Contul meu
Înțeleg că s-a urzicat un internet întreg de DISTINSE DOAMNE, cum a putut Naumovici să dea un asemenea interviu sexist, în care spune de rău despre femei?
Dar ce spune de fapt Batman?
E adevarat, ai angajat-o tanara si haioasa, rockerita si bautoare de bere cu baietii si, tocmai cand a invatat cate ceva si a devenit om de baza, pleaca sa nasca. Si eventual, cu vestitul pregnant brain, mai da si de dule, veganism, anti vaccin si alte prostii, asa ca te anunta ca e musai sa alapteze copilul pana in clasa intai.
Au fost multi ani de stat pe loc, in plina crestere de business, pentru ca doua dintre cele trei colege de la trafic sau de la contabilitate, directoarea de creatie sau chiar managing directorul au plecat sa nasca. O data sau de doua ori. E unul dintre subiectele mele preferate de bitching si mistouri!
Mi se pare complet adevărat și e un subiect extrem de sensibil. Angajezi o tipă, o formezi, o înveți tot businessul, depinzi de ea, că așa e, de aia ai angajat-o și buf, pleacă să nască. Eventual naște și stă și 2 ani acasă. Ce faci tu în timpul ăsta, ca business manager? Angajezi pe altcineva, nu? Și îl antrenezi, îl înveți tot ce știa angajata ta, după care…după care îl dai afară, pentru că, conform legii, trebuie să o reangajezi pe post.
În toată această perioadă tu pierzi bani, afaceri, parteneri, timp, pentru ca familia angajatei tale să își ducă genele mai departe. Da, e un subiect spinos și greu, dar dacă nimeni nu deschide discuția, se va ajunge la situații cum a fost cea de la Hidroelectrica, în care mizerabilul penal Remus Borza a dat afară toate gravidele din companie. Și să vezi fază, nu a pățit nimic.
Deci da, problema EXISTĂ, indiferent cât s-ar da cu curul de pământ sexistele cu ochelari de cal. Vrem, nu vrem, e o problemă ce afectează un business pe termen lung, fără îndoială. Decât să sărim urzicate, mai bine ne-am gândi la niște soluții deștepte la problemă, pentru că altfel, soluția va veni pur și simplu în timp, prin respingerea la angajare a tipelor potențial reproducătoare.
Sunt multi ani de cand imi jur in barba ca nu mai angajez femei si cumva, continui sa o fac. Pentru echilibrul pe care il aduc, pentru insighturile pe care le au (sigur le-am avea si noi, dar ne e lene, nu?), pentru bucuria pe care o au cand fac ceva misto pe un brief pe bune.
De fapt, înțelesul acestei fraze este mai sus în articol, unde de fapt Bogdan chiar le ia partea femeilor, considerând că nu sunt destul de folosite pe posturile creative din agenții și că se învârt într-un cerc vicios, nu au experiență pentru că nu sunt angajate pe posturi și, desigur, nu sunt angajate pentru că nu au experiență. Dar, normal, e mai ușor să ne urzicăm că vai, cum adică să nu mai angajeze femei? Să îl reclamăm la consiliul pentru combaterea discriminării!
Și, ca un comentariu haios pe temă, cel mai bine a sintetizat Radu:
Și are perfectă dreptate. Sunt un fin consumator de umor, la un moment dat am practicat asta la modul profesionist, urmăresc multe rahaturi umoristice, inclusiv stand-up. Nu există femeie cu umor. Am mai scris asta și anul trecut și o să mai scriu de fiecare dată când va fi nevoie. Femeile nu au umor. Nu sunt funny.
Nu e neapărat ceva rău. E ca și cum ai spune că bărbații nu au țîțe. Umorul e o chestie ce se bazează pe spirit și spontaneitate, mai ales când vorbim de stand-up. Femeile nu au nici spirit, nici spontaneitate. Nu o să ajung să zic ca răposatul Freigedank, că toate descoperirile științifice majore sunt ale bărbaților, ci doar că, așa cum e normal, nu suntem egali, fiecare e mai bun în altceva. De exemplu nevastă-mea mănâncă matematici pe pâine, la nivel de predare în universitate. Eu o fac să râdă. Well, nu știu care e mai valoros aici, sincer să fiu.
Și, ca o întrebare de final. Mulți dintre voi sunt antreprenori sau mici antreprenori. Aveți micile voastre firme, cu 1-2 angajați sau la care lucrați singuri, 18 ore pe zi sau mai mult.
Ați fi de acord să angajați o femeie, să o învățați toate chichițele businessului vostru și să vă bazați practic întregul venit pe prestația ei, după care să vă anunțe senină că e gravidă și că pleacă în concediu maternal până în 2018? Și dacă tot răspundeți, cum vedeți voi rezolvarea unei asemenea situații, pentru că e clar că nu poți discrimina o femeie pentru că practic duce mai departe umanitatea și face copiii pe care toți ni-i dorim.
NOU
Asta este un subiect tare sensibil. Sa luam chiar cazul meu, anul trecut. Lucrez intr-un domeniu in care sunt cam 10% femei si 90% barbati in majoritatea companiilor. La noi in companie e ceva mai bine, procentul femei/barbati e mai mare, aprox 20%. Eu lucrez aici de la inceputul anului 2013, first full time job. O colega de-a mea, fix la fel si ea la primul job aici din 2011. Am absolvit fix aceeasi facultate ca si ea, 2 ani mai tarziu. Cand am inceput eu in 2013 ea era deja demonstrase ca e o tipa inteligenta si cu tot ce este nevoie pentru a reusi in domeniul asta. A+, ma uitam la ea ca la soare si ma intrebam cum puii mei sa fiu si eu ca ea. Eu, total n00b, fresh out of school. Trec 2 ani in care mai invat si eu cate ceva si ajungem in 2015. La inceputul acestui an ea pleaca sa nasca + 1 an de concediu de materninate. Toate bune, felicitari, excelent! 2015 se dovedeste a fi un an foarte greu, cu mult de lucru si vreo 15 de oameni care sa le faca pe toate. Fiecare dintre noi a trebuit sa mai lucram si nopti si weekenduri, sa raspundem la emailuri si urgente la orice ora pentru ca deh, tre sa ii faci extra fericiti pe primii tai clienti. Booon. N00b sau om cu vechime, in acest an toti am facut treaba cat 10 oameni. Vine si anul 2016, colega se intoarce din concediul de maternitate, toata lumea e fericita sa o vada si sa lucreze cu ea din nou. Si mai avem mai si mai multi clienti, putem sa mai angajam oameni, super! Prin martie 2016 domnul CEO lauda oameni intr-o sedinta. Printre care si eu, din cauza ca n00b cum am fost, din ficati si disperare am scos la liman un proiect important. Nu spun asta ca sa ma laud, m-as fi lipsit de atata munca cu placere dar imi plac oamenii astia cu care lucrez si n-am vrut sa-i dezamagesc. Oamenii astia laudati primesc toti promotii. Colega mea, ioc. Pentru ca desi e mai buna ca mine, stie mai multe cu siguranta, cand a fost nevoia mai mare n-a fost acolo si nu s-a gandit nimeni sa zica ceva despre ea tocmai pentru ca a lipsit tot anul. Cateva saptamani mai tarziu vine vorba despre sedinta asta intr-o pauza de pranz si ea izbucneste in plans. O scot repede de-acolo inainte sa ne vada cineva, mergem intr-o sala si inchidem usa. Care-i baiu? Se simte lasata la o parte si toata lumea a intrecut-o cel putin in job title si probabil si in salariu desi ea are vechime mai multa decat cel putin 2-3 persoane. O ascult si o inteleg, imi pare rau si ma simt prost. E vina ei? Pai nu, inteleg perfect ca unele femei vor copii, nu e nicio problema. Si mi se pare normal ca vrei sa stai acasa cu copilul nou nascut macar un an. Ce e de facut? Habar n-am. Spuneti-mi voi ce e de facut.
Scuzati lungimea comentariului dar ma gandesc de luni de zile la faza asta si efectiv nu ii gasesc solutie. Nu cred ca o sa-mi iasa vreodata din cap.
NOU
da, e un subiect incredibil de complicat
NOU
E simplu… nu le poți avea pe toate în viata… trebuie sa te hotărăști… ori cu pu*la’n dos ori cu sufletul în rai… are timp doamna sa își facă treaba și sa primească și ea promoții…
Trebuie sa ne asumam faptul ca banii care ii primim sunt pentru munca și rezultatele muncii… sper ca nu se așteaptă vreuna sa fie patronul sponsor pentru propășirea familiei angajatei… De ce ar face asta… ?
NOU
Am si eu o colega de slujba, care in Decembrie s-a dus sa nasca – de fapt, aproape ca a plecat de la birou direct la spital. O fata tare ambitioasa, isteata si super-cool.
Saptamana trecuta s-a intors la slujba, fiindca satula de uitat pe pereti si vorbit singura.
NOU
Dana, nu vreau sa-ti narui universul, ai sa mai treci prin experiente si ai sa intelegi. La un moment dat iti bagi picioarele in ele de promovari si medalii si preferi sa petreci timpul cu familia decat sa zaci nopti nedormite sa primesti un “bravo angajata lunii” si sa dea afara un departament intreg cand nu mai au nevoie sau nu mai e buget desi acum o luna il ridicau in slavi. Stiu, pare ca firma depinde de tine, pare ca fiecare dintre noi suntem o piatra de temlie, repet, nu vreau sa iti narui universul dar pentru un nume pompos, pentru un 50 de euro bonus la final de an, pentru o impresie ca ai salvat un proiect de la moarte, vei trage mai tarziu concluzia daca merita sau nu orele suplimentare si weekendurile neplatite.
Inca ceva, sa nu ma intelegeti gresit, intotdeauna am sustinut ca atat timp cat esti junior si ai primit o sansa ai nevoie de sacrificiu 2-3 ani sa cladesti fundatia, reputatia, experienta, portofoliul de clienti, feedback si recomandari de la manageri sa inveti tot ce se poate din firma aia mai ales daca e startup pentru ca poate vei deschide si tu o firma si vei sti cu ce se mananca, insa odata ce ai toate astea, odata ce treci la alt nivel, odata ce stii ca poti alege, ca poti decide, ca ai pozitie de forta in interviuri, ca alegi tu cu cine sa lucrezi nu ei te aleg pe tine, vei incepe sa pui in balanta si aspectele personale. Daca faci sacrificiile ca junior e perfect, altfel fara sacrificii nu urci, insa mai incolo odata cu varsta si experienta vei avea alte criterii de decizie.
NOU
Mie nu mi se pare complicat deloc: strict intre voi doua, lucrurile se vor alinia probabil din nou cand stai si tu un an acasa si contribuie ea mai mult pentru firma. Daca tu nu vei face copil, nu se vor alinia niciodata si e ok, nu e motiv de plans. Echipa a promovat ca a bagat mare intr-un an dificil cand ea nu era acolo, cum ar fi fost sa o promoveze si pe ea? Asa ca ea e mai demult.
@cetin: mai spun o data, nu e complicat deloc. Iti asumi ca femeie sa iei o pauza din activitate cu tot ce inseamna asta, dar nu plangi ca ii promoveaza pe cei care au muncit intre timp. Iar intrebarea pt antreprenori e o falsa pb, dupa parerea mea, un barbat poate sa isi dea demisia oricand, dupa ce ai investit tu in el, rezultatul e tot acela. Dimpotriva, o femeie cu copil acasa are grija de munca ei, ca are responsabilitati, nu-si permite sa fie data afara sau inlocuita.
Eu muncesc si as vrea copii intr-o zi si sper ca daca ma duc la un interviu, nu se uita oamenii aia ca am trecut de 30 de ani si sunt ‘cu risc’, se gandesc cum pot contribui.
