Contul meu
Ieri, pe blogul lui tolontan, o poveste lacrimogena. Cum a gasit el, tolo, o fapta mareata a cuiva, a publicat-o in GSP, si lumea l-a injurat pe motiv ca ar fi platit ca sa scrie asta. In speta, e vorba de Hagi, care de cativa ani ii plateste unui fost fotbalist care si-a pierdut un picior pe terenul de fotbal, o renta de 300 de euro lunar, pentru intretinerea copiilor sai.
Oare de ce se mira Mr. Tolo? In priml rand, prin gestul de a publica in ziar aceasta informatie, a aruncat cu noroi pe facerea de bine a lui Hagi. In mod sigur, daca ar fi vrut, “regele” ar fi povestit el insusi asta si si-ar fi asumat gloria mecenatului. Numai ca maretia unei donatii este data tocmai de caracterul sau anonim. Iar Hagi a vrut-o anonima. Numai ca Mr. Tolo a facut ancheta jurnalistica ca la carte, a descoperit si a publicat. Unde este mesajul sportiv din articol? Care e legatura sa cu fotbalul, handbalul, baschetul, oina, polo, snooker…orice sport despre care se poate scrie intr-un ziar de sport?
Va spun eu. Nici una. Si asta ma aduce la partea a doua a discutiei.
Ce gasim intr-un ziar de sport din ziua de azi? Nu conteaza care, ProSport, GSP, oricum sunt identice. Gasim ceva legat de sport? Maxim 10% din continutul ziarului. In rest, ce gasim? Pai, gasim cu cine s-a futut Mutu, cui i-a mai supto Laura Andresan, ce marime are la sutien Nicoleta Luciu si care sunt planurile ei de viitor, gasim divizia sexy, in care pasarici dezbracate se rostogolesc pe mingi de fotbal, gasim ce a mai mancat la pranz Gigi Becali si daca e constipat sau nu, ce model de hartie igienica foloseste Copos, cate neveste are Mario Pedrazzini, samd.
Nimic din ce am scris mai sus nu sunt inventii. Sunt articole existente de-alungul anilor in paginile GSP si ProSport. Genul acesta de articole ma indoiesc ca atrag cititori din tagma lui Plesu sau Stelian Tanase.
Si atunci, daca tu vrei si atragi o masa amorfa de cititori, pentru care aflarea numarului de la chiloti ai Nicoletei Luciu reprezinta telul maxim in viata, vrei sa ai comentarii pe blogul tau, care isi are cititorii redirectionati de pe site-ul GSP, de nivelul academiei romane? Desigur ca vei fi injurat, blamat, scuipat.
Astia sunt cititorii tai, draga Tolo.
Si ti-i meriti.
A scris si Genialul despre asta, dar intr-un alt ton.
Pe scurt
NOU
Adevarul e ca la inceput nenea tolo era macar interesant. intre timp a devenit plictisitor si prea ahtiat dupa trafic. zic eu asa. vezi ca ti-am raspuns la intrebarea despre furtul filmuletului cu plicurile la mine pe blog
NOU
Exista si o bucata de realitate si crud adevar in cele spuse de Genial, Arhi. Sau, cel putin pertinenta 😛
“… zona asta de new media, cum pretios si englezit e denumita, e inspaimantator de dura. Ai stomac si nervii tari, rezisti si faci performanta. Daca n-ai, pleci acasa si tesi mileuri, sa ai pe ce pune balerina si pestele de sticla de deasupra televizorului…”
NOU
Si din cele 10% procente de stiri amarate din sport care se strofoaca sa razbata printre silicoane, 9% sunt despre fotbal, si ala intern….gazeta Sporturilor, pro Sport, sport=fotbal+buci si telonovele ?
Gasesti 0 barat stiri ( mai de doamne ajuta, eventual de 2 randuri ) din F1, WRC, polo, tenis, etc. Niste labe triste ahtiate dupa vazari facile sunt acesti “tolontani” ai presei sportive.
NOU
Din pacate asa e si la tembelizor. Cand astept si eu un film ca tot omu’ (in cazul in care nu dau de-alea cu cichi chan), dupa stiri si meteo se baga zeama lunga de 30 min de “stiri sportive”. Silicoane, partzuri becaliene si alte laturi. Dimineata se repeta aceleasi “stiri” de cu seara, repetate de vreo 3 ori in timpul matinalelor
La fel cu stirile generale, s-au “oracincizat” daca imi permiti sa inventez acest termen. Programul obisnuit e cam asa: dimineata – accidente, cu cat mai grozave, cu atat e mai lung reportajul; ora 5 – stim deja, imi aduc aminte de “infractoarea” (hehe, old times); seara – politica basinoasa, copy-paste al stirilor de la ora 5, 5 min de stiri din afara de gen “la gradina zoologica din Bangalore s-a nascut un pui de gorila cu ochii mov” si cam atat.
Compara stirile noastre cu ce vezi pe la Euronews. Cate nu se intampla in lume, dar pe ai nostri ii doare de aroma hartiei de buda din palatul lui berbecali