Cum am emigrat în SUA

Scris de Mircea

In ianuarie 2001 mi-a fost refuzata cererea de viza turistica. Aveam treizeci si ceva de ani. Necasatorit, job bun, apartament, masina, affidavit of support. Costum, cravata, pantofi cu scirtz. Probabil ca nu eram genul doamnei de la ghiseu care ii daduse inaintea mea viza unui haidamac cu ceafa dubla, imbracat intr-un treining “Gucci” verde smarald. Sau pur si simplu poate ca in ziua aia primeau viza doar primul, al treilea, al cincilea, samd.

Aveam sa primesc viza totusi la urmatoarea incercare noua ani mai tirziu. Tot necasatorit, proaspat demisionat, masina, apartament, affidavit of support. Si cu gagica de mina (mi-e nevasta, acum). In blugi si in pulover, de data asta, ca oricum eram aproape sigur ca ma refuza din nou. Surprinzator, am primit amindoi viza pe 10 ani. Trei ani la rind ne-am spart economiile cite 6 luni pe an in New York. N-a fost rau, cum zic ipocritii aia de engleji cind le place ceva al naibii de mult.  Prietenul care ne-a facut chemarile era deja ceva IT big boss la o firma ce produce jaluzele d’alea de se invirt dupa soare. Ne-a pus la dispozitie un one bedroom apartment in una din casele lui, frate-sau, pilot la SouthWestern ne-a tot dat bilete gratis sa vedem Georgia, Alabama, Florida. Ne lasa si cheia de rezerva de la masina, cu schita unde o gasim in parcarea aeroportului, cu gps-ul setat sa ne duca la el acasa, in Atlanta cit el era plecat cite o saptamina.

In fine, dupa trei ani am decis ca ajunge cu statul pe capul prietenilor, ne-m intors acasa si cu ceva bani cit a reusit Ramo sa stringa din web design si io din vindut aparate foto si alte chestii pe ebay ne-am deschis o firma in Ro. Dar am inceput sa aplicam an de an la loteria vizelor. Dupa un an ne-am casatorit, dupa doi s-a nascut copilu’ si dupa patru  ne-am luat casa la tara si un an mai tirziu a luat nevasta jackpotul. Risu’ lumii, numa’ ce-am bagat toti banii in casa! Mno, asta e, noroc ca a mai durat un an pina ne-a venit rindul la interviu si-am mai apucat sa adunam ceva cheag, ca sa nu fim nevoiti sa vindem nimic. Documente, vize medicale, extrase de cont, doua drumuri la Bucuresti pentru 10 minute de zimbete si acadele oferite fiicei. La final o stampila mare Cancelled without prejudice aplicata pe vizele turistice (ca de acum nu mai aveti nevoie de ele). Si iata-ne in 8 august 2018 (se face un an!) in Baneasa Mall privindu-ne copilul cum isi linge inghetata de capsuni (tata asta nu e deloc asa buna ca aia de o faci tu). Nevasta-mea intreaba: ce facem? Plecam? Inainte de a lua viza am evitat sa discutam ca sa nu aduca ghinion. In anul si trei luni trecut de la jackpot si pina la interviu am continuat sa lucram la casa de la tara (care inca nu e gata nici pe departe…), ne-am facut concediile in Croatia. Sincer de-abia cind ne-am vazut afara din ambasada, dupa ce ne spusese consulul Welcome to the United States, ne-am intrebat cu adevarat serios. Ce facem? Plecam?

No, hai sa plecam!

In seara aia, cum am ajuns la Timisoara, asa obosit dupa doua nopti de condus am luat bilete (dus intors!!! ) pentru ianuarie-iunie. Le-am luat imediat, din fondul de concediu, pe care initial am zis ca-l anulam ca sa tinem de bani. Dus-intors, fiindca daca cumva…

N-am renuntat la concediu, cum n-am renuntat nici la cursurile de tenis ale junioarei sau la vinul meu de Bordeaux, dar am tras tare de dimineata pina seara, de luni pina duminica. Am facut in urmatoarele 5 luni bani cit in doi ani inainte si am venit cu  vreo13000 dolari in buzunare. Am aterizat chiar cind a intrat guvernul in greva, singura care a primit Social Security Number (asta-i CNP-ul american, fara de care nu poti sa te angajezi) intr-o saptamina a fost fiica-mea. Noi… pauza. Du-te la Social Security, stai la coada o juma’ de zi ca sa ti se spuna ca de fapt nu apari deloc in sistem, noroc ca nu depasisem 30 de zile de cind am intrat in |State (cred ca eram in a 28-a zi).