NOU
Stiu ca e delicata treaba, la noi sunt mai multe exemple. Pozitiile de directori, ocupate de doamne, nu au fost libere in momentul respectiv mai mult de 3 pina la 5 luni. Adica doamna a ramasa acasa in ultimul moment, a nascut si in trei luni a revenit la munca. Este alegerea ei in primul rind.
Sotia mea, a stat un an acasa si s-a intors pe aceeasi pozitie, pentru ca asa s-a inteles cu superiorul.
In al doilea rind eu stiu ca se pot negocia aceste intreruperi. Adica sefu zice: daca esti dispusa sa vii in 5-6 luni inapoi, pastrez jobu, daca nu angajam pe altcineva si tu primesti altceva. Stiu ca e obligat sa te reangajeze, dar nu obligatoriu pe aceeasi pozitie( poate ma insel).
@ Diana, cred ca daca CEO ar fi promovat-o si pe colega proaspat intoarsa, demotiva complet intreaga echipa.
NOU
nu e obligatoriu pe aceeasi pozitie
NOU
Parerea mea: Daca intri cu bolidul la pit-stop, nu te plangi ca ceilalti au mai bagat un sfert de tura intre timp.
Eventual incerci sa faci pauza cat mai scurta.
NOU
Tu ești colega aia care sparge gheata stat peste program și prin asta îl face pe șefu sa se uite puțin strâmb la noi restul când plecăm lângă timp?
NOU
Nu e nimic de facut – asta e viata – o serie de alegeri.
Alegi ceva, apar urmari – pozitive si negative. Da, a fost o miscare nefericita din punct de vedere al carierei DAR a castigat ceva in plus – are un copil – s-a bucurat de tot acel timp petrecut cu el si se va bucura de copilul ei in continuare.
Nu e nimic de “rezolvat” aici – e o alegere pe care ea a facut-o. Poate trebuia sa se gandeasca mai bine. Sau poate ar trebui sa nu fie dezamagita si suparata pentru ca nu le poate avea pe toate.
NOU
@Ioana – ai o situatie unde te inseli.
“un barbat poate sa isi dea demisia oricand, dupa ce ai investit tu in el, rezultatul e tot acela.” – da dar aici nu e vorba de posibilitati ci de *probabilitati* si de dorinta de a ne apropia cat mai mult de realitate.
Ai doi candidati – barbat si femeie – aceeasi varsta, aceleasi calificari, aproape acelasi psihotip – sansele ca oricare dintre ei sa isi dea demisia, sa moara sau sa inceteze din activitate pentru x motiv pot fi considerate comparabile. Ai aceleasi riscuri cu amandoi.
Insa daca amandoi isi doresc copii pe viitor in cazul femeii ai si o certitudine ca macar cateva luni nu va putea participa la activitatea economica pentru care o angajezi.
Ai practic aceleasi sanse sa se intample ceva cu oricare dintre ei numai ca la femeie mai ai un bonus – certitudinea ca daca faca un copil o sa plece o vreme.
Despre asta e vorba. Si este foarte relevat in contextul stabilitatii unei afaceri.
Doar pentru ca nu exista certitudini absolute in viata nu insesamna ca nu trebuie sa lucram si sa incercam sa obtinem o situatie cat mai aproape de cea ideala.
NOU
E o atitudine care o vad si pe la noi.
Cit lucrezi la firma iti dau sentimentul ca totul se duce de rapa fara tine. Daca pleci gasesc altul in doua saptamini care face treaba la fel de bine eventual pe bani mai putini.
NOU
Nu stiu cum am ajuns de la concediul de maternitate la faptul ca eu as avea impresia ca firma se va narui fara mine. Sunt perfect constienta ca sunt usor inlocuibila si tocmai de-aia incerc sa fiu un angajat pe care cineva sa se poata baza. Sa nu mai spun ca probabil cand ma voi satura de firma/job-ul asta cele mai bune legaturi catre o slujba noua vor fi colegii mei de-acum. Ca fapt divers, n-am mai lucrat nopti si weekend-uri din 2015 pentru ca situatia s-a ameliorat mai ales pentru ca clientii aia primi au fost multumiti ceea ce a rezultat in mai multi clienti si mai multa putere financiara la firma. Nu mi se pare ca as avea o atitudine atat de aiurea.
Am spus povestea asta ca sa arat ca este aproape imposibil sa nu iti deraiezi macar putin cariera doar pentru simplul fapt ca iti doresti copii. Si mi se pare aiurea pentru ca daca toate femeile ar fi ca mine – neinteresate de copii – situatia ar fi cam disperata. Colega mea este normalitatea, nu eu.
NOU
@soacra
Ok, da’ dupa aia sa nu te superi cand o sa fim sclavii musulmanilor 🙂
Trebuie gandita holistic toata treaba, nu ca nu-i place patronului si gata. Si nici sa trimitem femeile la cratita. Deci solutia trebuie sa fie macro, sa fie ajutate mai mult de stat si ambitiile profesionale femeilor, si interesele angajatorilor, si facutul de copii.
NOU
Pe bune? Adica ea chiar se astepta ca Pamantul sa nu se mai invarta cat sta ea in concediu? Bineinteles ca lucrurile evolueaza, oamenii cresc.. Ea a pus “stop joc”, nu restul lumii. Mie mi se pare ca ar fi alte probleme la mijloc, nu faptul ca nu a fost promovata si ea cu restul.
NOU
Pretul progresului este scaderea natalitatii. In 50 de ani romanii vor fi minoritari iar tiganii majoritari , dupa inca 50 de ani o sa mai vezi romani la muzeu iar tara se va numi Rromania.Problema rezolvata !
NOU
daca esti mort nu-ti mai pasa de etnicitatea tarii. si oricum politica mondiala actuala ne-a demonstrat ca guvernelor nu le pasa de culoarea “sclavilor”. cineva tot va trebui sa munceasca ca sa aiba aia de furat.
NOU
Se zice: “Problema rrezolvata!”
Invata sa scri, ba! Ce, esti roman?
NOU
casnica – ai vazut tu tigan muncind? Fa o poza…
NOU
@casnica – ba da’ cum facem, ca sunt unii dintre noi care vor sa se uite putin mai in fata, nu doar la ce se intampla in urmatorii 3-5-10 ani. Pana mea.
NOU
50 de ani e putin cam diferit fata 3-5-10, nu?
NOU
Am sa-mi dau si eu cu parerea (desi numele nu ma recomanda, chiar am muncit). Traim intr-o lume capitalista si trebuie sa tratam problema matematic. Mediul privat economic nu e construit pe ratiuni socialiste, nu e datoria patronilor sa asigure locuri de munca mamelor care au stat acasa sa creasca copii, ei vor sa-si dezvolte afacerea cat mai eficient. In mod ideal, copiii trebuiesc planificati; daca esti femela si vrei copiii, statul, societatea, scoala, trebuie sa te invete ca asigurarea noii generatii se planifica. In dictatura mea, prima mentruatie se raporteaza statului, iar statul iti face educatie sexuala si planificare familiala. La angajare se vor pune intrebari despre copii, ai, nu ai, cand vrei sa faci. Toate problemele se pot rezolva usor, daca trecem peste cacaturi PC.
NOU
Refuz sa cred ca votul tau e egal cu al meu. Asta daca nu e la misto ceea ce ai scris..
La fel de bine acea femeie poate sa plece din firma dupa ce invata businessul tau, la fel de bine iti poate da statul o lege de o sa te omoare la taxe ..asta inseamna business-ul: risc. In planul de afaceri trebuie sa adaugi toate marjele si toate riscurile ca sa fii sigur ca ai vreo sansa cu ceea ce vrei sa faci.
NOU
Da. Un subiect complicat
NOU
Ellen DeGeneris e o femeie cu mult umor.
NOU
Kristen Schaal, Tina Fey, Sarah Silverman, Amy fucking Poehler. Dap. Nu exista femei cu umor.
Partly ontopic: www.youtube.com/watch?v=i5_IcqrM96M
NOU
yep, funny as fuck. exceptand poehler, si aia destul de scremuta, restul sunt ca glumele cu evrei
NOU
E lesbiana, nu se pune :))
NOU
Pai da, partea buna cand faci afirmatii de genul “femeile nu sunt amuzante” e ca e o problema de gust. Asa ca daca vine unul si iti enumera niste femei amuzante, poti foarte usor sa zici ca pentru tine nu sunt.
NOU
partea buna e ca fiind pe situl meu, un om inteligent ar intelege din start ca e opinia mea. restul…plm, ce sa zic, fiecare cu a lui
NOU
Pai nu e chiar asa. “Nu exista femei care sa mi se para amuzante” e o opinie care accepta faptul ca exista femei amuzante (pentru multi oameni, intelegand ca diferiti oameni interpreteaza umorul diferit) dar spune ca intamplator nici una nu e amuzanta pentru mine. “Femeile nu au umor” e o parere mai absoluta asa.
Spre exemplu, Amy Schumer. Inteleg faptul ca e amuzanta, doar ca genul ei de umor nu rezoneaza cu genul meu.
NOU
da, e o parere absoluta. eu cred ca nu exista femei amuzante. nu cred ca inteleg ce nu intelegi. ar trebui sa fac o formulare politically correct, din care sa se inteleagade fapt ca este doar opinia mea persoanala si ca accept ca alte persoane au alte opinii si ca poate gresesc si imi cer scuze in avans tuturor? daca asta astepti, e posibil sa fi gresit situl. parerea mea, in casa mea, este parerea mea absoluta si mi se rupe pula de opinia altora.
NOU
:))) ce plm e obsesia asta de a vedea political correctness in orice? Si pe de alta parte, de ce devii defensiv cu privire la parerea ta? Si pe de alta alta parte, e o parere. Faptul ca o expui in casa ta sau pe strada, e irelevant. Ai acelasi drept sa o expui oriunde.
Nu iti cere nimeni sa prezinti scuze. Nu iti cere nimeni sa iti justifici parerea. Intrebarile erau doar pentru ca eu sa inteleg mai bine parerea ta. Da rahat, pana la urma asta nici nu ma impiedica sa imi fac o parere in legatura cu modul tau de a gandi.
NOU
defensiv? daca eram defensiv, iti ziceam sa te duci in pula mea cu opiniile tale. ti-am explicat destul de clar, zic eu, ca poti sa ai alta parere, e problema ta si niciodata nu o sa ma contrazic cu cineva pe motiv de gusturi personale. in schimb, nu poti sa imi explici cum sa imi formulez parerile, pentru ca nu e treaba ta. iar daca din start nu intelegi ca parerile exprimate pe un site personal nu pot fi pareri generale, ci doar opinii persoanel, well, i have news for you…
NOU
“Kristen Schaal, Tina Fey, Sarah Silverman..” Zici că sunt exemplele lui Arhi cu “femei care au revoluţionat lumea”
Marie Curie şi Ioana Arcaşa Schizofrenica :)))
NOU
sore loser…
NOU
Băi, nu poți să vii cu 2 nume de femei și să proclami “uite, femeile au umor”. Sunt excepții. La coișpe mii de umoriști bărbați apare și una bucată purtătoare de vagin. Ăsta-i adevărul.
E firesc să fie așa, bărbații comunică în general făcând miștouri între ei, femeile nu. Bărbații “cultivă” treaba asta, femeile mai rar. Nu e cazul să fie nimeni ofensat de un adevăr.
NOU
E o diferenta intre “sunt mai putine femei amuzante decat barbati” si “femeile nu au umor”.
De acord cu prima parte.
NOU
pentru mine mentiunea “parerea mea” imi defineste un labagiu caruia ii e frica sa nu ii arzi o pula peste fatza.
Logic in pula mea ca parerea e a ta. Mentionezi ca nu e parerea ta cand citezi. “bah, uite, dupa parerea lui Arhi femeile nu au umor”
NOU
eu nu am umor
NOU
Cruduţo, nu e nicio problemă în asta. Crede-mă, e suficient că mergi destul de des cu taxiul!
NOU
Trebuie micsorata perioada de absenteism si implicat barbatul in statul acasa cu cel mic. In momentul de fata statul acasa cu cel mic este vazut ca o sarcina ce cade in treaba femeii DAR ar trebui cumva impartita intre barbat si femeie: 6-7 luni femeia si 4-5 barbatul.
Astfel cred ca va disparea si aceasta discriminarea si neintelegere.
NOU
practic, sa buseasca joburile amandurora, nu?
NOU
asta e cea mai proasta idee. e de genu’ “jack of all trades, master of none”. daca mi se permite, prezint situatia noastra, fara copii: amandoi in tara, eu la stat, el inginer. eu am demisionat, ca sa plecam doi ani pentru un proiect din care el castiga triplu, iar eu cheltui mult mai putin decat atunci cand munceam. nu se poate de toate. alta situatie, nasii nostri cu copil: el avea salariu mult mai mare, dar a ales sa stea cu copilul 2 ani, ca ea sa aiba continuitate in invatamant. n-ai cum, trebuie sa faci alegeri complete.
NOU
Come on – 4-5 luni nu buseste un job. E ca la stilurile de invatare: ai inteles ce ai invatat sau ai tocit sa iei examenul? Daca nu esti stapan pe ce faci si poti fi inlocuit in ziua 2 poate munca ta nu are asa multa valoare (pe cat de crud suna). Dar sa fii expert in ce faci si 4-5 luni pe bara iti busesc jobul, nu mi se pare corect/logic. La sugestia asta as comenta ca sunt pb cu alaptarea daca mama doreste sa alapteze.
As vrea sa vad si la noi day care in corporatii – fraieri astia din firme, s-ar intoarce femeile la munca mai repede daca ar putea cobori cand si cand sa alapteze copilul.
NOU
Nu cred ca iti distrugi job-ul cu pauza de 6 luni si cu siguranta nu pierzi atat de mult contact ca-n cazul unei absente de 1 – 2 ani. Iar faptul ca aceasta pauza s-ar lua de ambele parti ar transforma aceasta pauza intr-o normalitate fara a aduce aceasta nemultumire/presiune/stare de nemultumire a angajatorului atunci cand vine vorba in a angaja o femeie.
Un exemplu din “tara in care se fura copii”: www.theguardian.com/money/2011/jul/19/norway-dads-peternity-leave-chemin
“After every birth, the parents both benefit from a two-week leave and then divide up the 46-week parental leave paid at 100%, or alternatively, 56 weeks paid at 80%.
To encourage men to take care of their children, a special 10-week quota is reserved for them. If they are reluctant to take pappapermisjon, they lose the 10 weeks, since the time can’t be transferred to the mother and the whole family loses out. The results have been spectacular. In Norway, 90% of fathers take at least 12 weeks’ paternity leave.
Before the law was passed in 1993, only 3% of fathers took paternity leave.”
NOU
“implicat barbatul in statul acasa cu cel mic”
ce zici tu este cam etapa finala de pizdificare a barbatului.
Pana de curand exista o noima pentru care barbatul mergea la produs (lemne, peste etc) si femeia statea cu copilul, pentru ca doar ea avea tzatze, e simplu. Dar acum, de cand cu formulele astea smechere de lapte, poate sa stea si barbatul acasa, nu?
Primele luni de viata un bebelus este un burete emotional, absoarbe tot ce prinde, ca altceva nu stie, lapte si emotii, de aia sta intro-o lume normala la cap copilul cu mama, ca sa comunice emotional.
Daca il lasi sa stea cu de tac’su o sa iasa copilul fix ca Ciolannis, presedintele sarac emotional al tuturor romanilor. Nu cunosc biografia sasului dar nu m-as mira sa aflu ca primele luni de viata a fost alaptat de tac’su si nu de ma-sa.
NOU
Iar aici din pacate avem exemplul omului neinformat care ofera solutii.
Ce trebuie sa intelegi K este ca oamenii sunt niste masini biologice. Si femeile si barbatii sunt formati biologic cu scopul efectuarii unui rol. De aceea fiecare are avantaje in realizarea rolului propriu biologic si dezavantaje cand vine vorba de realizarea celuilalt rol.
E vorba aici de specializarea unui organism pentru un anumit scop. Ce propui tu este absurd ( cel putin asa cum vad eu lucrurile) pentru ca tu propui sa folosesti o “unealta” complet aiurea intr-un rol pentru care nu a fost conceputa.
Tu vrei practic sa sapi gropi cu surubelnita. Mai mult sau mai putin.
Discriminarea si “neintelegerea” exista pentru ca exista un substrat biologic care duc la aparitia ei. Nu poti schimba asta pana nu schimbi natura umana – structura omului si modul in care cele doua sexe sunt diferite in rolurile pentru care sunt specializate.
Poti nega orice in lume, nu-ti poti nega biologia.
NOU
Sa ai o afacere care sa depinda numai de un angajat?!?! Si ala cu tzatze?!? Mori in PM! 🙂
NOU
Asta nu se intampla decat in “afacerile” romanesti, unde cu 5 oameni vrei sa faci cat cu 20. In care nu ai o fisa a postului clara, ci faci de toate. Normal ca activitatea e data inapoi serios cand pleaca unu, dar nu e vina lui ci a disperarii patronilor de a stoarce angajatii la maximum. Vedeti intr-o corporatie cum stau lucrurile…poate sa plece oricine ca intr-o luna i-a preluat cineva taskurile fara sa se simta nimic. Deci ceea ce discutati aici e o problema existenta doar la firmele noastre de apartament, in nici un caz nu se poate generaliza.
NOU
@John
Nu e greşit ce spui, ca tehnicalitate, dar există o problemă tot pe diferenţiere în afirmarea ta: nu poţi compara o corporaţie cu un bisnis de nivel micro-macro-mediu, şi pe urmă să spui “Da, dar în corporaţii…” – înţelegi ce scriu? Corporaţia e corporaţie, bisnisele micro-macro-medii sunt micro-macro-medii – să faci comparaţie între ele e greşită total, din start.
Nu poţi să ai o portocală de mărimea unui grapefruit şi, pe urmă, să te scârbeşti că de fapt ai mâncat un grapefruit, iar portocalele tot mici rămân/sunt.
Firmele noastre suferă de probleme mari şi tari:
1)Mentalitatea de gheşeftar bişniţar secondhendist (aşa cum era Condrea şi importul de dezinfectanţi din jermania), în care depinzi de produsele altuia; deci, un fel de comis-voiajor(ism), în niciun caz capitalism, cum cred toţi neica-nimeni. {Ca o paranteză, e mişto când mulţi găsesc enşpe bube pt ce percep ei a fi “capitalism” dar pt socialism, comunism şi altele centriste, centriste-stânga, sunt mereu curate ca lacrima.}
2) Viziune pe termen scurt, niciodată pe termen lung, şi deseori parazitistă: “Trebuie să iau A-CUM totul, A-CUM trebuie să-mi cumpăr Ferrari, Lamborghini, vile, şi luxuri, A-CUM trebuie să fur că nu ştiu ce se va întâmpla mâine, poimâine, A-CUM trebuie să bag la buzunar şi bag în conturi offshore. A-CUM, în secunda asta, trebuie făcute toate, fiindcă mâine s-ar putea să nu mai fie nimic”.
3) Plan de bisnis à la Sorin Ovidiu Vântu, citez: “Scopul nostru e să ţepuim şi să furăm statul.” – deci, ce dracu mai vorbim, când planul tău e de şantaj şi corupţie, ca “bussinessman”??? Şi revin la românismul “Toţi sunt de vină cămi merge rău, numai eu nu sunt de vină”. Am auzit reacţiile ăstea, ştiu despre ce ipocrizie crasă vorbesc.
4) În momentul în care cineva primeşte bani de la stat ca ajutor sau finanţare de la UE, ce să vezi, patronul dă chiţ, fuge cu banii, şi se pişă pe firma aia. Cred că cel mai bun exemplu este Adamescu şi firma de asigurări Astra.
5) Firme în apartamente, e corect şi aia, ca principiu, mai ales că e un model de spălare a banilor.
Daaar… aş fi mai lax cu acele cabinete stomatologice, cabinete de notari, cabinete de avocaţi, cabinete de nu-ştiu-eu-mai-ce (cu excepţia celor de spălare a banilor)… noi suntem ţara care nu avem infrastructură, şi costă şi aia s-o faci.
6) Să mai bage alţii dacă mai ştiu şi alte modele.
NOU
Asa, hai sa comentez si cum vad eu lucrurile, fara sa am experienta sau sa ma pricep ci cum ceed ca as proceda eu, foarte posibil sa.o.dau in bara
Parerea mea e ca e cumva incorect sa judeci ca de ce a plecat femeia sa nasca si te-a lasat 2 ani cu ochii in soare. Hai sa zicem ca nu pleaca sa nasca, ci ca isi da demisia si pleaca in 2 saptamani. Ce faci? Pui lacat si inchizi? O sa zici ca angajezi oe alta dar cat naste asta nu se poate. E fix acelasi lucru. Naumovici ori a scris un articol mai la emotie ori are o problema in a-si gasi sau pastra angajatii
In primul rand o nastere a unei angajate nu te ia prin surprindere. Ar trebui de prin luna a 5-a macar sa afli ca va urma sa nasca. Carieristele stau intre 4 luni si maxim un an. Au salariu mare, au alte carieriste care le-ar vrea pozitia asa ca se intorc rapid. Revenind, stii cu 5 luni inainte ca aia tre sa nasca, ai 4 luni la dispozitie sa o pui sa faca transfer knowledge si sa angajezi pe pozitia ei, pe contract determinat de 1 an inca un angajat care sa ii tina locul, poate pe PFA, faci contract pe perioada determinata fix pe principiul cand se intoarce aia sa se incheie colaborarea cu cel temporar, sau pui o alta colega sa preia responsabilitatile, sau subcontractezi, sau inchei contract de colaborare cu o firma pe time and material fix pana vine aia( costa mai mult). Exista solutii, insa nu poti zice ca daca una se duce sa nasca sau isi da demisia, tu gata trebuie sa inchizi pravalia. Daca 4 luni de transfer knowledge ti se o perioada prea scurta, gandeste-te la situatia ca aia isi da demisia si te instiinteaza ca peste 2 saptamani e ultima zi a ei in firma
NOU
Problema e că alea x luni tu plătești un angajat care nu produce NIMIC pentru compania care-l plătește + încă unul ca să facă munca ăluia care e plătit degeaba.
Chestie care nu prea e corectă pentru un business. Iar dacă afacerea e și mică și mai la început are toate șansele să te pună în cur rapid.
Știu personal cazul unei fătuci proaspăt angajate căreia a început să-i crească burtica la 3-4 luni după angajare, s-a jurat pe roșu c-o să lucreze și de pe acasă (avea de răspuns la mail-uri, de făcut muncă de birou în mare) după care n-a mai văzut-o/n-a mai auzit nimeni de ea timp de 2 ani. Când s-a întors, și-a depus demisia și s-a cărat.
NOU
@Meeku: De acord ca treaba cu nasterea (ca trebuie sa platesti 2 persoane) e o problema pentru un business. Ideea e ca asta e una din multe probleme pe care un business le are datorita reglementarilor: nu poate sa oblige oamenii sa lucreze mai mult de 8 ore pe zi, trebuie sa ii plateasca vreo 25 de zile pe an sa stea degeaba, trebuie sa le plateasca asigurari medicale etc. Toate problemele astea cresc costul si pot sa puna in cur un business mai slab. Si totusi sunt mentinute pentru ca societatea considera ca sunt necesare. Sunt considerate cost of doing business si sunt incluse in pretul final. Iar business-urile slabe nu au un drept fundamental de a exista.
