Mă duc să car bateria la mașină, că soția mi-a lăsat ștergătoarele mergând, rezultând în descărcarea completă și corectă a chestiei, pe care am pus-o aseară pe un redresor.
Așa că spun una scurtă, din fugă bloggerului.

Toți au comentat faza cu Mihaela Rădulescu. Ba că zoso a fost nesimțit, ba că cei de la Intact au fost varză și neprofesioniști, ba că Ministerul Sănătații a dat 800 000 de euro pe o campanie câștigată de soțul Mihaelei Rădulescu.

Eu vreau să comentez doar atât.
Mihaela Rădulescu nu e relativ babă? Eu știu că babele stau acasă și bârfesc subțire între ele, nu pozează în chiloți pe zidurile orașului.

Spun asta pentru că, într-un comentariu, distinsa doamnă spune că nu se aștepta la așa ceva, că nu e normal, că ea este mamă și soție.
Păi dacă ți-e atât de jenă, nu ți-a fost jenă să îți pui curul bătătorit de ani și de coapse masculine adânc izbitoare, într-o reclamă fără sens și clar fără finalitate?

Te-ai gândit, distinsă doamnă, oare cum s-o simți fiul tău când colegii de clasă vor începe să îi detalieze părți ale corpului mamei sale, părți care în mod normal ar trebui să le vadă doar soțul și eventual medicul?

E o vorbă, legată de moși. Vă caută moartea pe-acasă și voi vă plimbați cu autobuzul.
Așa și madam Rădulescu. Numai că ea nu se plimbă cu autobuzul, ci pozează în curul gol la vârsta senectuții.