Stand inainte la povesti cu cineva, mi-am adus aminte de cum am invatat eu Luceafarul complet in clasa a 10 a.
In general, am fost un elev eminent. Cautam o nota mare la inceput, ca sa se cupleze cu o nota mica in teza si sa dea 5-ul mult visat.

Si vine profa de rromana si zice in fata clasei:
Cine invata Luceafarul pana luni, are nota 10 cu felicitari. Clar se baza pe faptul ca nimeni nu o sa stea sa invete 99 de strofe de nebun.

Asta se intampla intr-o vineri. Vineri dupa masa am ajuns acasa, am luat un lighean cu apa rece si am inceput.

„A fost odata ca-n povesti, a fost ca niciodata,
Bla bla”

Am repetat prima strofa pana am simtit ca o stiu la perfectie. Dupa care am trecut la strofa 2.

„Si era una la parinti, si mandra-n toate cele,
Bla bla”

Repetat la fel pana la invatare, dupa care am luat de la inceput, strofa 1 plus strofa 2, ca sa le invat si ordinea in care sunt.
Si tot asa, strofa 4, dupa care strofele 1+2+3+4, strofa 5, dupa care 1+2+3+4+5, pana am ajuns la 99, dupa 2 zile, duminica seara.

A fost probabil cea mai criminala chestie invatata de mine in scoala. Slabisem 2 kile, eram galben la fata, balbaiam tot timpul numai Luceafarul, pana si pe buda.
La scoala, intra profa si zice:

Banuiesc ca nu a invatat nimeni Luceafarul, deci sa dam o lucrare scrisa.

Am simtit ca innebunesc brusc si am tasnit in picioare:

EU, EU, AM INVATAT, TOT, STIU, EU, LUCEAFARUL, EU!

Saraca, speriata:
Bine draga, te-ascult, spune Luceafarul.

L-am spus cap coada, am luat 10, desigur spunandu-mi-se ca sunt asteptari mari de la mine. Si asteptarile au fost confirmate.
Cu 4 in teza media 7, cu 4 in trimestrul 2 si 4 in trimestrul 3, media generala 5, ura si la gara!
Am trecut si clasa a 10 a.

FOTO