Pe scurt, pina pe la jumatatea lui martie a durat sa rezolvam toate actele. Green card, SSN, carduri de credit, permis de conducere. Nevasta si-a facut firma in trei zile, ajutata de una din prietenele de aici, io cu ajutorul unui prieten, care avea alt prieten administrator la un building din Manhattan m-am angajat doorman. Salariul minim ($15 pe ora, 22.50 orele suplimentare), dar cu o foarte buna asigurare medicala pentru toata familia. Ca sa va faceti o idee ce inseamna asigurari de sanatate aici, mie mi se trage din salar (la fiecare 2 saptamini) cite 25 dolari. Firma angajatoare plateste 1600. Si asta nu e tot. O vizita la medicul de familie ma costa 25 dolari, la medicul specialist 40. Indiferent de ce spitalizari sau interventii medicale, pe an ma pot taxa maximum 4000. dolari. Exceptind stomatologie si ochi. Pare mult, dar doar faptul ca vine salvarea dupa tine costa vreo 2000…

Va scriu de la job acum, is de noapte, si ma plictisesc. Stau la desk, ascult radio si joc Heroes 3 pe laptop. E 3 jumate dimineata, de la 12 de cind am intrat m-a sunat una din locatare sa ma intrebe daca i-au venit lentilele de contact. Nu i-au venit. Si unul cei ce se perinda prin apartamentul unei mari firme a venit cu o domnisoara negresa. Sint oameni extrem de celebri care locuiesc aici, le vezi numele in ziarele financiare, pe genericele de filme si pe copertile revistelor glossy. Nu par rasisti, dar singurii negri care intra in building sint cei care livreaza chestii. Si domnisoarele care vin in vizite de seara tirziu.

Peste o ora vin ziarele, asa ca o sa am ce face pina la 7 cind o sa scot sacii de reciclabile. Azi se aduna cartoanele si platicul. La 8 vine Ecuadorianul care ma schimba., ma urc pe bitzigla, trec Williamsburg Bridge, traversez o parte din Brooklyn si ma duc acasa in Queens. Saptamina viitoare incep al doilea job, tin locul de administrator la un alt building, linga Central Park, al sefului meu, care pleaca 3 saptamini in Romania. Poate ca o sa imi iau licenta de administrator si ma mut in Manhattan (administratorii primesc locuinta gratis in cladire). Prietenul la care stam are acum o franciza Snap On si ar vrea sa mai ia una si pentru mine, dar e vorba de foarte multi bani, aproape o jumatate de milion, pe care deocamdata cei de la |Snap On nu au incredere sa mi-i dea. Maybe next year.

Inca stam la prieteni, desi de la 1 iulie ne-am inchiriat o casa undeva aproape de o scoala foarte buna si de Flushing Meadows. E aproape mobilata, in septembrie ne  mutam 3000 dolari pe luna.

Da, copilul a terminat cursul  Red de tenis (4-7ani) si dupa ce se termina U|S Open incepe cursul Red plus. Desi n-are 6 ani au acceptat-o sa se antreneze impreuna cu cei de 7-9 ani. Simona |Halep jr.

A, si ca s-o inscriem la tenis, tot o romanca ne-a ajutat, ca e cam bataie pe cursurile astea. Il cunoste pe seful antrenorilor, i-a facut asta o favoare si a venit la fiica-mea, i-a dat o racheta si i-a aruncat citeva mingi. I-a placut cum le-a returnat junioarea si a luat-o.

