angela.merkel.hitler

In ultimul timp articolele despre teroristi si islamisti sunt la moda. Poate prea multa insistenta asupra acestei teme va duce la uzarea, demonetizarea sa. Nu am de gind sa scriu un articol privind parerea mea personala despre migranti, refugiati, musulmani si daca este bine sau nu ca ei sa fie gazduiti chiar si temporar pe plaiurile noastre mioritice.

Asa ca politically correctii pot sa stea linistiti.
Despre ce vreau sa scriu insa, este remarca facuta de cineva ieri, pe blog, iar in opinia sa, Germania nazista se aseamana extrem de mult cu ISIS. Dupa parerea mea, deosebirile sunt multe si asemanarea una singura.

Din start va spun ca nu sunt istoric, deci este posibil sa mai si gresesc. Dar istoria ma pasioneaza, citesc istorie, urmaresc documentare istorice la televizor, in pauzele publicitare de la antena 3, urmaresc filme istorice si injur regizorii cind vad ca firul povestirii deviaza grav de la cel istoric. Aia cu antena 3 a fost o gluma. E o tehnica de a mai destinde auditoriul.

Dar sa nu divagam, si sa incepem cu, in opinia mea, repet, DIFERENTELE intre cele doua:
1.) Nazistii: au ajuns la putere in urma unui vot popular, democratic (din pacate). Chiar daca initial minoritari in parlament, au ajuns destul de repede sa acaparze puterea. Cauzele pentru care au ajuns la putere – multiple: pierderea primului razboi mondial, ciuntirea teritoriului Germaniei, criza inceputa in 1929, si altele.
ISIS: au ajuns singuri (…) la putere in zonele pe care le controleaza, in urma unui vid de putere. Au profitat de acesta si au luat puterea, prin forta armelor.

2.) Nazistii: s-au bucurat de sprijinul intregii societati germane, mai ales dupa ce au luat puterea, pornind de la elite si terminind cu clasa de jos. Chiar si cei care nu erau membrii sau simpatizanti ai partidului National Socialist recunesteau ca “uite, dom’le, Hitler asta, e el mai diliu, dar pare sa faca treba buna”. Siguri ca au existat incercari de asasinare ale lui Hitler, dar pina in ’44 au fost izolate si relativ nesemnificative. Da, stiu au fost multe, dar tot izolate si nesemnificative sunt.
ISIS: tinta lor, cei de la care cauta sa obtina sprijin sunt cei din clasa de jos (vorbesc despre teritoriile ocupate, din interiorul asa zisului Stat Islamic). De fapt, elitele din aceste zone au preferat statutul de refugiat celui de resident DAESH. Si oricum, cei educati isi pun prea multe intrebari. Ei insista pe latura sociala, de cooperare, de ajutorare a celor mai saraci a isdlmului, de “educare”, desi ce fac ei in scolile islamice este mai degraba indoctrinarte decit educare (si aici poate, daca ma gindesc la Hitler Jugend, este mai degraba o asemnare cu nazistii).

3.) Nazistii: daca erai arian, adica puteai demonstra ca parintii si bunicii tai sunt/au fost germani 100% te durea fix la basca. La naiba, uneori se faceau derogari chiar si in cazul in care unul dintre bunicii tai avea origini evreiesti (vezi cazul lui Heidrich).
ISIS: faptul ca esti musulman nu prezinta nicio garantie. Poti fi musulman siit, si atunci ai beliltcocaru, esti executat/decapitat fara nicio discutie. La naiba, poti fi si sunit, dar daca faci parte din fortele guvernamentale sau care se opun ISIS, iar ai belitcocaru, iti pun astia capul in teapa in piata publica.

4.) Nazistii: desi politica de eliminare a evreilor, la inceput din viata publica, a inceput relativ devreme, regimul de teroare, cel de eliminare fizica a tuturor “indezirabililor” a fost unul mai degraba discret, departe de ochii lumii. De abia in 1942 sau in 1943 rezistenta poloneza a reusit sa transmita catre Londra si Washington un raport privind masacrele din Polonia, si eliminarea populatiei evreiesti. Raport privit cu un oarecare scepticism, chiar ignorant in cele doua capitale, pina in 1945, cind adevarul a iesit la iveala.
ISIS: face din terorare un mod de guvernare. Nu se sfiesc sa elimine “indezirabilii” prin executii publice, pe care apoi le “urca” pe internet, atit in scop propagandistic, cit si pentru a raspindi frica si nesiguranta.

Cam astea ar fi, in opinia mea, deosebirile esentiale. Sigur, poate mai sunt si altele, sunteti liberi sa interveniti.

Si acum ASEMANAREA: una singura, teribila, infioratoare – negarea dreptului la viata pentru cel de linga tine, pe criterii entice, de rasa, sau credinta. Reducerea lui la stadiul de non-fiinta, ceva ce pare om, dar nu este. Dati-mi voie sa elaborez un pic:

1.) In cazul nazistilor, politica de eliminare fizica a evreilor a luat amploare dupa 22 iunie 1941, cind, invadind URSS, nazistii au realizat ca vor trebui sa aiba grija de o populatie numeroasa, mai ales de origine evreiasca, si nu aveau mijloacele sa faca acest lucru.

