Scris de Liviu

Am avut pana recent o angajata, mileniala de felul ei. Adica niciun zambet, nici un gest de colegialitate, un zombie social. Dar fata serioasa, la primul ei job, a invatat incet ce i se cerea. Insa un zombie social, da? Saluta stingher, nu interactiona cu nimeni, etc.

In firmele pe care le conduc, m-am straduit intotdeauna sa pastrez, cat se mai poate, traditia de a spune la multi ani colegilor. Eu insumi vin la fiecare aniversare cu un cadou, pup mana sau dau mana, in fine, ideea e ca un colectiv are nevoie si de chestia asta, sa zicem la multi ani unui coleg, unei colege.

La fiecare aniversare, restul colegilor pune cate o suma mica de bani si sarbatoritului i se cumpara un cadou, nimic special, ne strangem la o pizza si o bere, dam cadoul si ne vedem de treaba.
Inca o data, nu da nimeni sume imense de bani. ce vreau sa va spun e ca am incheiat din motive obiective contractul cu fata, platit tot la zi, nicio zbatere, multumim, succes pe mai departe.

Azi dimineata, fata suna la una dintre firme si intreaba:

“Buna! Cand imi pot recupera banii de la zilele de nastere?”

Frate, in viata mea nu am mai auzit de asa ceva. Este incredibil. Daca asta e societatea spre care ne indreptam, daca astia vor fi viitorul tarii, io ma excuz din el si ma retrag in 10-15 ani sa citesc si sa profit de ultimele momente de clasicism: alea in care zici la multi ani, sarbatori fericite, multumesc.

Vine o generatie de asociali, frustrati emotional de absenta parintilor, e ok, inteleg, dar mai bine ma rog sa apara robotii. Macar de la ei nu voi avea asteptari.
Trista lume il asteapta pe baiatul meu.