Am tot mers în zilele astea pe drumurile patriei, în special la Moldova, în Brăila și un lucru comun, în toate satele prin care am trecut, au fost căpșunile la margine de drum, vândute de țigănci cu mâini bătătorite de muncă.

Băi, oamenilor, căpșunile încă nu sunt ieșite. A fost o vreme friguroasă, nimic nu s-a copt. Ce vedeți la acești țărani muncitori la margine de drum sunt luate engros de la importatori. Nu sunt din grădina proprie. Așa că, atunci când dați ochii peste cap, cu faze de alea gen Fructele românești sunt fructe românești, să știți că tot SPania, Guatemala, Gadalupe și alte județe de astea tip Dăbuleni sunt furnizorii.

Așa cum nu ar trebui să cumpărați nimic de pe marginea drumului, pentru că, indiferent de cât de mult credeți în buna credință a acelei băbuțe minunate, tot toarnă îngrășmânt cu sacul. Și în lapte, și în ouă și în toate chestiile alea la care juisați voi că sunt Naturale, de la țărani.