Așa arată tomberoanele din jurul școlilor, după fiecare început de an școlar. Fără glumă, piața florilor de la începutul anului este evaluată la milioane de euro. Milioane de euro de flori moarte, aruncate la gunoi, pentru că și profesoarele alea au o limită de cărat.

Și toată lumea știe asta, dar obiceiul acesta tâmpit e perpetuat de mămicile disperate, care știu ele că nu se va ocupa învățătoarea cum trebuie de copilul lor, dacă nu îi duce cel mai mare, uriaș și frumos buchet de flori din curtea școlii. Iar un buchet de flori, în preziua sau ziua deschiderii școlare, e scump, băbăeț, adică un 100 de lei nu e deloc deplasat și asta pentru buchețele mai mici, dar am văzut plozi cărând ditamai coroanele mortuare după ei.

Mă gândeam la asta citind rândurile unei profesoare din Buzău, Veronica Bulf,

Înainte de începerea anului școlar, profesoara le-a scris pe Whatsapp părinților copiilor de la clasa la care este dirigintă și i-a rugat ca pe 9 septembrie să nu-i aducă flori, iar dacă vor să cumpere ceva să vină cu rechizite, pentru a fi donate copiilor care provin din familii nevoiașe. ”Nu mă încălzește cu nimic să umplu tomberonul cu flori moarte. Eu îi iubesc și pe copii și fără să-mi aducă flori. Pe mine mă încălzește să-i văd în clasă, învățând”

Cât de frumos ar fi dacă, la început de an, în loc de banii ăștia aruncați aiurea, părinții ar strânge bani și ar aduce rechizite diverse, caiete, creioane colorate, materiale didactice, care să fie date, tăcut, la nevoie, copiilor care sunt săraci. Pentru că e evident că nimeni nu va veni să spună Eu sunt sărac! că doar nu sunt nebuni, românii sunt daci mândri. Dar învățătoarele știu, îi văd pe copii în fiecare zi și realizează ce nevoie au.

Dar asta ar fi un vis frumos. Mămicile de whatsapp se ceartă pe câte cadouri să primească doamna și ce laptopuri și de astea, dacă le-ai zice să doneze i-ar trimite la muncă pe animalele alea care încearcă să profite de banii strânși cu atâta greutate de soțul muncitor.

Da, știu, fiecare face ce vrea cu banii săi. Chestie de educație, de bun simț, de empatie și de responsabilitate cetățenească. Și nu în ultimul rând, un rezultat al educației idiotice în care elevii trebuie să fie ierarhizați pe baza notelor, indiferent de mijloace.