Luna viitoare iau masina, un van, probabil o Honda Odyssey, Toyota Siena sau |Chrysler Pacifica, ceva de 2-3000 dolari. Inca am credit score-ul pe la 720 si o sa ma cam coste asigurarile. Plm, asta e.

Ne place aici, fiica-mea a fost cu maica-sa in iunie-iulie 10 zile in Romania si 3 saptamini in Italia, si de-abia a asteptat sa se intoarca “acasa” in America, desi au plimbat-o pe la Venetia and stuff.

Regrete privind Romania, unde am lasat o firma cu 2000 clienti unui prieten, o casa la tara pe jumatate renovata si o mama de 80 ani?

Da, ca nu putem sa aducem de acolo cinele, un ciobanesc bucovinean…

79 comentarii

  1. #1

    Sincer, tu câștigai deja bani de trăit bine in America cu veniturile obținute în România, ai avut deja relații acolo, ceea ce contează enorm. E o poveste frumoasa, dar atipica si irelevantă pentru 99% din cititorii acestui blog.
    Unui om obișnuit i-ar fi mult mai greu, dar clar mai bine ca in Romania.
    Nu o zic cu răutate, e doar o constatare a mea.
    Mai am o idee, dar o zic mai jos sa nu amestecam lucrurile.

    120

    • #2

      „E o poveste frumoasa, dar atipica si irelevantă pentru 99% din cititorii acestui blog.”

      This is so LOL in so many ways…

      1

    • #3

      Pai e bine ca popvestea e atipica, mi-a mai venit inima la loc cand am vazut ca omu e portar. M-am saturat numai de „succesuri” instant, mai citim si din astea cu bataie lunga.

      30

  2. #4

    Am zis că revin cu o alta idee.
    Am fost in America că turist. E foarte mișto, civilizat, liniște, ca mai orice alta țară din vest.
    Totuși, nu as emigra acolo. Și e din nou o părere pur personala.
    In primul rand nu pot trece peste cat costa serviciile medicale acolo în caz de necaz, uneori chiar daca ai și asigurare. Am citit destul de mult pe tema asta și mi se pare rușinoasă situația.
    In al doilea rând, nu pot trece peste costurile studiilor acolo, la fel, rușinos.
    Prefer o țară europeană, „socialistă” cum o numesc ei cu impozit 40% dar știu că dacă mâine da mașina peste mine, nu îmi doresc mai bine sa fi murit.
    Masa shootings… Da, da , stiu, sunt excepții, cazuri rare, dar de cate cazuri din astea rare ați auzit în Germania de exemplu?
    O chestie mai subtilă observată de mine, spre deosebire de Europa, corporațiile au mult mai multa influență în politică, fata de omul de rand, de pulime, și asta afectează negativ viața americanului de rând.
    Și pur subiectiv, nu pot sa explic, nu îmi place cultura lor, o prefer de 100 de ori pe cea europeană.
    M-am gândit la emigrat, și dacă ar fi sa aleg, as prefera o țară din Europa nordică sau Canada (bonus – rezistență la încălzirea globală).
    Daca am ratat/greșit ceva, revin mâine, acum scriu din pat pe telefon și mi-e somn.

    65

    • #5

      E ok. Eu am sora medic primar in Spania, n-as vrea sa stau acolo desi au chestii excelente la capitolul mincare, fructe, vinuri. Am muncit 4 ani in Germania, in anumite conditii as fi putut trai acolo, insa daca nu ai ceva prieteni romani, n-ai nici o sansa sa iti faci printre nemti. Iar a la longue sa stai singur e nasol. Aici e relax, n-are nimeni treaba ta. Ba chiar faptul ca vii din Europa cred ca e un plus.

      12

    • #6

      Eu mergeam în Germania câte 2-3 zile, o săpt, cam așa. Mergeam cu treabă pe la Bosch. Acolo lucram cu un turc, un italian, un croat, un sârb și doi nemți. Sârbul îmi vorbea de parcă eram fracsu, italianul și turcul erau extrem de prietenoși, iar nemții mi s-au părut ok. Aveau chiar și glume.

