Băiatul din imagine frecventează aceeaşi sală cu mine, m-a văzut jucând ping pong cu fratele meu. Vă daţi seama cât e de curajos? Intră pe blog, cu ip de Vodafone şi mă înjură fioros, îmi doreşte moartea, chestii dure.

La sală în schimb, nu reuşeşte să mi se adreseze. La sală curajul îi dispare, pentru că e un băieţel abuzat de tăticul său în copilărie şi abandonat de mamă. Îi e frică de rezultatul părerii sale. E posibil să aibă repercusiuni, nu? La sală se ascunde sub anonimat. Îmi şi închipui cum îşi fereşte privirea când întâmplător şi-o încrucişează cu a mea. Poate mă prind că el e agariciul.

E greu să fii atât de mic. Prietene, de fiecare dată când îmi vei vedea zâmbetul la sală, să ştii că îi e adresat mamei tale, care nu a putut să te educe :mrgreen: