Vreau să îmi iau Wii. Am căutat ceva vreme și, cu ajutorul cuiva de pe twitter, să mă ierte, dar am uitat cine, am găsit la Domo, cu 550 lei. Preț bun, având în vedere că cel mai ieftin găsit a fost de 650 lei. Sun la domo, fac comandă, sun la magazin, paf, ne pare rău, dar cea din magazin e folosită la greu, iar cea sigilată dă eroare. Dacă vreți, vă facem comandă la alt magazin și rezolvă.

Inițial am zis nu, ca fost salahor în sistemul Flanco, știu ce înseamnă produs vechi din alt magazin, știu ce înseamnă să stea în depozit câțiva ani, după care să fie trimis de vânzare ca nou altcuiva. Începusem să caut amazonul german, când azi mă sună de la domo. Știți, noi am comandat unul oricum, în cazul în care vă răzgândiți și a ajuns acum la noi. Dacă vreți să îl luați, vă așteaptă.

Din punctul ăsta de vedere, tot respectul pentru băieții de la Domo Iris Auchan. profesionalism la sânge, chiar am rămas plăcut impresionat.
Prin urmare, hai la Domo. Unde Wii-ul mă aștepta. Eu, plin de inteligență nerăbdătoare, îl iau și hai să îl plătesc.
-Nu vreți să îl probăm?
– Nu e nevoie, dacă are ceva, vin mâine.

Așa că îl plătesc și mă îndrept spre standul de garanții. Unde, spre norocul meu, mă ia băiatul care mă sunase să vin după wii și îmi face probă la wii. Care wii desigur, nu mergea. Stornare de factură, banii înapoi pe card. Plecat acasă cu o căruță de nervi. Aproape că l-aș lua de pe Amazon, dacă nu mi-ar fi frică de poșta română…