Am niște cuvinte care mă scot din sărite când sunt folosite, în afara chestiilor ălora ardeleneși, cu care se mândresc băieții ăia și le folosesc în toate împrejurările, neînțelegând că sunt caraghioși, mno.

Unul dintre ele este berulă. Aveam niște prieteni care insistau, tot timpul, să ieșim în oraș să radem niște berule. Băi nene, muream cu nervii capului când îi auzeam și nu înțelegeam nicio secundă de ce dracu le folosesc.

Altul ar fi binecunoscutul coițe. Deci suntem oameni maturi, avem copii acasă, avem probleme reale de viață, dar ne adresăm unul altuia cu coițe, pentru că e cool, băi bombardiere?

După aia vin vestitele cafă și cioco, dar asta e posibil să fie din cauza aversiunii mele inerente față de timișorenii ăia nativi și civilizați.

Mi am adus aminte. Ii detest cu patima pe aia care folosesc emoticonul wink in comentarii. Retards.

Aveți așa ceva sau sunt eu bolnav cu căpuțul?