      20

  3. #7

    Sa ai toate alea in Romania si sa te muti la NY ca sa fii portar,amagindu-te ca traiesti “ the American dream”?Trebuie sa fii nebun la cap.Ti-o spune unul care traieste de 25 de ani in America .In afara de trait(vesnic) pe datorie,nu te alegi cu nimic in America.Doar cu iluzia ca o duci bine,dar pe bani imprumutati(de la banci,evident).Americanii au o vorba pentru facutul banilor in America-“ Aici ii faci,aici ii lasi,niciodata nu-s ai tai”.Si chiar asa e,societatea e croita sa te tina sclavul consumerismului pentru tot restul vietii.America nu mai e ce-a fist,nu se mai fac banii din anii 90,acum e
    plin de ilegali care lucreaza pe nimic si trag in jos veniturile.Dar ai sansa sa incerci,incurajindu-te ,in fiecare zi,ca “ miine o sa fie mai bine”.Dupa 25 de ani,morala a fost “ same shit ,just different day”…imbatrinesti muncind ca un bou doar ca sa platesti bill-uri si taxe.Foarte putini au curajul sa se rupa de asta si sa incerce altceva,altundeva,majoritatea ramin prizonieri.America nu e pentru oricine,e dura,fara mila,fara “ plase de siguranta” ca-n Europa. ui America de la TV,e alta,corecta si nemiloasa,fara compasiune.America o intelegi,cu adevarat,doar daca ai trait acolo cel putin 10 ani,ce-i sub asta e doar “ travel” si “ life experience”.Good luck,you’ll need it!

    90

    • #8

      N-am venit ca sa o duc eu mai bine decit in Romania, am venit pentru copil. Are alte orizonturi aici. Eu ma pot intoarce oricind acasa la centralele mele de apartament….

      25

    • #9

      ”Are alte orizonturi aici.”

      Sa le faca pe plac bancilor, mereu cu teama in inima de credit scores?

      Good luck, vorba lui mister antonioro. America n-a mai fost aceeasi, nu din ’90, ci din 1950, cand era ultra-economia planetei inconjurata de spuza din jur de pe urma razboiului.

      26

    • #10

      Stai de 25 de ani acolo, dar îți pute America… Te poți întoarce oricând, suntem destui care vrem să-ți luăm locul.

      11

    • #11

      @Quaeso: Parca e ceva mai bine decit in Romania….

      7

    • #12

      cel putin chiria la NY e acceptabila

      11

    • #13

      @Qaeso: tu tot din perspectiva a 25 de ani (sau mai mult) de stat in America vorbesti?
      @Antonioro: nu ma intelege gresit, fara urma de ironie sau sarcasm, dar, intr-adevar, daca e asa nasol, dupa 25 de ani, ce te mai tine acolo? De curiozitate te intreb, repet, fara niciun fel de nuanta. Poate ca totusi, acolo in inca 25 de ani, poate sa ti se ofere oportunitatea de a te desprinde de pluton si de a-ti realiza visul? Intreb doar, e parerea mea. Dupa 25 de ani presupun (e doar presupunerea mea) ca ai cetatenie US, asta ar trebui sa iti ofere ceva avantaje, nu?
      Intamplarea face sa am exemple foarte apropiate de emigranti in US of A din perioade foarte diferite. Primul ar fi un var al mamei, var primar chiar. Omul a plecat prin anii ’80 din secolul trecut (cum suna asta…) . Lucra la metroul bucurestean, era unul dintre oamenii destul de importanti de acolo, deci chiar si pentru vremea aia, nu se punea problema lipsurilor, dar omul chiar asta a visat toata viata. America. Cand a aparut ocazia, s-a agatat de ea si nu i-a mai dat drumul. Initial prin Austria, prin lagar, pe urma a cerut azil in Italia, si de acolo a emigrat in SUA. Cred ca omul chiar si-a realizat visul american. Pe la cam 40 de ani. Acum, e la pensie, vine cam o data, de cel mult doua ori pe an in Romania, e mare nationalist, votant de Trump, prieten pe facebook cu un alt netionalist relativ cunoscut in Romania, nationalist ce-i este de altfel prieten din copilarie.
      Celalalt exemplu il reprezinta 2 prieteni foarte buni, plecati prin 2000. Tot cu loteria vizelor. Tot oameni cu servicii bune, fara stres, aparent fara motive sa plece. Si sincer, chiar cred ca motivatia sa plece, in afara de relatiile inter familiale, le-a lipsit. Nu au copii, au o situatie ok, dar daca i-ai intreba bai, ce ati castigat prin faptul ca ati emigrat, cred ca raspunsul ar fi un ridicat sincer din umeri. Din ce spun ei, nu par sa o duca mult mai bine decat aici. Dimpotriva, au avut perioade cand au dus-o chiar mai prost…
      Asa ca, ce-si doreste fiecare e foarte important. Si motivatia lui Mircea o inteleg din plin.
      Hai oameni, peace! Cate o dedicatie pe tema la fiecare:
      @atonioro: https://www.youtube.com/watch?v=9ALx_AiY9b8
      @mircea: https://www.youtube.com/watch?v=y8OtzJtp-EM