Acum problema reala e ca exista o diferentiere intre barbati si femei. Adica un angajator poate ca o sa refuze o femeie datorita riscului de a face copii. Dar si chestia asta se poate reglementa: poti obliga barbatii sa ia la fel de mult concediu (ideea lui Jo, care poate fi o idee buna) sau poti introduce incentives pentru companii care angajeaza femei (cu riscul ca oamenii sa le considere discriminare pozitiva si sa se planga de asta pe bloguri – oh no, political correctness o sa ne distruga, barbatii sunt niste pizde pentru ca nu ii fut una peste bot femeii cand deschide gura etc).
NOU
Cu cât statul “reglementează” mai multe cu atât afacerile care aduc bani la stat merg mai prost iar statul devine mai falimentar.
Ajung să dau de fiecare dată exemplul internetului din România atât de dezvoltat la noi din cauza anilor în care nu a existat practic nici o reglementare în domeniu. Aia a creat competiție și de aia avem acum 1gbps la prețuri la care alte țări doar visează.
Așa funcționează capitalismul și chiar dacă pare neplăcut, e oricum o alternativă mult mai bună decât socialismul.
NOU
bah meekule, esti cu capu? Cum pula mea ar fi o tara in care cand ramane aia insarcinata ii dai muie si un sut in cur? Ar mai ramane cineva insarcinata?
hai dupa mine: afacerea ta nu este numa a ta. Exceptand momentul in care lucrezi singur.
Angajatii nu sunt sclavi. Ei iti ofera timp si stiinta, tu le dai bani pentru asta. Este un contract. Nu este un act de sclavagism. Cum ar fi sa vina patronu si sa zica “de maine nu aveti voie sa plecati acasa. E firma mea, eu hotarasc”. Zici ca iti bagi pula? Pai…inainte sa iti bagi pula, esti tot al lui. Daca nu iti da voie sa scoti pula?
NOU
Nu plateste firma concediul de crestere al copilului.
NOU
@Meeku: Inteleg ce zici da nu prea e conform cu realitatea.
Capitalismul nu e piata libera si atat. E piata libera directionata prin aplicarea judicioasa a reglementarilor. Fara reglementari e legea junglei. Firmele vor supravietui tocmai pentru ca includ costul in pretul bunurilor si serviciilor pe care le vand. Si pe termen lung, o vor duce mai bine tocmai pentu ca oamenii care lucreaza pentru ele si care cumpara de la ele o duc mai bine. Dar cheia aici e aplicarea judicioasa a reglementarilor.
Exemplul tau cu internetul e perfect. Da, pana acum reglementarile nu ar fi adus nimic bun. Dar sa zicem ca RDS devine singurul distribuitor la nivel national. Crezi ca legislatia antimonopol nu e benefica in cazul ala?
NOU
@animaloo,
Nici pe departe. Mi se pare firesc ca atunci când o familie decide sa aibă un copil să planifice treaba asta inclusiv financiar (bani în bancă, unul din soți cu un salariu suficient de mare, etc.). Nu mi se pare firesc ca o firmă privată să susțină financiar (și este o cheltuială destul de mare și cu salariile și cu impozitele) o persoană care în timpul ăla produce ZERO pentru firmă. În rest, da, sunt de acord ca în perioada concediului de maternitate să i se păstreze postul în firmă. Dar ulterior să și fii capabil să îți reiei activitatea, nu să începi cu program 10-14 (că știi, dimineața trebuie dus copilul la școală iar la 14 tre’ să plec ca să-l ridic) în timp ce ceilalți muncesc 9-18. Asta e, nu ești capabil să-ți faci munca, nu ești plătit.
Nu, tocmai, că angajații nu sunt sclavi. Nu le convine nici celorlalți să se uite cum ei muncesc în plus ca să susțină financiar firma ca s-o plătească pe aia care stă acasă. Am scris mai sus, am fost în postura de angajat al unei firme în care eu primeam cam aceeași bani ca una care-a rămas gravidă la 3-4 luni după angajare, 2 ani a stat p’acasă și la final a venit și și-a depus demisia. Oricât am da-o noi în diverse, asta cam e discriminare pozitivă. Sunt 7 miliarde pe planetă, nu e musai să-ți faci plodul tău propriu și personal dacă nu-ți permiți s-o faci.
NOU
@Meeku, eu nu sunt de acord cu ce zici. Stii de ce? Atat timp cat e un drept al angajatului pe care statul il ofera, e normal sa te folosesti de el si ma doare-n pula cum iti afecteaza business-ul, e business-ul tau, trebuie sa gasesti solutii pentru asta. Zilele libere, sick days, sarbatrile publice nici alea nu-s benefice pentru afacere. Cum ar trebui sa se procedeze? Sa nu-si mai ia nimeni liber ca sa nu iti afecteze afacerea? Daca unul se imbolnaveste de cancer si cere 3 luni sa stea acasa sa faca tratament, ce faci? Il dai afara?
O metoda mai de cacat pentru angajati, la care poate recurge firma este sa se foloseasca contractele pe perioada determinata de 6 luni, 1 an, cu mentiunea in contract dee reevaluare a contractului dupa fiecare 6 lui si posibilitate de prelungire. Practic la fiecare 6 luni rediscuti si extinzi daca vrei. Cumva esti legal, cand se termina 6 luni sa zici ca nu mai extinzi. De cacat, iar eu ca angajat n-as accepta sa lucrez cu tine inca de la inceput.
Mai vedeam si pe la interviuri pizde sau manageri care intrebau niste intrebari cam incorecte, daca vrea aia sa nasca, cati copii vrea sa aiba. Cum pula mea sa intrebi astea?
Unele dintre calitatile de baza ale unui barbat sunt adaptabilitatea la situatii neprevazute si rezolvarea problemelor. Naumovici ori se alinta, ori nu le are.
Revenind la Naumovici. Problema e alta. Problema la Naumovici in interviu e ca ori el se alinta ca nu a reusit el sa faca 100% din profitul propus, pe principiul ca a plecat aia in concediu si i-a mai scazut lui marginea de profit, ori el demonstreaza prin interviul asta ca la prima problema imprevizibila, s-a blocat. Cum pula mea sa stai intr-un singur om? Esti la inceput si ai 2 oameni doar? Atunci preia tu atributiile aluia, mai ales daca e in pozitie cheie pentru business e clar ca trebuie in mintea ta sa nu fine ala.de neinlocuit. Adica tu imi zici mie ca daca aia a plecat sa nasca de 2 ori, tu n-ai stiut ce sa faci in anii aia? Si nu doar odata s-a intamplat ci de mai multe ori? Daca s-a defectat trenul pana sa ajunga in Bucuresti si te-a lasat on Ploiesti, tu ai ramas in cur in Ploiesti plangand in gara 2 ani? Daca ai un tractor cu care semanai si ala s-a stricat si a intrat in service, iar de la service au zis aia ca le ia 1 an sa-l repare, tu un an ai murit de foame ca ai decis ca nu vrei sa inchiriezi alt tractor pentru un an, sau sa cumperi o sapa sa dai la mana, pe principiul sa nu pierzi 10% din profit si pe langa asta mai si povestesti la rude cum ai stat un an mort de foame din cauza tractorului? Atunci n-ai decat sa mori de foame prietene.
NOU
tu intelegi ca atitudinea “stai sa strang bani” este total de retarda? Pentru ca practic omori natalitatea in grupul cel mai important dpdv mental. Si asa o facem, mai pui si lege cu asta?
Firma nu pierde bani in aia 2 ani. Pierde o resursa. Nasol e cand o pierde din postura de sefa. Dar, sa vezi dracie, exista solutii. Termene limitate, consultanta. Da, poate mai scumpe sau poate nu.
NOU
Nu avem a ne plange, pantru ca, pana una-alta, asta e biologia. Cred ca o gramada de femei ar prefera sa cedeze “placerea” de a fi gravide, a naste si a alapta partenerului, dar e imposibil. Si micul antreprenor, oricat i-ar fi de greu in respectiva situatie, nu are ce sa zica, pt ca si nevasta lui, la o adica, cand ii naste copiii, tot in concediu de maternitate sta. Pana vom inventa o metoda mai buna de supravietuire a speciei, niste cuve in care sa combinam materialul biologic si de unde sa luam copilul gata de dus la gradinita, femelele din specia homo sapiens vor fi nevoite sa faca niste pauze de macar cateva luni in activitatea profesionala ca sa nasca si sa stea cu nou-nascutul. Si toata lumea trebuie sa suck it up, pt. ca de fapt nu este alternativa.
Nici aia 5 la suta din populatie care decid ca nu vor sa faca copii never-ever nu au de ce sa se planga, pt ca peste 40 de ani si ei vor avea nevoie de o infirmiera sa-i stearga la cur in spital si ghici cine va fi infirmiera, taman pruncu’ lu colega aia de munca de acum 40 de ani pt care se dadeau ei cu curu’ de pamant ca ia uite la asta, a plecat sa nasca si m-a lasat cu munca pe cap!
Evident, mai exista si varianta ca femeia sta acasa toata viata si se ocupa exclusiv de copii si casa, dar aia chiar nu e fezabila, economic sau social.
NOU
nu trebuie sa suck it up ca sa procreezi tu nimeni, asta nu intelegi tu. iar atitudinea asta nu face decat sa creasca fenomenul de respingere in randul angajatorilor, iar tu, ca femeie, vei fi cea mai slaba veriga.
NOU
Ba da, trebuie sa suck it up, nu pentru ca procreez eu, pt ca majoritatea femeilor procreaza. Si pentru ca practic 95 la suta din populatia tanara si activa a tarii se bucura de avantajele concediului de maternitate. Nu doar femeile care fac copii, ci si partenerii lor. Mi se pare cel putin jenant genul ala de antreprenor care se plange pe la toate portile ca-i pleaca o tipa din firma in concediu de maternitate, uitand ca acum 3-4 ani sau ma rog, peste 3-4 ani si nevasta-sa a fost/va fi in situatia respectiva.
Ce trebuie este ca antreprenorii sa-si organizeze eficient activitatea. Daca tu esti in pericol de faliment sau activitatea ta e afectata iremediabil de plecarea unei persoane, inseamna ca esti un manager deosebit de incompetent. Eu am lucrat si in firme cu 6 angajati, si in firme cu 30, si in firme cu peste 300. Si nici una dintre ele nu a dat faliment pt. ca a plecat una sau mai multe dintre angajatele femei in concediu de maternitate. Nici macar n-a fost asa de mare stresul. Consider ca daca o firmulita de 6 angajati poate supravietui plecarii unui angajat in concediu de maternitate vreme de un an, orice firma poate.
Da, poate fi dificil, dar pana la urma orice angajat, barbat sau femeie, iti poate pleca din firma, oricand si pentru totdeauna, dintr-o varietate de motive: si-a gasit un job mai bun, se muta din oras, isi face firma lui. Daca tu, ca antreprenor, nu esti capabil sa treci peste o chestie din asta, inseamna ca ti-ai gresit vocatia. Din punctul meu de vedere, asta cu ce ne facem ca ne pleaca angajatele (sau angajatii, ca sunt si barbati care-si iau concediul respectiv) in concediu pt cresterea copilului e o non-probema. In primul rand, ca stii cu cateva luni in avans, decite poti pregati: eficientizezi si redistribui cantitatea de munca in firma, maresti un pic salariile restului de angajati (ca nu tu platesti salariul tipei care sta acasa, e de la bugetul de stat, deci poti creste un pic salariile), angajezi pe cineva temporar, externalizezi ce se poate externaliza etc.
A, ca tu esti un patron lenes si dezorganizat care a angajat la un moment dat o tipa desteapta si aia i-a pus pe roate activitatea in firma, dar ce sa vezi, pleaca in concediu de maternitate: pai problema nu e concediul de maternitate, problema e patronul.
