Râdeam ieri cu Luna despre cum mă agit eu ca sifonul și mă iau în serios cu toate problemele care sunt în românia, venind vorba despre Neversea, căpușa Untoldului. Adică bănuiesc că știți toți că Untold este un șmen de-ale lui Emil Boc împreună cu băiatul care a sifonat banii respectivi, Bogdan Buta.

Și asta o știu majoritatea celor din bula mea, facebook and shit.
Și totuși, acea majoritate a celor din bula mea sunt foarte happy că se duc la Untold, la Neversea, vai, ce mișto, ce atmosferă, e superb, muzică la laptop, ura, să se strige Bună seara, românia!!111oneone.

Pur și simplu nu le pasă, e irelevant că chestiile alea sunt din bani furați. Te-ai aștepta ca fiind din zonă publicistică și știind despre ce e vorba, să boicoteze măcar cu prezența, dacă nu în mod activ. Se pare că nu.

Și am observat comportamentul acesta în majoritatea chestiilor discutabile. Da, detestăm chestii, dar dacă nouă ne aduce ceva bun, de ce nu. E nasol că Dragnea face pomeni electorale, dar dacă ne iese și nouă ceva, mergem și depunem dosarul. Da, știm că tipul ăsta din online e un șantajist mizerabil care distruge industria prin ceea ce face, dar îi scriem un articol laudativ, că na, poate ne iese și nouă de-o ciorbă sau un tricou.

Așa cum bine spunea unul din grașii din online, și anume Lazăr, Nu e ca și cum demnitatea e o valoare apreciată în România. Pentru că, nu-i așa, familiile nu mănâncă demnitate și respect.

Lecții de viață. Simple.