Scris de Dragos C.

Am ajuns in Spania in 2007, am plecat in 2014, dupa ce m-am casatorit – adica m-am intors in Romania.

Cand am ajuns acolo, nu stiam sa spun nici “hola”. Am avut noroc cu un unchi care era acolo de cativa ani, si m-am angajat in domeniul IT, intr-o multinationala.

Spaniolii nu vorbesc engleza, toate filmele si serialele sunt dublate, si nici nu sunt foarte interesati sa invete. Deci nu e ca la noi, crescuti cu Cartoon Network si engleza de la gradinita.

In schimb, in industriile de genul IT, unde a vorbi engleza e un “must”, sunt la mare cautare oamenii care vorbesc si scriu engleza – deci mi-a venit la fix.

Primul oras unde am trait si am lucrat a fost Madrid, mai precis una dintre suburbii – Coslada, undeva langa aeroportul international Barajas.

In suburbiile Madridului e plin de romani, Coslada nefiind o exceptie.

In 2007, inainte cu cateva luni de izbucnirea crizei, veneau cate 6 autocare pe noapte, cu romanii la munca, doar in zona unde locuiam noi.

Barbatii munceau in domeniul constructiilor, femeile in menaj la domiciliu sau in baruri/restaurante.

Ok, sa o luam pe rand.

Ai nevoie prima data de NIE – certificatul care atesta rezidenta. Pentru imigrantii sud-americani are forma unui card (tarjeta), la fel ca buletinele spaniolilor (DNI). Se ia de la politie, dureaza de la cateva ore pana la cateva saptamani, in functie de cat de aglomerata de straini e zona unde stai. Un avocat poate urgenta. Costa 10€.

Pentru a putea depune actele pentru NIE, ai nevoie de “certificado de empadronamiento” – adica o luare in spatiu. Cel unde locuiesti cu chirie iti poate facilita obtinerea actului respectiv, de la primarie (ayuntamiento).

O data ce ai NIE – sunt mai multe variante, poate fi nedefinit, indefinit, sau pe o durata delimitata de timp, care poate fi prelungita. Eu am avut pe perioada nelimitata, arata ca o foaie A4 verde, pe care scrie ca “numitul, fiul/fiica lui, domiciliat in…rezida in Spania incepand cu data de….”.

Daca ai NIE, ai drept de munca, in principiu.

Poti lucra in 2 feluri – ca PFA (autonomo) sau angajat (empleo con nómina), la randul sau pe perioada temporara sau nedefinita (indefinido).

De cand cu criza, pe langa ca gasesti destul de greu de lucru, aproape toate contractele sunt temporare.

Daca lucrezi intr-o firma serioasa, cand pleci, primesti finiquito, care e un fel de lichidare suplimentara fata de salariul normal, si poate ajunge la cateva mii de euro bune.

Salariile medii variaza intre 800€ pe luna (600 si ceva e minimul pe economie) si pana la 3000€. Mai mult nu prea ia nimeni.

In fiecare an, se face calculul datoriilor catre ANAF-ul lor, primavara. Poti iesi ca datorezi cateva zeci sau sute de euro, poti iesi pe 0 sau poti primi niste bani. De obicei iesi pe 0.

Sistemul educativ e beton.

Sistemul de sanatate e mega beton, printre cele mai bune din lume.

Pentru a avea acces la serviciile medicale, ai nevoie de un card de asigurat, care daca lucrezi nu e nicio problema sa il iei, dar nu e mare complicatie nici daca stai pe somaj.

Infrastructura e la nivelul Germaniei. Au autostrazi pana si in sate. De fapt socrii mei stau intr-un sat care are iesire la 2 autostrazi. Sunt autostrazi absolut peste tot, unele cu plata (peaje), altele gratuite.

Madridul are 5 autostrazi de centura concentrice, fiecare cu 6 benzi pe sens. E o nebunie, in sensul bun.

