Detest să fac precizarea asta, urăsc că încă mai scriu despre acest subiect, dar mă tot uit în spațiul public și nu am văzut nicăieri menționat asta.

Ca pompier, am fost la incendii. Multe. Unele cu oameni morți. Arși.
Un om, când arde, degajă miros de acroleină. Dați-vă foc la părul de pe mână și mirosiți. Acela este mirosul, de la celulele superficiale de la suprafață. Sau mirosiți grăsimi arse la nivel de scos fum. Însoțit de un miros puternic de carne de porc friptă. Amestecate, e un miros hidos, care îți intră în piele și în nări, nu îl mai poți scoate cu nimic.

Mirosul acesta se duce pe rază de sute de metri. Mult de tot.
Nu sunt sigur că înțeleg cum a putut arde tipul ăla un corp, fie el și secționat, într-un butoi de tablă, fără ca nimeni să simtă duhoarea aia, măcar la casele de lângă el.

Știu că asta mai pune o cărămidă la teoria conspirației, dar trebuia spusă.