NOU
ce nu intelegi tu este că tu, o minoritate, un angajat, incerci sa spui suck it up celor care au banii si care te platesc. lucru care niciodata nu a tinut si nu a mers prea mult timp. rezultatul politicii suck it up, care a tot fost dusa, din prea multa corectitudine politica, se vede acum. cand femeile nu prea mai sunt angajate si cand deja cei din conducerea companiilor lasa sa se vada destul de transparent ca nu mai tine.
banuiesc ca esti asa firoscoasa pentru ca ai intepretat acel TU ca fiind adresare la adresa ta. nu, era generalist, tu ca femeie, in general. si iarasi te contrezi cu cine nu trebuie, eu am 2 copii, am trecut prin asta si inteleg perfect traumele unei femei.
doar ca solutia nu e berbecismul pe care il spui tu, iti impun sa suckit up, pentru ca eu femeie si plodesc. pentru ca eu, detinatorul banilor si al companiei, iti zic sa sugi pula si nu mai angajez femei. m-am ars o data cu tine, ok, dar a doua oara nu o mai fac si nu mai angajez femei. si patania mea o discut si cu ceilalti prieteni si parteneri ai mei. care realizeaza si ei ca nu e benefic sa aiba femei in firma. ia ghici, cine o suck it up pana la urma si se angajeaza secretara, eventual? iti zic eu, inainte sa te gandesti, ca tu, femeia.
asa ca mai gandeste-te la solutii, pentru ca istoria ne-a invatat ca, intr-un final, tot femeia e cea care suge mai bine.
NOU
si repet, nu lua la modul propriu, adresarea este impersonala
NOU
Ba cam trebuie, pentru ca asa e legea.
Si legea e asa pentru ca e bine. Legea e facuta pentru binele societatii, nu pentru binele companiei. Daca asta introduce costuri suplimentare pentru companie, poate sa le transfere prin pret clientilor. Asa se intampla cu fiecare reglementare. Daca supermarket-urile stiu ca un procent din carne o sa fie aruncata datorita termenelor de garantie, o sa introduca asta in pret. Pe termen scurt, te costa mai mult carnea (mai ales daca iei in calcul tot aparatul de control) dar te costa mai putin serviciile de sanatate si timpul pierdut de oamenii care stau pe buda in loc sa munceasca.
Cam asa e si cu legislatia pentru procreat. Da, angajatorul si statul impart niste costuri. Dar pe termen lung faptul ca ma-sa sta cu el acasa timp de 2 ani, poate ca va face diferenta intre un viitor asistat social si un viitor platitor de taxe. Sau poate ca nu. Ideea e sa iei tot in calcul.
Iar daca va creste fenomenul de respingere a femeilor de catre angajatori, asta se va rezolva (fie cu beneficii fie cu penalizari) la angajatori. Pentru ca problema de acolo vine.
NOU
Nu eu, o minoritate, un angajat, incerc sa spun suck it up. Ci legea din Romania si o majoritate a societatii. Ca pe stilul asta, pot ajunge angajatori la concluzia ca si concediul de odihna platit le cam afecteaza activitatea, sau concediul medical e asa, un moft, doar se poate munci si cu piciorul in ghips, nu? Sau ce sens are ziua de lucru de 8 ore, nu? Cand 12 ore l-ar servi mai bine pe angajator? Ca sa nu mai vorbim de fitele alea cu weekend liber sau preaviz, ia auzi, sa-i dau eu patron preaviz o luna angajatului la concediere! Deci totul, la o adica, e interpretabil. Acum 100 de ani copiii de 12 ani munceau in mina 12 ore pe zi, astazi de ce nu mai pot?
Eu, personal, n-am avut ocazia sa-mi iau concediu de crestere a copilului, am nascut chiar cu un an inainte de a se da legea cu 2 ani concediu de maternitate, am stat fix o luna inainte si 4 dupa, sau ceva de genul asta, dar realitatea e ca e o lege buna, fara de care am fi fost chiar in buda rau de taot din punt de vedere al natalitatii. Adica, oricum suntem, dar ar fi fost si mai rau. Si in toti anii astia de cand sunt in campul muncii, plangeri vis-a-vis de legea asta am auzit numai de la incompetenti si dezorganizati.
NOU
legea e buna, da, sunt de acord. problema e ca nu este in niciun fel corelata cu alte lucruri necesare. crese, gradinite (si ma refer inclusiv la cele de stat, pentru ca degeaba trimiti femeia la munca, daca ia salariu de 1500 de lei din care 1200 ii da la gradinita), o lege a dadacelor, scutiri de taxe pentru femeile care se intorc la munca, totul, ca un tot unitar. cat timp statul lasa totul pe spatele angajatorului (in paranteza fie spus, ce stii tu despre statul care plateste banii aia este gresit. statul plateste, dar dupa 5 luni. daca angajatorul are vreo datorie la stat sau orice alta chichita stupida, nu mai primeste banii inapoi. acum 30 de minute citeam ca in bucuresti sunt cazuri in care angajatorii asteapta si 2 ani pana isi primesc banii) nu se va intampla decat ce se intampla in mod normal cand se pune prea multa presiune pe cei care fac bani. maresti aiurea impozitele? jumatate de economie trece in subteran si apar platile numerar. ma obligi ca din banii mei sa sustin politica retardata de non natalitate a statului roman? nu mai angajez femei. si tot asa.
NOU
Si inca o chestie: tu, ca patron, poti decide sa angajezi numai barbati, sau femei trecute de varsta reproducerii. Evident, nu pui chestia asta in anuntul de angajare, ca nu-ti permite legea. Dar practic poti decide sa angajezi numai categoriile alea de persoane. Na, si daca ai de unde alege, si daca e mai eficient asa decat sa te expui riscului ca o angajata ar putea, la un moment dat, sa plece in concediu de maternitate, e OK, treaba ta, fii fericit. Sunt destule firme care angajeaza femei fara sa faca caz de ideea ca cine stie, poate vor face candva un copil. Dar realitatea ramane aceeasi: oricand poti pierde un un angajat, nu e neaparat nevoie de concediu de maternitate pentru asta. Macar cu concediul de maternitate ai un ragaz de cateva luni in care sa te organizezi. Cand primesti preavizul de o luna de la un angajat, pe unde-ti scoti camasa?
NOU
Ca legea si modul ei de punere in practica pot fi imbunatatite, sunt perfect de acord. Si sunt sigura ca daca ar exista locuri disponibile in crese decente, cel putin jumatate din femeile care stau in concediu de maternitate 2 ani s-ar intoarce la munca dupa 6-8 luni, sau chiar mai repede. Dar ideea ca o firma, chiar si una mica, nu poate face fata plecarii unui angajat in concediu de maternitate, asta mi se pare exagerat.
NOU
@deea: Nu e imposibil deloc sa cedezi placerea de a fi insarcinata, stiinta nu e foarte departe de a inventa un pantece artificial. Bagati un search pe google, “artificial womb”, chiar de curand a vuit internetu’ despre treaba asta.
NOU
@deea
Eşti bolnavă răăăăău, fă. “O, da? Dar uiţi că nevastă-ta/mă-ta/mătuşă-ta/bunică-ta/străbunică-ta/ş.a…”
Bolnavă răăăăăăuu. Continuă să te uiţi pe KanalD şi Facebook, sigur-sigur o să te maturizeze.
Cât de greu ţi-e să înţelegi două axiome simple de viaţă, şi anume:
1. – Tu nu eşti singurul om pe care l-a angajat “nenorocitul” de patron. Uiţi cu nesosinţă şi nesimţire crasă, tupeistă, că nu numai tu eşti angajată, pe care patronul plăteşte. Tu, în schimb, ai vrea ca ceilalţi 10 angajaţi (colegii tăi, de altfel, ce empatică eşti) să se chinuie ca să-ţi satisfacă ţie complexul prinţesei lu’ tata pudipondă. Niciun antreprenor cu materie cenuşie nu o să-şi sacrifice ceilalţi angajaţi, firma şi familiile lor (inclusiv ai colegilor tăi, pe care nu dai doi bani) pentru un parazit ca tine. Bagă în minte asta, e probabil cea mai importantă axiomă.
2. – Go big or go home. Uiţi că într-o firmă, la stat sau privat, sunteţi toţi o echipă. În momentul în care unul se lasă “Pe motiv că…”, înseamnă că-i laşi baltă şi le periclitezi salariul şi familiile lor – inclusiv pe a ta! Nu te-ai gândit la varianta asta, aşa-i?
Opinia/Emoţia ta = 0 (ZERO)
Şi-n tocmai! Firma aparţine patronului, TU DE CE NU ŢI-AI FĂCUT FIRMĂ şi depinzi de alţii???
Eeeee, păi, i-auite… ne e lene/frică să riscăm să ne facem firme, dar n-avem probleme să ţepuim firmele, patronii, colegii de muncă (+ familiile lor). Da, daaa, misoginism-misoginism, până când tăiem pe măduva osului şi vedem cine eşti cu adevărat şi care-ţi sunt planurile.
Aşa, şi? AŞA, ŞI??? Ce vrei să insinuezi? Ţi-e ciudă de nevastă-sa şi eşti invidioasă la +25 de ani (totuşi, femeie invidioasă la +25 de ani, peste 30 nu mai zic… chiar că e jenant, nu mai ai 15 ani) sau porţi ură că patronul, cu chiu cu vai, a putut să pună în picioare ceva (tu, probabil, erai ocupată să te uiţi la Capatos) şi a mai şi angajat nişte oameni (şi pe tine, din păcate) ca să vă dea bani să nu muriţi de foame şi să aveţi un acoperiş la cap, şi tu vii că vrei vacanţă de maternitate şi-l acuzi de misoginism?!?
Uite, asta e problema angajaţilor români.
P.S.
Eşti bolnavă răăăăăăăăuu, fă! Ca şi ăia ca tine, care gândesc exact ca tine… bolnavi… pe Facebook.
P.S.2
E tare când patronul e rău şi nu vă dă bani îndeajuns pe cât credeţi că meritaţi dar, laolaltă, nu vă gândiţi că şi patronul are pe cap mult mai multe în a menţine firma, ca să aveţi şi voi de unde.
Dacă nu vă convine, repet, faceţi-vă firme dacă vă ţin călcâiele, dacă vă duce capul şi vă ştiţi valoarea.
NOU
Păi Deea şi crezi tu că firmele, ca să supravieţuiască concurenţei vor angaja femei în condiţiile în care bărbaţii sunt mai eficienţi? să vă văd cum ziceţi atunci de supt. Asta e ca şi cum un bărbat de vârsta mea vrea să trăiască mai libertin la 30 de ani dar şi cu familie.
NOU
@Andrei: legea e in vigoare de vreo 13-14 ani si firmele continua sa angajeze si femei, si barbati. Chiar nu a creat legea asta vreo problema insurmontabila pe piata muncii, deci din punctul meu de vedere ne aflam in fata unei false probleme.
@Pigus Regenesis: OK?!!
NOU
Freige a murit, trăiască Pigus!
NOU
deea are dreptate, doar ca se exprima ciudat (ca sa nu zic prost).
Nu e vorba de niciun “suck it up”.
E vorba ca:
1. Ala care manageriaza echipa (c-o fi CEO-ul, c-o fi vreun VP, sau alta functie) trebuie sa aiba grija intotdeauna sa nu existe SPOF-uri (single points of failure). Stiu ca e usor sa zici X a facut asta de 3 ani incoace si deci X e f eficient la a face asta si deci nu implicam pe nimeni altcineva decat X in asta. E usor, dar gresit. Toata echipa trebuie sa stie cum s-a facut chestia aia, chiar daca nu toate detaliile si trebuie sa existe overlap pe skilluri astfel incat sa poata si altii prelua activitatea lui X (pentru mai mult sau mai putin timp). Asta daca vrei o echipa si nu doar sa dai un tun.
2. In momentul in care cineva din echipa are o problema sau pur si simplu iese de acolo trebuie ca:
a) cel putin inca 1 om sa “step-up” si sa preia fraiele a ce facea ala inainte. Asta nu inseamna sa faca el munca amandurora ci sa redistribuie.
b) pe cat posibil, ala care pleaca trebuie sa pregateasca echipa pt plecarea lui. Si pt femeile insarcinate cred ca asta e foarte simplu, avand asa mult timp la dispozitie.
