Am înțeles că ieri a fost o mare furtună prin București, lucru care mă întristează teribil. Și la timișoara a plouat puțin.
Dimineață, mă uitam la știri, unde am văzut un creștin amărât, peste mașina căruia căzuse o bucată dintr-un copac. Empatizam cu sărmanul cetățean, până când a început să vorbească.

Să vorbească și să explice. Vedeți, vedeți ce uscat era copacul aici, unde s-a rupt? Știam că se va rupe la primul vânt mai puternic. Și am anunțat primăria de multe ori, dar nimeni nu face nimic, niște nenorociți.

Un eveniment teribil de trist.
Doar că maestrul cârcotaș din mine nu se poate abține să nu întrebe:

– Tinere mohican, dacă știai că acea creangă se va rupe, de ce ai parcat sub ea? Sperai că te va proteja reclamația la primărie?

Exact ca idioții care se aruncă pe trecerea de pietoni fără să se asigure.
E dreptul meu bă, ce nu înțelegi?