Ion Țiriac a fost informator. De fapt, a semnat angajament cu securitatea când s-a căsătorit, pentru că, dacă ieșeai din țară, deveneai un pericol pentru regim și trebuia să fii conștientizat. De fapt, erau obligați să semneze angajamente toți cei ce ieșeau din țară. De fapt, toți cei ce aveau legături cu exteriorul, inclusiv mărețul comandante băsescu, au semnat angajamente. De fapt.

E drăguț că nu vedem că, după 3 ani în care nu a confirmat ca informator, a fost transformat în urmărit, drept pedeapsă că nu oferea informații, deși avea acces la ele. Important e că avem justiția în sânge și putem judeca la maxim pe oricine, din tihna senină a casei.

Potrivit adeverintei date de CNSAS, Tiriac ar fi fost recrutat de Securitate pe 11 iulie 1963 pentru incadrarea informativa a unor sportivi si delegati straini ce veneau in tara pe linia sportiva si erau suspecti.

Tiriac ar fi semnat un angajament avand numele conspirativ „Titi Ionescu”, iar in dreptul sau apar si doua note informativa, din aceeasi zi. Tiriac a dat detalii din discutiile pe care le avea cu colegii sud-africani, tenismenii Abe Segal si Gordon Forbes, veniti, in vara anului 1963, in Romania, pentru Cupa Davis.

Ion Tiriac nu a „confirmat” insa, fiind indepartat 3 ani mai tarziu, in decembrie 1966. „De fiecare data a furnizat materiale fara importanta, desi avea posibilitati (…). Dat fiind faptul ca agentul ‘Titi Ionescu’ in colaborarea sa cu organele noastre a dat dovada de rea-vointa (…) propunem abandonarea agentului ‘Titi Ionescu’ si predarea dosarului personal la Serviciul C”, nota ofiterul care il recrutase pe Tiriac.

In acest fel, incepand din decembrie 1966, sura „Titi Ionescu” a devenit urmaritul „Tanase”.

Apostolii dreptății.