3. Intr-o firma serioasa (nu una de bisnitari) patronul munceste cot-la-cot cu angajatii. El stie f bine ce facea tanti aia de va pleca (NU detalii), stie f bine cat valora ea pt firma si ce e de facut pentru a compensa partea din valoarea ei care se va pierde (inevitabil se va pierde ceva ca altfel inseamna ca aia nu aducea nicio valoare). El nu va zice “sugi pula ca eu nu mai angajez femei” pentru ca stie foarte bine importanta pastrarii core-ului unei echipe.
4. Cand pleaca un om nu trebuie neaparat angajat un altul care sa faca FIX ce facea primul. Daca acel om face parte din core-ul decizional sigur nu se va intampla asta. Nici pentru pozitiile de executie nu se intampla neaparat asta. Se redistribuie munca, o redistributie in 2-3-4 oameni, iar sarcinile cel mai putin importante pe care le faceau aia 2-3-4 se dau noului angajat.
OK – se pot intampla situatii cu totul exceptionale cand dintr-o echipa nasc/se imbolnavesc/demisioneaza un procent mare de oameni. Atunci cu sigranta e mai greu de facut fata situatiei. Se poate chiar ajunge la schimbarea/restrangerea sau oprirea activitatii.
Solutii exista pentru orice problema, dar sa spui ca iti reduci talent pool-ul cu ~50% doar pentru ca ar putea cadea drobul de sare – inseamna ca nu ai ce cauta in management.
NOU
eu am vrut sa ma angajez si asa mia zis
suck it up
NOU
Initial vroiam sa disec ce spune deea si sa incerc sa raspund punctual. Cititnd ce a scris mai jos am renuntat la idee. E prea mult lipsa si nu poti explica atat.
E suficient insa sa mentionez ca acel viitor al “cuvelor” cu ajutorul carora specia sa mearga inainte nu este atat de indepartat. Tehnologic se poate face acum. Social va fi acceptat mai tarziu.
NOU
Eu as angaja o grasa care nu poate face copii. Pe bune, intamplarea face sa cunosc, atat angajata, cat si angajatorul, personal. Nu vroia nimeni sa o angajeze pentru ca era grasa, desi era cea mai buna in facultate din generatia ei. Avea toate abilitatile necesare postului. Ii duce astuia in carca doua firme, una de constructii si una de imobiliare, in total vreo 15 angajati, fiind inca in practica.
Practic are abilitatile barbatesti si alea femeiesti, fara dezavantajele aferente fiecarui sex. Si da, are umor
NOU
La cum vorbesti de ea, poate isi ia si ea conxediu de maternitate in curand ‘:))
NOU
Am facut vasectomie
NOU
noi grasele o sugem mai bine
NOU
cel mai nostim e cand in a 24 luna de concediu maternal il naste pe al doilea :))
NOU
Asta nu-i varianta fericita? Ai deja un om pregatit in aia 2 ani. Il folosesti in continuare.
NOU
Eu pot privi lucrurile din doua perspective: una de angajat care dupa 6 luni de stat acasa in co de maternitate am fost chemata la serviciu pt a mi se oferi un job mult mai bun, de conducere si acum din perspectiva unui manager care are de a face cu angajata reintoarsa la munca dupa doi ani de stat acasa. Fara nici o discriminare dar dupa 2 ani parca e spalata pe creier, nu si mai aminteste foarte multe, oricum normele si procedurile s au mai schimbat si ele si toata ziua verifica daca e ok copilul, daca a mancat, daca a dormit. Nu zice nimeni sa ti pui jobul inaintea familiei dar trebuie sa intelegi ca ai responsabilitati si ca angajat, nu numai drepturi. Rolul de mama perfecta care alapteaza doi ani, gateste in fiecare seara bio, spala, calca totul nu se imbina cu o cariera de succes, cu dezvoltarea profesionala, traininguri, delegatii. Cand nu iese totul cum vrei tu hai sa nu mai aruncam cu pietre ca este discriminare, poate asteptarile si dorintele noastre nu sunt atat de realiste…
NOU
eu sunt in ccc pe 2 ani. lucrez remote de acasa, ma ocup de copil, cand arde dau o fuga pana la sediu. conditia ca eu sa intru in ccc (alegerea a fost facut pe baza de salariu, cine pierde mai putin, si da, nevasta castiga mai mult) a fost ca si nevasta sa poata sa lucreze remote, pentru alaptat. avem grija amandoi de copil si totul e ok. ma rog, mai putin cand ii ies lui asta mic dintii si suntem mai cu nervii in pioneze din cauza de nesomn.
din fericire avem patroni intelegatori si putem sa ne facem foarte bine treaba remote. ea integral ca oricum e singura pe proiect, eu 80%.
ultima data acu vreo 3 ani cand am plecat pentru juma de an (tot in cadrul firmei, dar in alt oras) a trebuit sa angajeze 2 oameni sa imi faca treaba, acu doar mai face cineva deja angajat chestiile care nu le pot face eu nefiind prezent fizic acolo.
oricum, cand am fost sa discutam cu ei din timp, ambii au fost foarte fericiti cand le-am zis ca lucram in continuare si nu ii lasam balta.
NOU
Dar în SUA cum e? Maternity leave e plătit doar în 4 state. “About 25% of women go back to work 10 days after having a baby.” zice o statistică. Știu, nu suntem în US, că dacă am fi fost, am fi avut fix zero zile de concediu de odihnă garantate de stat. Și atunci poate eram și noi altundeva. De fapt voiam să zic altceva. E în firea noastră să vrem și copii, și carieră, și bani grămadă, și vacanță în Vietnam. N-am putea gândi pragmatic, să alegem să facem ce putem face, mai ales când nu suntem în postura de a lucra remote – dar oamenii preferă să făcă de toate, dar prost. Fac copil, chiar dacă nu îmi permit și după ce fac, dau copilului brânză cu cartofi prăjiți că nu mai am timp de el să mă ocup că am un job la care tre sa mă mențin pe linia de plutire, că am ratat cel puțin jumate de an de activitate și nu mă mai vrea nici dracu în firmă. În timpul în care încerc să mă stabilizez, copilul se face cât un porc de la atâtea gogoșele și maioneză și îl trimit la sală să îi mai scadă burta aia. Ca să îl răsplătesc că a făcut exerciții la sală, îl trimit la mec. TRUE STORY. Știu că am luat-o pe o tangentă aiurea dar mi-am adus aminte de un copil obez văzut recent și mi s-a făcut milă că n-are nicio vină. Mă-sa trebuia împușcată în portofelul de carne, să nu se mai reproducă.
NOU
Din perspectiva angajatorului, cred că este un risc pe care şi-l asumă. Când angajează o femeie de o anumită vârstă, riscul ca aceasta să plece după câtva timp în maternitate este similar cu riscul asumat când angajezi pe oricine, pentru că, orice angajat se poate decide că vrea altceva, un job mai bine plătit, o schimbare, etc. Iar perioada de preaviz este mult mai mică decât perioada de gestaţie 🙂
Din punctul de vedere al unei femei, cred că fiecare trebuie să facă o alegere importantă, pe care să şi-o asume ulterior cu toate plusurile şi minusurile ei. Familie sau carieră. Dacă alege familia, şi rămâne în concediu de maternitate 1 – 2 ani, trebuie să fie conştientă de faptul că abia după ce copilul creşte puţin mai mare poate să îşi dea “restart” la carieră. Poate ajunge tot acolo, dar într-un timp mai lung.
Din păcate, şi pentru bărbaţi este similar, doar că într-o proporţie mai mică. Ştiu cazuri de taţi care nu erau priviţi bine de angajatorii lor pentru că la ora 5 rupeau uşa şi refuzau să facă o obişnuinţă din a lucra în weekend, pentru că vroiau să petreacă timp cu copiii lor.
NOU
Ce nu intelegeti voi care tot o dati cu preavizul vs marernitate este ca, cine iti da preaviz pleaca de tot. Cine pleaca in c maternitate, trebuie sa ii tii locil 2 ani sau chiar 4. Deci, ai pe cineva pe post, dar nu ai. Cand revine dupa 2,4 ani, dupa caz, explica-i de ce e altul in locul ei si refa echipa sa “traga” ca inainte. Sau explica-i lui ala/aia pe care l-ai angajat ca trebuie sa fie retrogradat sau dat afara ca a venit femeia.
NOU
Pai nu ar trebui sa fie greu de explicat. Se presupune ca i-ai facut aluia contract pe perioada determinata, deci stie cand se termina si se poate orienta sa caute altceva din vreme.
NOU
Situaţia în sine şi unele comentarii se rezumă la un românism cunoscut: “Toţi sunt de vină, numai eu nu.“
NOU
Acum există și paternity leave. Poți alege cine să ia concediul, am un coleg plecat 11 luni, și mi se pare cea mai bună idee de a combate discriminarea la angajare. Când știi că și bărbații pot pleca în concediu de paternitate nu mai are sens să angajezi doar bărbați.
NOU
o mica corectare de forma:
parental leave, nu paternity leave.
dupa maternity leave, ai parental leave.
si tatal poate lua si el parentalu’
dar maternalu, doar mama, evident.
NOU
Aa, şi comentariile de pe facebook sunt de-a dreptul infecte, cu excepţia celor cărora li s-au dat mai puţine like-uri (sau deloc) & au doze de replici. E specific românismului că, atunci când pierzi discuţia, te iei de locul de muncă a omului sau ad hominem-uri “Ce bă, da mă-ta când era gravidă cu tine…” etc. etc. etc. culmea e că nu-şi dau seama că ei sunt problema.
Proştii dracului.
NOU
S rezolva simplu: concediu de maternitate sub 2 ani, 4-6 luni ar fi de ajuns.
NOU
si dupa aia cine sta cu copilul? creste singur, ca o garofita?
NOU
stau eu cu copilul si cu taticul ea sa se duca la munca
NOU
Eu zic sa nu mai angajeze femei, sa se desfiinteze toate masurile de minima protectie a salariatilor (femei si barbati) ziua de munca sa fie 16 ore, fara sambete , duminici libere. Cei peste 30 de ani sa nu mai fie angajati ca emit pretentii odata cu experienta si sunt prea batrani, chiar sa fie interzisa natalitatea ca sa nu fie stresati domnii patroni si tot asa. Totul sa fie redus la bani, profit etc, iar peste niste zeci de ani cu o populatie imbatranita sa chitaim ca nu mai are cine sa cumpere rahaturile produse de patronii stresati de maternitate. Stiu ca suna cam simplist dar mi-e frica ca la asta se va ajunge. Sclavagism modern suna bine !?
NOU
As angaja cu urmatoarea conditie: Stai 3 ani acasa iar apoi in primi 2 ani te intorci doar part time. Nu am chef sa deraliez de ce, m-as intinde prea mult. Dar ar fi un deal bun.
NOU
incearca totusi sa detaliezi de ce ar fi un deal bun, ca sunt curios. mersi 🙂
NOU
Nu mai angajezi femei si gata. Si mai era ceva de adăugat, nu numai ca bagi bani si timp in pregătirea ei profesională dar fupa ce vine de acasa, dupa o pauza de doi ani de stat cu copilul, iti mai si zice ca ea a uitat tot si ca trebuie sa o ia de la capăt.
Daca nu le-ar mai angaja nimeni in functii de baza, totul ar reveni la normal, nu ar mai exista femeia de cariera care nu spală, nu calca, nu gateste, nu nimica, si care se mărită (daca mai are cu cine) la 30-35+ de ani, daca nu miorlăie pe Facebook si ar fi mai cu picioarele pe pământ si ar fi femei de casă. Toate problemele astea rezulta doar din faptul ca le-am dat acces ca sa fie egale cu noi, si uite, vezi, nu prea se poate.
