Prima oară când am mers cu un Opel Corsa a fost când am închiriat unul de la o firmă rent-a-car. Mi s-a părut genial schimbatorul de viteze automat și faptul că, în pofida impresiei inițiale, chiar aveam loc suficient în el.

Dar nu despre asta vreau să vorbesc.
Ci vreau să scriu, cu o invidie cruntă, despre băieții de la Xplorio, care au plecat cu un Opel Corsa, rețineți, CU UN OPEL CORSA, în cel mai nordic punct al Europei. Când zici nord, zici ghețuri veșnice, urși polari, elani, gheață, fără să te gândești că ai putea spune Opel Corsa :mrgreen:

Iar oamenii au fost dincolo de cercul polar, mai exact. Oare cum te simți să mergi bine mersi pe stradă și să dai de o pereche de reni care o traversează, cum ai da la noi de o turmă de oi sau un cârd de gâște? Și cum te simți când faci asta dintr-o mașinuță despre care orice om presupune că e făcută strict pentru oraș?

În timp ce eu scriu rândurile acestea invidioase, ei se plimbă pe cel mai frumos drum din lume, E69 (un nume predestinat, dealtfel)

Cel mai frumos drum din lume n-are cum sa fie intins doar pe cativa kilometri prin munti si nici doar pe cativa kilometri pe coasta vreunei mari. N-are cum sa iti ofere doar cateva tipuri de peisaj, ci trebuie musai sa ti le ofere pe toate: munti inzapeziti, lacuri glaciare, mare, vapoare enorme strabatand marea sub tine, barcute pescaresti anocrate timid in porturi cochete, stanci semete, pajisti verzi, asfalt negru serpuind spre cer, animale salbatice curate si curioase, animale domestice bine hranite, case superb colorate si bine intretinute, apusuri si rasarituri de soare rupte din rai, dealuri, serpentine, viaducte, poduri semete, tuneluri lungi de kilometri si curbate, tuneluri submarine, peisaj de tundra arctica, paduri tinere alternand cu paduri batrane, pasuri la inaltime printre creste ascutite si grohotis, pasuri la nivelul marii cu cheile stancoase atarnate deasupra capului, copii cu parul balai alergand veseli prin curti verzi lipsite de garduri, orase linistite si tacute, dar mai ales – mai ales! – o liniste sufleteasca cum nu gasesti niciunde.

Cine știe, poate la vară îmi închiriez din nou un Opel Corsa, îmi încarc familia și plec la drum. Poate nu toate drumurile trebuie sa ducă în Grecia sau Antalya. De ce nu Trondheim?