Stăteam și mă gândeam, ca un geek al tehnologiei și ca dependent de gadgeturi de tot feluri, care e gadgetul cel mai rezistent pe care l-am avut vreodată. Iar răspunsul a fost evident: o tabletă iPad.

Am cumpărat iPadul, prima sa variantă, acum…8 ani, cred, pe la începutul verii. Nu vă spun cât de fericit am fost. Adică na, dacă vă place gadgetăreala, știți cum te simți când îți iei o chestie de asta pe care ți-ai dorit-o mult de tot și o ai în brațe, poți să o deschizi încet, lasciv, să îi savurezi despăturirea și foșnetul celofanului care se desprinde încet, încet, de cutia lucioasă și electrizantă.

Vă spun, prin ce a trecut tableta aia, e greu de reprodus. Pentru că a fost tableta cu care s-a jucat fiica mea, când a început să deosebească chestii. Moartea ei era, când se plictisea, să ronțăie marginile tabletei, pentru că o mâncau gingiile, începuseră să îi crească dinții. Și fi-mea a dovedit, vă rog să mă credeți, un laptop toughbook, făcut să reziste, să te urci pe el, să cadă de la înălțime sau să îl scufunzi în apă. Ea i-a smuls 3 taste în 10 secunde, cât l-a avut pe mână.

Serios, a trecut prin multe iPadul ăla. Am un film cu el, de prin 2013, pe care l-am găsit.

Și încă îl mai am. Îl ascunde pe undeva prin casă fiul și, când primește interzis la playstation sau laptop, se preface că e cuminte pe undeva și scoate iPadul. Ce o face cu el, habar nu am ce mai poate funcționa după atâția ani. Dar merge.

În schimb, am avut nenumărate tipuri de alte tablete cu ștaif. Galaxyuri, Nexusuri și alte chestii care cedau  la prima cădere din mână sau prima aruncare mai hotărâtă în marginea buretată a canapelei (ce mi-a plâns inima de Black Friday-ul ăla, 2 Nexusuri s-au dus)

Și, în continuare îl consider varianta cea mai sexy pentru citit cărți, când vorbim de variantele slim.
La voi?