Daca nu, atunci ori le dai afara pe toate alea gravide cum a facut ala, ori angajezi numai barbati, ori angajezi numai virgine (cu constatare personala la angajare nu cu certificate false) care se lasă foarte greu.
NOU
NOU
Si le verifici periodic, odata pe luna, ca sa te asiguri ca-i intact himenul si nu-i niciun risc de sarcina 😀
NOU
:))) :))) le-ati dat saiba pe mana in al doilea razboi mondial (si in state, unde femeia are tupeu) si apoi ati avut pretentia sa se duca inapoi la cratita. ghinion. au descoperit si ele ca isi pot lua un ciorap din banii lor si nu mai vor sa stea la mila barbatului.
in timp ce ne tot straduim sa incurajam natalitatea totusi uitam ca suntem ai naibii de multi pe planeta asta.
NOU
doar ca sunt chineji si indieni…
NOU
Este vina corporatiilor si a consumerismului. Femeile in mod traditional erau casnice. Acum 50 de ani barbatul aducea unicul salariu in casa, din care intretinea nevasta si copiii si casa. Acum dintr-un salariu mori de foame, trebuie sa munceasca si ea. Pentru ca valoarea muncii a fost practic injumatatita, 2 ani de pauza este un pic de recuperare a acestei pierderi
Si apropo cea mai buna alegere e concediu paternal daca fomeia carieristica doreste neaparat sa isi rupa coatele sclavagind la munca.
NOU
Sa va mai prezint o situatie: familie cu al doilea copil pe drum, el – cariera de succes, suficient de pregatit ca sa isi gaseasca de munca oricand, singura problema e sa existe un post disponibil pe masura lui, ea – cariera 0, din motive de restructurari in trecut, inadaptari ulterioare si apoi a ramas insarcinata si a stat doi ani acasa cu cel mare, deci practice o familie cu un copil s-a descurcat pana acum dintr-un salariu foarte generos al lui. Vine al doilea copil in curand, cum ar fi ca ea sa stea acasa oricum ca banii ei sunt mai nimic, deci n-o intereseaza nici daca ia ceva de la stat, iar el sa stea acasa ca se descurca oricum si cu 85% din ce castiga el? 🙂
NOU
@Cetin: nu conteaza ce sunt cand peste ani si ani planeta asta va fi secata de resurse. conteaza doar in mintea noastra.
NOU
Dacă mi-aş deschide o companie şi ar trebui să angajez, fiind la început nu aş angaja femei pe posturi de conducere, statul nu mă compensează cu nimic, angajez femei pentru posturi care necesită un training mai scurt şi mai puţin costisitor, că scopul meu nu e să dau faliment da?
Statul dacă tot şi-a băgat coada aici ar trebui să ajute şi companiile a căror angajate iau pauză 2 ani apoi le impune să le reangajeze, o reducere la impozit ceva, că ăia au pierdut bani şi timp.
Sunt şi excepţii, femei mai de 40-50 ani, nu am probleme cu ele.
NOU
De aceea nu o sa iti deschizi vreo companie, esti ratat din fasa. Normal ca nu ai probleme cu femeile de varsta mamei tale, incat te alapteaza.
NOU
Care robot de bucătărie se spală mai uşor?
NOU
intreb de curiozitate… n-am putea avea un buton de dat o muie? cum e ala de dat bere, da in loc de bere sa fie o fatza acolo. ca i-as da o muie lui andrei.
NOU
Retard, ma mir ca stie sa scrie Andrei….
NOU
si tot asa va gandi Andrei si cand o sa-l anunte nevasta-sa ca ii va aduce o progenitura: Du-te fa la munca si zi merci ca te-a angajat boul ala de patron, ca eu nu te-as fi angajat ca esti o ca o closca!
NOU
Bre, eu am ramas din aceasta lunga discutie despre riscurile majore pe care le prezinta femeile pentru economia romaneasca cu urmatoarea dilema:
Daca eu ca patron prudent care sunt eu patron prudent nu angajez femei ca sa nu ramana gravide si angajez in loc de femeie un bulangiu, daca ala adopta un nou-nascut in timp ce e angajat la mine poate legal sa ceara concediu de crestere a copilului?
NOU
da
NOU
Pe criteriile tale, poti sa faci si evaziune fiscala, ca oricum pierzi bani catre stat, asa cum pierzi si daca iti pleaca o angajata in concediu de maternitate. Cum zicea cineva mai sus: nu e ca si cum ai pierde angajata in secunda doi, cand a ramas gravida. Ai cateva luni de tranzitie, in care poti sa pui pe cineva in loc. Iar riscul ca una din angajate sa iti ramana gravida, e un risc de business ca oricare altul. Trebuie sa il ai in vedere. Dar mentalitatea de la noi e de tip:” Hai sa dau tunul asta acum, profit acum, cat cuprinde. Nu ma intereseaza de generatia urmatoare, ca m-oi descurca eu.” Daca in conditiile astea de astazi, de care va plangeti si tu si Naumovici, avem cea mai mica natalitate din Europa, oare ce s-ar intampla daca ar creste presiunea pe femei?
NOU
ai inteles o pulă
NOU
Cum bine zici, e spinoasa treaba. E realitatea biologica. si nu prea ai fizic cum sa revii a doua zi dupa ce nasti. Ca societate, trebuie sa gasim un echilibru. Sa realizam ca e o contributie valoroasa si care nu poate fi inlocuita. Dar, in acelasi timp, traim vremuri in care totul se schimba incredibil de repede. Daca ar fi sa stau pe bara 2 ani in domeniul meu, as fi zero la final.
Dupa mine, ar trebui sa scadem concediul de maternitate la MAXIM un an. Si sa incurajam tatii sa isi si ei concediu in primul an de viata al odraslei, ca e si al lor. Ca societate, am ajuns la un punct in care ne permitem sa “reparam” nedreptati cauzate de istorie sau de natura. Pe langa ca o femeie isi pune sanatatea in joc cu o sarcina (nu mai zic de silueta sau frumusete), isi pune cariera pe pauza, renunta la somn si timp liber. Barbatul primeste felicitari, eventual prime si cadouri, desi are niste cheltuieli in plus, poate se trezeste si el cateodata cand plange copilul si dureaza o vreme pana face iar sex.
In tarile scandinave, si mai nou si SUA si Canada incep sa fie tot mai multi tati care stau acasa cu copiii. Stiu chiar si in Romania cateva cazuri. Poate ar fi si asta o idee, alaturi de stimulente fiscale pentru firmele care se confrunta cu situatia asta.
NOU
Am 4-5 prieteni cu copii, barbati de 33-34 de ani, colegi de liceu, ceea ce am putea numi parte din clasa de mijloc a Romaniei.
Eu am 2 copii, fie-mea are 10 luni.
Ei bine, nici unul, dar nici unul dintre masculii astia ( Io inclus) nu se comporta cum spui tu. Schimba scutece, se trezesc Sa branseze copilul la biberon, ii plimba in parc SI fac concurs de flatulatii cu ei ( asta-s Io).
Ce vreau sa-ti transmit: Generalizezi aiurea. Vrei sa Te ajute barbatul? Cere-i. Nu vrea? Poate Ai facut o alegere proasta.
Vad o frustrare de genul drobului de sare aici.
P.S. Daca as vrea sa ies la fotbal/ tenis/ bere uneori in timp ce petrec timp cu copiii?
Da, des, dar multi dintre noi facem ce trebuie.
NOU
Nu generalizez, nici nu am copii, nici nu stau in Romania, nu e nicio frustrare, doar o observatie. Nu a fost intentia mea sa ii numesc pe toti tatii din Romania niste neglijenti care nu au grija de copii, trebuia sa fiu mai atenta la exprimare. Ma bucur de ce zici tu, dar din pacate clasa de mijloc a Romaniei este foarte mica, si am auzit de destule ori si situatii diametral opuse, chiar de la membri ai clasei de mijloc. Bravo voua, sunteti oameni normali. Dar in afara de asta, raman la parerea ca sacrificiile asteptate de la femei, pe langa cele impuse de natura, sunt mai dure. Chiar si intr-o situatie perfecta, cineva pierde din ecuatie, fie ca e femeia, barbatul, angajatorul, sau copilul. De-aia si ideea cu stimulentul fiscal.
NOU
Jo, asa-i cu sacrificiile, Ai dreptate.
Daca as fi Maine femeie si as stii ca trebuie sa nasc as lua-o razna de stress.
Daca ma intrebi PE mine, decizia despre cine sta acasa( acu’ nu intru in subiectul cu alaptatul, ca acolo-i alta discutie) ar trebui luata pragmatic:
1. Barbatul vanzator ( fara nimic peiorativ) si proaspata mamica team leader cu castiguri 5x barbat la vreun turn din Pipera?
Man-up si schimbam scutece full -time noi, purtatorii de oo.
2. Invers situatia 1? Invers facem
3. Castiguri/perspective de cariera apropiate? Hmmmm…. As zice mamica. Indraznesc sa spun ca in majoritatea cazurilor legatura mama-fat in primele luni e mult Mai puternica ca tata-fat. Bazat pe exemplul personal, prieteni, colegi .
NOU
“nedreptati cauzate de natura”?
E nedrept ca te-ai nascut femeie?
ai de plm…
NOU
Corcoran, da, fix, da’ FIX asta am spus.
Ma refeream la anatomia noastra care dicteaza ca femeile duc sarcinile. Si sarcinile vin cu chestii faine, gen posibile complicatii in timpul sarcinii sau la nastere (care pot sa duca la moarte), sechele dupa (o femeie din State a primit despagubiri pentru ca in urma nasterii la un spital privat, a ramas cu niste sechele atat de dure, ca o doare literalmente vaginul, non-stop, si o sa o doara intotdeauna, si nu exista doza de calmante suficient de mare care sa inlature durerea complet si sa o lase sa fie om. Asta e un caz exceptional, dar exista o gramada de consecinte directe ale sarcinii care sunt ultra comune). Dupa sarcina te mai si distrezi cu alaptatul(care la fel, poate veni cu complicatii), o depresie, o chestie. Asta am vrut sa zic. Sunt niste riscuri pe care tre’ sa ni le asumam daca vrem copii, care ne sunt rezervate noua. Poate termenul “nedreptate” e nepotrivit, altul n-am gasit pe moment.
Deci da, presupun ca e nedrept ca m-am nascut femeie. Merci de ajutor.
NOU
@jo, daca te vaicaresti de dureri de nastere inseamna ca nu stii cum e sa iei un şut in coaie…
NOU
@Corcoran
Bine ca stii tu cum e sa nasti. Are u for real, bro?
NOU
Gravidele de la Hidroelectrica au castigat procesul si au fost reangajate (care au mai vrut, of cors) si au primit salariile pentru perioada cand au fost date afara.
NOU
da, dar el, PORCUL, nu a patit nimic
NOU
Trăiască agențiile care stau în baza unui om. Am mai lucrat eu pentru unii care aveau clienți de la companii telecom la partide și guvern, se lucra pe laptopuri core 2 duo, dar șeful conducea Maserati și seria 7, chiar și când banii întârziau cu săptămânile. Păi cu așa firme, mai bine lipsă. 🙂
NOU
sper ca n-ai facut purici acolo muncind neplatit in mod *repetat* pt ca “asa e la patron/poate ne plateste/nu am bani sa plec”.
+ seriasapte + maserati, chiar nu ii inteleg pe astia care muncesc gratis si tot ei se plang
NOU
Realitatea e ca angajezi pe cineva (om, nu barbat, nu femeie, etc), il formezi si, daca sunt buni, de regula pleaca mai departe.
Care este diferenta?
Problema voastra e ca omenirea inca procreaza?
In stilul asta de gandire (infantil) nu ma mir ca s-a manelizat advertisingul din Romania.
