header-ultras2

Scris de Dart

In ultimii ani nu am ratat niciun meci al nationalei Romaniei din Bucuresti. Incepand cu Romania – Olanda (1-4), cand s-a batut recordul de audienta pe National Arena in 2012, continuand cu Romania – Ungaria (3-0) din 2013, despre care voi vorbi mai jos, pana la meciul de vineri, Romania – Polonia. Care probabil va fi si ultimul meu meci la care am fost pe stadion, cel putin in Bucuresti.

Romania – Ungaria 3-0, 06.09.2013

M-am horat sa merg la meci destul de tarziu cu 2 amici si cu prietena unuia dintre ei, ea mergand pentru prima oara pe un stadion. Nu am mai gasit decat bilete in peluza la inelul 1 (cel de jos). Am avut grija sa iau in peluza in care nu stateau fanii unguri, ca sa fim in „siguranta”.

Mare greseala. Nici nu incepuse meciul si deja stelistii aflati la inelul 3 (sus) au inceput bataia cu dinamovistii aflati la inelul 1. Efectiv vedeam cum zburau scaune de sus in jos si invers. Petarde, torte, tot ce se putea arunca. Jandarmii au intervenit cu gaz. Intonarea imnului m-a gasit cu esarfa cu Romania peste gura incercand sa respir. Meciul nu a inceput si sectorul nostru si cel de langa au fost evacuate de jandarmi. Oameni de toate varstele fugeam sa nu fim prinsi in invalmaseala. Pe terasa din spatele peluzei am vazut o balta mare de sange. Nu s-au batut romanii cu ungurii… s-au batut romanii cu romanii. Atunci mi-am jurat sa nu mai calc intr-o peluza cat voi mai trai.

Romania – Ungaria 1-1, 11.10.2014

Mi-am luat bilete din timp, langa masa presei. Am fost doar cu un prieten. Incepe meciul, torte aruncate intre romani si unguri, petarde. De data asta, stelistii stateau intr-o peluza si dinamovistii in cealalta. Probabil din frustrare ca nu s-au mai putut bate intre ei au incercat sa ajunga la fanii unguri. Si de acolo a inceput nebunia.

Am vazut cum s-au batut romanii cu agentii de la firma de securitate incercand sa ajunga la unguri. Ungurii au incercat sa ajunga la ei dar nu au reusit. Asa ca au incercat sa ajunga la romanii din tribuna. Au spart filtrul de securitate si am vazut cum se indreptau spre noi. Noroc ca au ajuns jandarmii si i-au oprit altfel iesea macel. Desi eram la vreo 100 metri de peluza, am simtit gazul dat de jandarmi ca sa disperseze grupurile de scandalagii.

Tot romanii au inceput scandalul bineinteles. Si apoi se plangeau pe internet ca au fost batuti de jandarmi si de cei de la firma de securitate. Daca erau doar scandalagii batuti nu era nicio problema. Problema a fost ca au fost prinsi in mijlocul scandalului oameni care erau nevinovati dar au iesit batuti de firma de securitate (nici pentru astia nu contau daca a facut sau nu ceva gresit, au dat si ei ca animalele, dar asta este alta discutie).

Romania – Polonia 0-3, 11.11.2016

Ajung la stadion cu aproape 2 ore inainte de a incepe meciul. Ajung la poarta. Acolo un steward care era de o varsta cu mine. Incepe controlul. Un control mai sumar ca asta n-am mai prins niciodata. Practic m-a controlat de la subtioara pana la brau. Daca aveam un pistol la spate, in fata sau la glezne, puteam intra fara nicio problema. La dracu, intram si cu o arma semi-automata daca vroiam.

Eram cu tata si i-am spus, stai sa vezi cu cate torte si cu cate petarde se va intra. Nu m-am inselat. Nici nu incepe meciul si in peluza din dreapta stelistii. Cu torte, cu petarde. Au inceput sa arunce spre teren, dar fiind la inelul 3, acei vanjosi „boultrasi”, nu au avut destula forta si au cazut intre spectatorii de la inelul 1. Tot dinspre acea peluza alti „boultrasi” cu credinta afisau un banner cu familia traditionala.

Mari crestini, asa de cresti ca de acolo a zburat petarda care era sa-l lase fara auz sau chiar fara vreun ochi pe Lewandowski. Cred ca nu cotizase tipu’ pentru catedrala, sau sustinea homosexualii. In cealalte peluza dinamovistii, la fel, petarde, torte, doar ca le aruncau spre polonezi. Doar ca din nou nu ajungeau la polonezi si se opreau ori in tribuna ori in oamenii de paza.

La un moment dat, prin a doua repriza, si-au facut simtita prezenta si rapidistii. Au afisat un banner „Rapid nu moare” si au aprins niste torte. Tot stadionul a inceput sa-i aplaude. Care a fost raspunsul lor? Au aruncat tortele pe teren si inspre polonezi. Bravo tata.

Un spectacol grotesc atat pe teren cat si in peluze, unde acei „boultrasi” nu sunt decat niste copii frustrati care vin sa se bata si sa faca scandal. Si daca-si iau bataie de la jandarmi pentru ca nu vor sa se potoleasca devin sjw pe internet si ameninta pe toti, „nu am eu norocul sa te prind” sau „tu samantar din tribuna, nu stii ce inseamna ultras”. Si culmea e ca sunt si mandri de ce au facut.

Personal refuz sa mai merg pe stadion sa vad asemenea scene grotesti, asemenea scene care in ritmul asta sigur se vor lasa cu tragedii, in care doar cei fara vina vor avea de suferit.