      11

    • #14

      Pertinent comentariul tau !

      2

    • #15

      Către mircea,

      What’s worse than a bad credit score? No credit score.
      Baftă micuței dar pentru binele ei, va trebui s-o înveți să se „dezîmbâcseze” (cuvântul nu există) de apucăturile europene și s-o înveți să nu cadă în romanticisme puerile de genul „Tata și mama provin din Europa, România; prin urmare, vreau să mă conectez cu ceva ce nu am legătură” și altele de acest fel. Va trebui s-o înveți că e americancă și că legământul (jurământul) față the republic este pe viață, fără renegocieri.

      Către Genghis Han (bunicul lui Kublai),

      Îmi place să cred că nu sufăr de analfabetism funcțional și nici la presiuni de autocenzură nu mă las. :)

      3

  4. #18

    you like gambling my friend.

    14

  5. #20

    2001 – 30 si ceva de ani + 17 ani ( diferenta pana la 2018 ) => 47 de ani si ceva ! La varsta asta mai emigrezi ?

    5

    • Nu, stai acasă cu coatele-n geam și aștepți să vină doamna cu coasa.

    • #22

      M-am retras la pensie aici…

      10

    • #23

      Acum am 51, la 46 am plecat cu doamna si 3 copii (19, 18, 15). No raegrets. Depinde de fiecare ce tel (tinta) are in viata si cat de mult e concentrat pe atingerea acelei tinte. Si eu am plecat tot pentru a oferi altceva copiilor. Si aveam job bun si salariu super bun (pe munca nu diplome, ca am liceul la seral).
      Mai zicea cineva ca munti, poienite, delta, rasarit de soare la mare, etc – mie mi-au murit fluturii astia in cam 3 ani, la altii poate e altfel.
      Succes celor care au taria si puterea sa isi atinga scopul vietii lor fie in ro, fie in alta parte.

      28

  6. #24

    @maddame – personajul respectiv vine si are acelasi efect indiferent de locul unde te afli.
    Nedumerirea mea este cu atat mai mare cu cat nici in RO nu stateau cu „coatele-n geam” – din articol rezulta ca aveau realizari substantiale care le permiteau o viata faina – ” Trei ani la rind ne-am spart economiile cite 6 luni pe an in New York”
    @mircea – daca solicitarea mea nu intra prea mult in intimitatea voastra te rog detaliaza motivul care a determinat aceasta schimbare.