O lume de Dorei, si voi sunteti niste reprezentanti cat se poate de mediocri.
Dar macar va citeste lumea posturile.
NOU
imgur.com/QVJZB2z
NOU
cand guvernu te jecmaneste, muncesti pana cazi lat, alcoolul se scumpeste, n-ai cu ce sa cumperi casa si masina, trebuie sa ai pe cine fute, si la propriu si la figurat!
NOU
Pentru barbatii antreprenori care traverseaza cea mai gri perioada a carierei din cauza angajatelor insarcinate, iata solutia: O rugati pe femeia angajata sa faca avort!
Ii explicati acesteia in mod sincer, ca voi nu aveti timp sa va complicati cu maruntisuri de-ale vietii, ca sunteti prinsi in lucruri importante precum sute de mailuri de la clienti si ca va dezamageste profund alegerea ei de la mijlocul vietii, ca ea este femeia pe care ati angajat-o sa va cladeasca firma si sa lucreze pentru voi, pe termen nedefinit (a se citi, pana cand veti decide voi) si daca devine mama, voi nu sunteti de acord pentru ca depinzi de ea in afacerile tale, atat de mult, incat plecarea ei chiar si pentru 1 an, inseamna pierderi majore si asta este ceva ce trebuie evitat pana la radacina raului, adica inca de la embrion.
Sa ii explicati ca totul se intampla pentru ca sunteti incapabili sa gestionati un business fara ea, sa ii spuneti ca sunteti un nimic intergalactic fara ea, exact ca atunci cand ati angajat-o. Sa insistati sa nu se lase influentata de faptul ca sunteti barbat, sa ii spuneti ca adevaratul TU este unul slab care apasa frenetic toata ziua pe Send&Receive cu o singura mana, cealalta fiind ocupata cu.. ca si cand business-ul pe care l-a cladit este scos din propriile tale testicole, nu construit de altii cot la cot.
Sa ii explicati ca voi, barbatii afaceristi, nici nu aveti timp de propragarea genelor si daca ati avea, nu ati alege o sotie care lucreaza, ca sa nu strice business-ul unui camarad, ati alege o doamna casnica al carui scop in viata este ajunga Iubi mai repede acasa ca se plictiseste. Sa ii spuneti si adevarul trist, ca in privat, nu aveti pe nimeni dispus sa va faca un copil.
Sa ii spuneti ca nu e de datoria voastra sa aveti de-a face cu ceva natalitatea in Romania, si nici legile nu te preocupa deoarece tu esti in Romania doar fizic, insa spiritual parca te-ai fi nascut in Republica Dominicana, unde femeile sunt asa cum visezi tu sa fie si in Romania. Sa nu te judece gresit, sa-i zici, ca desi ai un business, esti tanar, esti generatia cu cheia la gat, esti de parere ca nu ar trebui ca femeile sa ramana insarcinate daca sunt angajate. Si sa-i spui cum ca tu nu te opresti aici, vei trimite catre Dacian Ciolos un mail cu propunerea de a da o lege pentru femei, acestea sa fie sterilizate obligatoriu la angajare. Iar cele care sunt deja insarcinate si angajate, sa fie scoase din campul muncii ca niste rebuturi, au facut prea mult rau. Categoric, daca premierul nu se comformeaza, veti refuza sa mai angajati femei, veti angaja numai barbati. Nu uitati sa treceti in petitie si data intocmirii, sa scrieti asa “19 augus 2017, la 78 de ani de la prima reusita, in constitutia Romaniaei, privind drepturile egale in barbate si femei si acordarea dreptului de vot femeilor”.
In definitiv, sunteti ruinati, nu sunteti capabili sa mentineti un business , sunteti un nimic interplanetar, fara femeia care v-a cladit totul.
Iata de ce avortul este cea mai buna solutie, femeia trebuie sa va creasca pe voi, niste muciosi, labagii, incapabili profesionali care in loc sa se bucure si sa sustina femeia angajata care le-a cladit business-ul, o fac sa regrete ca a lucrat vreodata pentru ei.
Cetin, legat de intrebarea ta de la finalul articolului, iata si raspunsul: angajatorul trebuie sa fac ce spune in “Legea nr. 66/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor”.
NOU
ma ierti ca iti spun, dar ai inteles fix pula din ce am scris eu
NOU
Te iert.
NOU
mke
NOU
erica hai fata la un suc lasa misogini in pace ca ei na fost niciodata insarcinati sa stie ce e aia
NOU
hahahahaa, this comment made my day! femeile n-au umor pentru ca e prea greu de digerat pentru barbati 🙂
NOU
boss, se rezolva cu concediu paternal (cum e in scandinavia, de exemplu), asa ca nu iti pleaca doar femeile din firma, ci si barbatii, dar asta inseamna ca femeile se intorc mai devreme la munca.
NOU
Cu toții gândim că Franța este o tara socialistă care are grijă de familie, totuși concediul de maternitate este de doar 3 luni și primești sprijin financiar doar dacă ai lucrat cel puțin 1 an la respectiva firma.
E adevărat ca mamele au dreptul la un contract cu 7 ore de munca iar miercurea au jumătate de zi liberă, dar salariu mai mic.
România stă bine cu 2 ani concediu și salariu mare, o fostă colegă s-a întors după 2 ani apoi în câteva luni a anunțat că iar e însărcinată.
NOU
Daca face copii e clar ca vrea sa se futa.
NOU
In Franta cu un salariu mai mediu iti angajezi o romanca. In Romania iti angajezi o frantuzoaica. E buna comparatia.
NOU
naumovici nu iubeste femeile, iar eu il iubesc pe naumovici….pentru ce a facut/produs pana acum in publicitate.
mai departe este o discutie autista intre orice antreprenor DIN romania (nu din finlanda/norvegia si alte cacaturi socialistoide) si neste doamne care vor si cu sufletul in rai si cu destu’n cur.
suntem o tara saraca, chiar foarte saraca si cine nu intelege ca “la omul sarac nici boii nu trag” este rugat sa faca o petitie pe fb…va ajuta, desigur
NOU
va multumesc, fetii mei, pentru acest text si aceste comentarii. promit ca ma voi reincarna si o sa ma ocup de femei. va iubesc.
NOU
“De exemplu nevastă-mea mănâncă matematici pe pâine, la nivel de predare în universitate. Eu o fac să râdă. Well, nu știu care e mai valoros aici, sincer să fiu”
Pai gandeste-te si tu – Pamantul se duce dracu, colonizam Marte, ce crezi ca va alege NASA sa trimita acolo sus? Matematici superioare sau glume de periferie?
NOU
de periferie…
NOU
@jollyca
În vremuri de restriște doar bufonii, prostituatele și cârciumarii au dus-o bine. Războiul trebuie să te prindă cu câteva butoaie de vin și tuică.
NOU
arhi, asa cum ziceai mai sus, problema nu e ca iti pleaca o resursa ci ca statu iti da muie 🙂
si ii dadea si ei pana la faza cu 85%
Dupa care statu zice: pai bah, crestem taxele pentru ca uitati…imbatranim si nu avem putere de munca.
NOU
Nu- s ce naiba v-am citit. Copilul mi-e mare si oricum am firma mea :))))))))) Hai sa fiti cuminti ca am treaba!
NOU
Stiu pe cineva care e in concediu paternal .Oricum ea nu muncea .Timp de doi ani are spatiu să-și suplimenteze veniturile lucrand la negru
Si e la al doilea
NOU
2 ani de concediu maternal e mult..intr-o meserie “calificata” 2 ani de absenta te descalifica in mod normal dpdv profesioal…2 ani e prea mult, dar politic a fost o gaselnita buna si pentru cadou socio-economic, si pentru “stimularea natalitatii”…la SMURD TgMures angajau la un moment dat doar femei cu cel putin 2 copii, ca sa evite “surprizele”…
Cred ca solutia, si pentru binele copilului, si pentru cel al postului, profesional sa zicem, e o perioada de program adaptat, adica program mai scurt, eventual cu pauze, eventual cu scutiri de impozit pentru banii cheltuiti cu bona/cresa…asa persoanele instruite nu pierd profesional, nici ele nici angajatorul lor , au locuri de munca cinstite si persoane care fac baby sitting (meserie mai putin “calificata”)…nici copiii nu sunt lipsiti de prezenta mamei….
NOU
Adica e chirurg cardiac sau pacienta?
NOU
Hmmmm, intr-adevar subiect sensibil. Nu stiu ce sa iti spun. De angajat as angaja daca as avea firma. Si tata cand a avut firma, majoritatea angajatilor erau femei. In cei 25 de ani de existenta a firmei, cam 5 persoane s-au dus sa nasca si au ales unul, respectiv doi ani in maternitate. Nu l-a afectat foarte mult, asta pentru ca majoritatea femeilor erau de 40+. Ultima care a intrat in concediu maternal pe doi ani a fost pe la sfarsit, cand firma intra in insolventa si intr-adevar atunci a picat timing-ul prost ca avea nevoie de ea.
Ai zis ceva in genul ca ” soluția va veni pur și simplu în timp, prin respingerea la angajare a tipelor potențial reproducătoare.”. Cam dificil, ca nu stii exact cand se apuca una in ziua de azi copil. Poate la 26,poate la 30, poate nu face o perioada si ramane gravida la 40 cand poate aproape nimeni nu s-ar fi gandit ca vrea copii. Nu cred ca e nici asa fezabil, sa respingi femeile doar pentru faptul ca ele, candva, vor ramane (sau nu) gravide.
Eu am ramas gravida neplanificat. Am lucrat la acea firma inainte sa raman insarcinata un an, planuiam sa schimb job-ul pe altceva mai bun, n-am apucat. Cand am anuntat la lucru ca am ramas insarcinata, mi-au spus colegii ca sunt nesimtita, ca nu am spirit de echipa si ca am facut-o intentionat ca sa pot sta pe maternitate (say whhaaaat?!). In conditiile in care ca stau acasa sau nu sau ramaneam si lucram la ei tot atata primeam. Ca si dovada, ca atunci cand ma intorc la lucru nu ma intorc la ei.
Problema e nu neaparat ca vor copii si aleg sa stea un an sau doi. Problema e daca mai vor copii. Chiar ieri povesteam cu niste prieteni ca au in firma o tipa care a lucrat doua luni si apoi a ramas gravida, dupa doi ani s-a intors la lucru, a lucrat trei luni si apoi iarasi poc gravida cu al doilea. Sta deja de aproape 4 ani acasa, in total daca a lucrat fizic 4 luni in acea firma e muuuult si toata lumea o stie. Negativ.
La fel si eu habar nu am ce sa fac, cum sa fac. Nu vreau sa ma intorc la vechiul loc de munca, am ceva mai bun unde vreau sa ma angajez anul viitor. Dar pe de alta parte vreau inca un copil. Si nu as vrea sa ma angajez si apoi sa ma duc iarasi pe maternitate. Pe de o parte: trei patru ani sa stau acasa pentru sanatatea mea mentala mi se pare mult. Da, imi place, da, anii astia cu copilul meu nu mi le mai intoarce nimeni si nu as vrea sa pierd momentele frumoase dar pe de alta parte simt nevoia sa ma ridic si sa ma realizez si eu profesional, mult mai mult si mai bine fata de pana acuma. So, though call
NOU
cand alegi sa stai 4 ani acasa cu copii, nu prea te gandesti la cariera…
NOU
Pai tocmai ca ma gandesc si de aceea nu e ok sa stau 4 ani. Nah ma rog, nu stiu ce voi face. Ideea este ca nu vreau sa ii bag si pe altii in problema mea. Asa ca daca voi decide sa stai patru ani continuu sigur nu ma voi angaja intre timp la alta firma si sa plec la scurt timp. Mi-ar fi rusine.
NOU
nu de tine ziceam, de colega aia. daca vrei sa stai 4 ani, piti sa iti faci un srl si sa te muti pe el, cand pleci de acolo, ca sa ai continuitate