Infrastructura feroviara la fel, cea mai buna poate din Europa, trenurile AVE cu 300-350 km/h, leaga toate localitatile mari si se construieste in continuu.

Am stat in 3 orase, Madrid, León (undeva in nordul Spaniei), respectiv Ciudad Reál (provincia Castilla-La Mancha, sud-centrul tarii).

Chiriile – un apartament cu 2 camere (adica 3, pentru ca ei numara doar dormitoarele, nu includ sufrageria/salonul) incep pe la 300€, chiar si in suburbiile Madridului, dar o chirie decenta te-ar duce pe la 600. La 1000€ iti iei casa (chalet).

Nu te intereseaza daca stai la 20 de km de Madrid si ai jobul in centru, ca in Londra, pentru ca transportul in comun e o placere – ai trenuri de navetisti (cercanias, alea unde au dat cu bomba in 2004), metrou cu 13 linii si 140 de statii, e excelent.

Nu mergeti ca gainile in Barcelona, ca asa ati auzit de la prietenii de pe FB. E turist trap. Vreme faina si cam atat.

Mergeti in Barcelona daca va gasiti job acolo. Atunci da, merita.

Nordul Spaniei e puternic industrializat – Gijon, Santander, Bilbao, Barcelona – pana in centru – Madrid, eventual Valencia – aici puteti gasi joburi in industrie sau horeca mai rapid.

Sudul Spaniei e o saracie lucie, cu exceptia zonelor turistice, care sunt multe, in special cele de coasta – aici puteti gasi joburi in horeca.

Vremea e pentru toate gusturile – zonele de coasta sunt calduroase, dar au lanturile muntoase sau podisurile cu vreme identica din Romania. De exemplu, in León e vremea ca in Sibiu.

Preturile sunt cam ca in Romania. O bere (cerveza) e de la 1€ la 4€, in functie de locatie. O cubata (rom cu cola sau whisky cu cola) e intre 3 si 10€.

Alimentele ca la noi – supermarketuri pe alese – Carrefour, Día, Mercadona, Lidl, etc.

Au si piete de cartier, cu produse de-ale locului. Nu au filme cu eco/no eco. Toate sunt bune si proaspete.

Orarul de munca e cel uzual, de la 9 la 5, cu pauza de masa care se respecta cu strictete. Toate magazinele se inchid la pranza pentru o ora sau doua (siesta).

Seara se iese la cina in oras, iar apoi in club. Nu se prea mananca acasa. In orasele mari se bea in parcuri, seara (botellon). Politia are grija de voi si va ajuta sa vomitati, daca exagerati. Nu glumesc.

Apropo de politie, nu vrei sa te pui cu ei, daca nu esti in regula. Sunt niste motherfuckers care iti transmit toata siguranta posibila, daca esti un cetatean onest.

Spaniolii sunt extrem de primitori, au un simt al umorului fantastic si sunt copii faini in general. Sunt obisnuiti cu emigrantii si foarte rar veti avea probleme de integrare, pentru ca au si ei tiganii lor (gitanos) si stiu face diferenta.

Unica problema si cea mai mare e, din pacate, legata de emigratie – in sensul in care i-a lovit criza foarte puternic si locurile de munca nu mai sunt asa de usor de gasit precum inainte.

Dar daca prinzi un job remote, sau ai un pont, sau niste rude/prieteni care sa te ajute pana gasesti ceva, sfatul meu e sa uitati de UK, Olanda, Belgia si alte panarame de tari cetoase, ploioase si friguroase, cu oamenii lor xenofobi si limitati, si sa plecati in Spania.

E tara cu cei mai multi emigranti romani pentru un motiv, alaturi de Italia. Si sincer, Italia e un cacat pe langa Spania, cand esti emigrant.

Pentru familii sau pentru tineri, e irelevant. Fiecare isi va gasi ceva pe plac in Spania.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.