Si atunci din SS au fost formate “celebrele” Einsatzgruppen, al caror scop principal era eliminarea populatiei mai ales evreiesti din satele aflate in spatele liniilor germane. Iar Wermacht-ul (adica armata germana, aia “bunii”, cu maini nepatate), aveau ordin sa sprijine logistic si cu tot ce aveau nevoie aceste Einsatzgruppe.

Sa nu credeti ca pentru membrii acestor grupe special misiunea era usoara si ca a decurs, cel putin la inceput, fara incidente. Cei mai multi erau siguri ca urmau sa lupte cu partizanii in spatele liniilor, nu sa elimine femei, copii si batrini. Au fost chiar refuzuri. Si atunci intervenea indoctrinarea.

Li se spunea: ce vezi tu, ce ai in fata, desi asa pare, nu este un om. Este un evreu/rus/polonez. Desi pare om, nu este. Este o rasa inferioara. Evreii transmit boli, evrei corup rasa. Sunt precum sobolanii. Si ei respira, nu? Sunt de fapt, precum paduchii. Da, da… Asta ai in fata. Un paduche. Un paduche. Nu o fiinta umana, un paduche. Ce vezi nu este un copil, este un paduche. Ce vezi nu este o femeie, este o femela de paduche. Foarte periculoasa, poate aduce foarte multi pui pe lume, care sa transmita boli. Paduche, paduche, paduche. Hai, mai ia o gura de schnaps. Hai, inca una si acum apasa pe tragaci. Vezi, e usor sa omori paduchi. Faci o fapta buna. De fapt, nu omori oameni, esti implicat intr-un proces de dezinsectie. E ceva bun, inaltator, aperi rasa germna de razpindirea coruptiei si a bolilor. E bine, hai, mai ia o gura de schnaps. Apasa din nou pe tragaci, nu-i asa ca acum e mai bine?

Si astfel, in timp, membrii acestor grupe special se abrutizau, ajungeau sa creada ca in fata lor intra-devar nu mai erau niste finite umane, ci niste daunatori ce trebuie starpiti. Sau poate era doar un mecanism de aparare?

2.) In cazul ISIS: multi dintre tinerii musulmani din Franta, Belgia, deziluzionati de viata in marile metropole, de faptul ca sunt marginalizati, ca viata e grea, ca parintii lor nu le-au putut oferi ce si-au dorit, ca in final viata pentru acesti parinti n-a fost chiar asa de roza cum isi inchipuiau sau cum si-au dorit,ei bine, dupa ceva conflicte cu politia cauzate de violente, jafuri sau furturi, in urma contactelor din inchisoare sau a predicilor din moschei ajung sa plece in teritorii controlate de ISIS.

Ei, aidoma celor din Einsatzgruppen, se vad soldati ai profetului, martiri ai lui Allah in lupta cu “cruciatii”, se vad nimicind legiuni intregi de soldati sau politisti/jandarmi. Se vad aruncindu-se in aer in comisariate de politie sau cazarme ale armatei. Pentru cei mai multi ideea de a ucide civili este, cel putin la inceput, de neconceput. Ei sunt soldati, nu ucigasi!

Si ajunsi acolo incepe indoctrinarea: nu exista civili. Un copil poate fi un viitor soldat infidel, un “cruciat”, un dusman al Profetului, slavit fie numele lui ! O femeie? Singurul ei scop este sa nasca copii. Iar acesti copii, daca sunt barbti, vor deveni soldati sau politisti, “cruciati”. Daca copilul este fata, va deveni femeie, si va naste viitori soldati, “cruciati”, inamici ai lui Allah si ai Profetului, slavit fie numele lui! Toti sunt necrediciosi. Toti. Ori traiesc slavind numele lui Allah si al Profetului (slavit fie numele lui!) ori mor! Cale de mijloc nu exista. Aici, ai tot ce-ti doresti. Bani, glorie, femei… Dar pentru asta e posibil ca la un moment dat sa ti se ceara sacrificiul suprem, dar nu-l privi ca pe un sacrificiu. In raiul lui Allah te asteapta munti de pilaf si un numar (greu de stabilit) de femei, insotite de un numar la fel de greu de precizat de sclave, al caror singur scop este desfatarea ta. Dar pentru asta, la un moment dat, va trebui sa devii martir. Nu aici, acolo. In tara unde te-ai nascut. Si ca martir, va trebui sa aduci in fata lui Allah cit mai multi necredinciosi. De fapt, gindeste-te ca ei nu au viata fara credinta in Allah. In felul asta ii salvezi. Ii salvezi. Ii salvezi, ii salvezi…

Iar nefericitul, cel la care a prins indoctrinarea, nu foarte mobilat, probabil ca in timp ce intr-un autobuz, metrou, sau tren, aeroport, degetele-i aluneca spre declansatorul unei bombe, exact la asta se gindeste “de fapt, va salvez. Eu va salvez, ingratilor. Nu va omor, va salvez. Allah e mare!” BUM.

Va recomand, celor vorbitori de limba franceza, un film disponibil in “magazine”. Se numeste “Made in France”, a aparut cu putin inaintea atentatelor din noiembrie 2015. Nu este un film grozav, dar este interesant. Iar sfarsitul, daca nu ar fi tragic, are chiar nuante usor comice.

Mai vreau sa adaug ca, sprijinul real de care se bucura ISIS din partea seicilor din Arabia Saudita si din unele din Statele Golfului (desi oficial politica este una anti ISIS), nu constitue subiectul acestei postari.