    8

    • #25

      In aia 3 ani cit am venit cu viza turistica am stat intr-un grup de oameni deosebiti. Vorbitori de limba romana, ca-s din Vojvodina, Horezu, Craiova, Lugoj, Timisoara sau Chisinau. Pe doua cupluri le cunosteam din adolescenta. Povestile lor de viata? Nasul lui fiica-mea, cel la care inca stam a venit in 1984. Liceu, armata, facultate, totul facut aici. Pina anul trecut a fost pe IT, genul de om cu trei case, barca, Rolex, Maserati, profesoara de pian si ore de calarie la fiica. Acum si-a luat un truck Snap On si se fitiie cu el prin Brooklyn. Ca sa fie propriul lui sef si sa aibe timp sa iasa cu barca sau cu jetski-ul pe ocean. Amanta ecuadoriana de 30 ani, ma rog, middle age crisis. Altul, cel care mi-a facut lipeala de jobul de unde scriu acum, a venit cu loteria vizelor in 2001. Medic stomatolog si el si ea. El n-a profesat in Ro, vindea insulina Lilly. Au stat si ei la nasul lui fiica-mea, primul lui job a fost de security la JFK sau la Laguardia. ea barmanita. Acum el vinde tot medicamente, ea e tehnician dentar, au un apartament vis+a-vis de Manhattan, sub geamurile lor a aterizat avionul ala pe Hudson river acum citiva ani. Ski in Elvetia, Caraibe, isi cheltuie banii si au si datorii. Altul, programator, tot cu loteria vizelor, a inceput in 2000 ca necalificat pe santier (o luna doar, ca l=a angajat nasul lui fiica-mea urgent la el). Baiatul lui e si el programator, cu facultatea facuta cu bursa de merit. Sotia lui e ceva directoare la o firma de management de cladiri. La casa lor de vacanta din Pennsylvania am mers an de an. Singura necasatorita e moldoveanca din Chisinau, fosta directoare de banca, acum are o firma de real estate. Casa in Hamptons, pentru cine stie la ce ma refer… A pornit ca si chelnerita. Vecinii nostri, el craiovean, ea din Horezu, tot cu loteria veniti in 2001, au venit cu 2000 dolari si fara sa cunoasca pe nimeni, cu copil de 5 ani, ea si gravida in luna a 7-a de a trebuit sa minta ca sa o primeasca in avion, si=au mobilat camaruta inchiriata cu scaune si canapea luate de pe strada. El a inceput ca si mecanic auto, ea ca si ceva croitoreasa. Acum ea e contabila la ONU, el tot cu franchiza Snap On. De la el s-a inspirat nasu lui fiica-mea cu Snap On-ul. Fata lor cea mare e in IT la Londra, cea mica tocmai a intrat la Boston University. Mercedesuri unul de 170.000 unul ceva mai ieftin, casa de vacanta. N-au fost decit o data in Romania in 18 ani.
      Pai si atunci, sa nu aplici la Loteria Vizelor?

      20

    • #26

      ”Migrația crează migrație”, cum zic sociologii.

      7

    • #27

      @mircea-ce nu ti-au spus prietenii tai “ instariti “ din NY este ca si casa din Hampton,si jet-ski-ul,si Maserati-ul,si Rolex-ul sint luate pe datorie,in payments.Cam greu sa cumperi cash o casa in Hampton care pleaca de la 1 milion jumate bucata.Mai ales cind incepi ca barman in aeroport.Povesti care fac pe altii sa vrea sa vina in America si sa traiasca visul american.Care nu mai exista demult.Pentru cine nu stie,Snap On e o marca de scule(tubulare,patente,wrench-uri) .” Ideea” de a conduce un truck cu scule pe la tot felul de garaje ,pentru a le vinde pe datorie(pe caiet) exista in orice orasel din America,nu-i ceva nou sau banos.Vinzator ambulant de scule ( pe datorie-fiind exagerat de scumpe).Iar chestia aia cu “ am plecat pentru copil,nu pentru mine” ma scoate din minti-ca sa poti asigura o educatie de top unui tinar,in America,iti trebuie enorm de multi bani.Un semestru la Columbia University e $60k .Inmulteste aia cu 4 ani.De unde?Tot din imprumut de la banca,evident.Pentru care iti trebuie un 2nd morgage.Pe care nu-l poti avea daca n-ai casa cu mortgage in the first place.Care aduce un property tax de zeci de mii de dolari pe an(in NY area).Un oras in care asigurarea auto lunara costa de 2 ori mai mult decit rata lunara la masina.Vezi cum se leaga toate una de alta,banul imprumutat fiind liantul?Daca tot vrei educatie de top pt copil(si nu snobism),poti trai f bine in Romania si-ti trimiti copilul la studii in Suedia,Anglia,Austria sau Olanda,pe bani putini sau deloc,daca e destept.Si-n final,o chestie pe care s-o tii minte tot timpul-exista mii de oameni care s-ar intoatce si miine in Romania ,din America.Marea lor majoritate n-o pot face pentru ca-s inglodati in datorii pentru decenii si nu pot pleca nicaieri.Se cheama “ bank power over life whishing”….o sa descoperi singur ce e aia…succes

