Scris de Joyanna

Acuma sa nu ramineti cu impresia ca in antichitate lumea n-avea alta treaba decit sa filozofeze de dimineata pina seara, mai faceau cite un ospat, cite un razboi, pe timp de pace cite un proces la care se buluceau toti sa vada si sa asculte, cam cum se uita acum la televizor la emisiunile de scandal…

Nici grecii nu erau toti mari mesteri in invirteala cuvintelor, unii chiar isi faceau o virtute din a nu le risipi. Sparta, de exemplu, era opusul Atenei. Un „regim spartan” e o expresie pe care nimeni nu vrea sa o puna in practica… Spartanii erau pe cit de viteji in lupta, pe atit de zgirciti la vorbe. O data, capetenia unei osti dusmane a trimis lui Lysandros (un comandant spartan) un mesaj de amenintare, in care, printre altele, zicea ” Daca intru in Sparta voi ucide si voi prada tot!”
Lysandros a replicat numai atit: „Daca!”

Va amintiti de Termopyle, cind Xerxes, tiranul persan, a fost oprit de catre Leonidas , regele Spartei, cu ai sai luptatori (…daca ati vazut filmul „300” stiti despre ce e vorba). Cind oastea persilor s-a apropiat de pozitiile de aparare ale grecilor , un cercetas i-a raportat lui Leonidas ca dusmanii erau atit de numerosi, incit soarele s-ar fi intunecat de ploaia sagetilor lor.
Netulburat, Leonidas a raspuns „Cu atit mai bine, ne vom lupta la umbra!”

Cu multi ani inainte fusese Darius cel care condusese armata persana intr-o expeditie prin stepele Scitiei. Acestia insa se eschivau de la o batalie deschisa, adoptind o tactica de hartuire cu atacuri de cavalerie, incendiind cimpiile si acoperind fintinile. La un moment dat scitii au trimis regelui Persiei un dar : soareci, broaste si sageti. Era un mesaj, pe care persii au reusit in cele din urma sa-l descifreze . Insemna „Daca nu va veti ascunde in pamint ca soarecii, in apa ca broastele, va vom nimici cu sagetile noastre!” Darius n-a tinut seama de avertisment; irosindu-si fortele, a fost nevoit in cele din urma sa faca cale-ntoarsa…