Ieri mi-am făcut timp să urmăresc și eu subiectul crimei de la Mediaș, cu băiatul eliberat de Tudorel Toader suficient timp cât să îi taie artera femurală unui tânăr nevinovat de prin zonă.

Imediat după terminarea liceului am lucrat la una din primele firme de pază și protecie din românia, NPG. Și, printre alte obiective unde mi-am desfășurat talentele, una a fost la un bar din spatele policlinicii Titan. Pe vremea aia, Titan nu era ce e acum, ci un fel de wild wild west, unde bătaia era ceva normal, care punea ordine și balans în toate, așa cum trebuie.

Mă uitam la năvala grupului care venise nevinovat să îl ardă pe criminalul nostru. Fix așa era când se întâmplau răfuieli comandate în bar. Dintr-o dată intrau minim 10 tipi, cu lanțuri pe ei, ciorapi cu pietre, eventual cărămizi în ziare și începea omorul. Până să apuce să zică ăla Haoleu, stați că mă confundați și îmi încălcați drepturile civile, deja era în comă.

Acum, serios, nu îl scuz pe tânărul criminal, care se va întoarce, iarăși, acolo unde-i casa sa și neamul său cel rromânesc, dar nici tânărul ucis nu era vreo talpă de biserică. Așa că, cu toată părerea de rău pentru doliul familiei, acum sunt 2 infractori mai puțin pe străzile românești.

Iată, dacă nu știați cum să îi mulțumiți lui Tudorel Toader, acum știți.