Bine, acum e clar că ţine şi de cum conduci, că omul a vrut să îmi demonstreze ce poate maşina lui, aşa că a băgat piciorul în ea, deşi pe jos era sticlă. La fel, mâine mă duc să îmi iau anvelope de iarnă, ca toţi băieţii prevăzători.

Dar mi s-a părut amuzant.