refugiati

Scris de Andreea Solomon.

un azilant care ajunge in germania (si majoritatea isi risca viata pentru asta, nu apar cu limuzina la granita) trebuie sa treaca prin o groaza de niveluri birocratice pana sa fie trecuti pe lista de „aplicatie pentru azil”. momentan autoritatile germane nu fac fata numarului enorm de oameni, astfel ca trec saptamani pana cand o persoana sa ajunga pe lista asta. pana atunci nu primeste nimeni nici macar un euro. nimic. daca ies scandaluri si batai? posibil. probabil si eu m-as bate daca nu as avea ce manca sau daca nu as avea ce ii da copilului sa manance, pentru ca stau sa astept o hartie.

cand ajung pe lista in cauza, azilantii primesc cateva luni cam 140 de euro pe luna si cazare intr-un azil (care nu are confort de hotel, momentan majoritatea fiind improvizate). pot primi haine, mancare si articole de uz zilnic daca fac munci „comunale” gen spalat scari, facut curat prin azil etc. dupa ce sunt acceptati ca azilanti, proces destul de lung, pot primi inca 200 de euro pe luna. in total ies mai prost decat daca ar lua hartz 4 (ajutorul social german).

multi sunt oameni care au invatat meserii, au studiat, deci sunt o sursa buna de forta de munca (si de platitori de taxe!!) pentru statele vestice, care oricum stau prost la capitolul facut copii si sustinut sistemul de pensii. nu vine nimeni aici cu tinta clara de a viola fete de 14 ani. statistica politiei (care dupa mine are o valoare mai mare decat ce se zvoneste prin sate) confirma ca majoritatea azilantilor nu sunt criminali. cel mai probabil procentul de javre dintre ei este acelasi ca procentul de javre dintre noi, astia neazilanti si cu piele fina. doar suntem toti oameni, cu aceleasi defecte (daca fata de la articolul trecut traieste in germania si se uita la stiri stie si cate fete au fost violate/omorate in ultima vreme in germania de catre „arieni”).

in orasul in care stau (destul de mic) sunt 3 aziluri. majoritatea erau africani. acum sunt multi din siria &co. pana acum un an era doar un azil. am locuit 9 ani langa el. nu m-a pipait nimeni, nu au iesit nici scandaluri. si cred ca nu au fost trimisi aici doar azilantii „cei mai buni”. mai toti sunt oameni tristi, cu un bagaj trist pe care il cara dupa ei, iar stigmatizarea nu le face viata mai usoara.

intrebarile, pe care fata din articolul trecut si le pune, reflecta lipsa de informare si de vointa in acest sens. sa crezi ca toti azilantii sunt niste maimute inculte, care vaneaza femeile occidentale si taxele harnicilor germani este pur si simplu o dovada de prostie. ca au alte mentalitati, ca fac lucrurile altfel, da. dar nu inseamna ca nu sunt tot oameni. radem de americani ca nu stiu unde e romania pe harta, dar noi habar n-avem ca sirienii mai trec si ei pe la scoala, ca stiu si ei sa manance cu furculita. e ne deranjeaza cand se zice ca romanii se duc in vest doar ca sa fure si sa se faca curve, dar sa punem stampila pe altii e usor.

e de ajuns sa te uiti la familiile care ajung dupa lungi chinuri in germania. ce parinte normal la cap si suflet isi ia copiii in barci care pot sa se scufunde, in trenuri si tiruri in care se pot sufoca, fara sa fie manati de o disperare reala? de ce ti-ai traumatiza si imbolnavi copilul asa? doar ca sa futi o nemtoaica si sa bei bere? come on!

in ultimele saptamani niste nemti au inceput sa imparta fluturasi la azilurile din oras, cu reguli de circulatie, cu fraze utile, cu cum trebuie sa dai mana cu altii etc. pana la urma, integrarea e un proces bilateral si noi astia care o ducem mult mai bine decat ei avem macar obligatia morala sa le intindem o mana si sa ii ajutam.

ps. pentru mine suna ireal cand se vorbeste de cote de azilanti, de cati oameni sa fie primiti si cati lasati pe camp, de cum sa ne protejam si sa fugim de ei. pe undeva cred ca se uita ca vorbim despre oameni si nu despre saci de cartofi sau urzici.