      32

    • #28

      @antonioro: ai idee cit se cistiga pe saptamina din Snap On? Hai sa-ti spun eu: intr=o luna slaba, cum e ianuarie, au fost 21.000 brut, cu revolving account achitat si cu un adaus la inventar de vreo 8000. In iunie a trecut de 50.000. Asta e cistigul impozabil. Un dulap de scule gol e pe la 15.000 pretul de vinzare, profitul e de 30%. De scule, ce sa mai zic….o cheie fixa e zeci de dolari. Iar mecanicii auto aici trebuie sa aiba sculele lor, angajatorul nu le da nimic. Salariul si-l negociaza in functie de ce scule are. Ma rog, divaghez. Ideea e ca daca un director cu 150.000 net pe an si participare la profit s-a apucat de asta, probabil ca stie el ce face. Cit despre datorii…. da, unii au datorii la banci, insa asa cum zicea cel cu Manhattanul la picioare” si daca imi ia banca casa, anii astia cind mi-am baut cafeaua admirind rasaritul peste Manhattan nu mi-i ia nimeni… Iar de 16 ani vad ca tot acolo sta…. Vecinul cu fata la Boston plateste doar cazarea in campus 120.000 in 4 ani. Scolarizarea e acoperita de bursa. Iar eu deocamdata am datorie 40 dolari de platit pe freedom chase. Abonamentul la nakedwines.com

      7

    • #29

      @antonioro: de acord ca majoritatea asset-urilor sunt obtinute cu ajutorul bancilor si ai acea senzatie de “datorie” pe viata dar in realitate o casa in Hamptons (insert anything posh here) ofera o alta perspectiva decat un cotet in Ferentari (insert any shit here).

      @mircea: daca junioarea s-a integrat, restul sunt detalii. Cand are chef de Wimbledon (antrenament sau competitie) sunteti bineveniti pe mosia (luata cu credit) a susemnatului, langa coana Lizuca. Dojo stie cum sa dea de mine.

      In alta ordine de idei, vorbind de detalii, se poate o introducere cu prietena moldoveanca de peste Prut?
      Poate conversam despre portofoliul de investitii, wealth management, middle life crisis …

      2

    • #30

      @Paul: J. chiar e o femeie foarte frumoasa. Poate iti povesteste nevasta-mea in privat ce mi se pregatise mie referitor la ea in anul in care n-am primit viza, cind inca nu eram cu Ramo…. Ele sint prietene foarte bune acum :-)

      1

  7. #31

    Stai, Mircea, tu esti sotul lui Dojo? Cea care mi-a injectat web-development in sange?

    11

    • El e! De fapt a emigrat pentru că România nu suporta so.much.awesomeness :-)

    • #33

      <3 @maddame, nu stiu daca esti sarcastica sa nu, dar forumul sotiei lui ma adus unde sunt acum :)

      6

    • Nu sunt sarcastica DELOC! Dojo este unul dintre cei mai faini oameni!

      Ce sarcasm, nene, uite cu câte semne de exclamație scriu!

    • #35

      Sunt de acord. :)

      1

    • #36

      De cata vreme i-am dat like si dislike lui Mircea fara sa fac legatura asta. Cand am citit „Ramo” si „webdesign” in aceeasi propozitie, am dat scroll in sus, am vazut „Mircea”… gata, i-am prins :D

      4

  8. Io-s ala. Am plecat de frica sa nu-mi fure nevasta unul din multii ei fani :-)

    26

  9. #39

    In 2001, pe 12 septembrie, aveam bilete catre state. Pe 11 am fost la birou sa-mi iau la revedere de la colegi si am urmarit consternat evenimentele de la tv. Am zburat pe 19, dupa ce s-au reluat zborurile. Plecasem pentru 6 luni, de proba, impreuna cu niste colegi, sa vedem cum ne place acolo. Firma la care lucram avea sediu si in state, era o firma mica, de dezvoltare tehnologie, seful roman. Aveam viza business.

    Am ajuns acolo, fain, frumos, cald, toamna lunga si placuta, Arizona. Am cunoscut america atunci cand era cazuta la pamant. Ca era cazuta rau de tot, oamenii erau speriati, credeau ca pana aici a fost, de aici incolo e apocalipsa ca in filme. Totul s-a naruit si urmeaza un film distopic. Avioanele patrulau permanent pe cer. Undeva prin noimebrie benzina era 96centi galonul, apa era 99 centi galonul. Imi amintesc ca am vazut filmul „Die hard” (primul) pe TNT si in scena cand politistul se uita la turnul Nakatomi, camera cuprinde si preturile la carburanti din benzinarie, 86-88 centi galonul in anul 1988. Un coleg imi zicea, „asa e la noi, cand america intra in razboi, se ieftinesc carburantii”.

    Am stat 6 luni de proba, mi-a placut, eram venit la masa pusa, apartament inchiriat, mobilat, diurna. Am vizitat pe ici-colo, Old Tucson Studios, orasul era fain. Primul Craciun in pantaloni scurti a fost ciudat, departe de familie, la piscina calduta din complexul de apartamente unde stateam.

    Seful a pornit formalitatile de viza si in primavara ne-am intors, am luat vize, am luat nevestele, am semnat contractele si am pornit oficial catre america, cu viza H1B. Am stat 3 ani, cat era viza, nu am mai reinnoit-o. A fost un fel de business trip continuu, asa ma simteam. Am luat un van SH de la un brazilian ce pleca inapoi catre tara lui. Am vazut Arizona, Nevada, California. Los Angeles de doua ori, Las Vegas, San Diego, Lake Havasu, Marele Canyon de cateva ori. Ma simteam mai mult turist pe acolo. Nu ma simteam acasa. Nu ma vedeam stand acolo toata viata. Se simtea la tot pasul lipsa unei plase de siguranta. De doua ori am ajuns la spital, eu cu o alergie, sotia cu o intoxicatie. De fiecare data am stat 5 minute, 400 dolari vizita, copay 80 dolari (20%). Am discutat cu cineva, mi-au redus la 250 dolari, am platit 50. Asigurarea era completa. Pe urma am incercat sa avem un bebe, am spart banii pe tratamente fara rezultat. O nastere ne-ar fi costat 6000 de dolari minim, aprobata din timp clinica, si stat fix 2 nopti, fara vreo complicatie. Daca ar fi fost vorba de ceva probleme neonatologice, de stat 5-7 zile, ajungeam la 25 mii dolari. S-au implinit cei 3 ani si am hotarat ca desi era frumos pe acolo, nu ne puteam permite sa ne inhamam la jug sa platim casa, masina, utilitati si cheltuieli medicale. Deveneam sclavi captivi, fara posibilitatea de a ne intorce decat dupa ce adunam bani cat sa nu ramanem datori pe acolo. Intalnisem romani pe acolo, oameni realizati, fara griji, dar si romani amarati rau de tot, ce filau cupoanele de reducere la cremvursti si chifle.

    Ca emigrant ai un stres mai mare decat ca nativ. Nu sunt genul care sa renunte pe parcurs, insa experienta de 3 ani jumate de acolo m-a convins ca nu voi avea viata din filme. Va trebui sa depun un efort psihic foarte mare sa ma adaptez culturii americane, pe care nu prea o suport. Ce-am trait eu pe acolo a fost o exceptie, la masa pusa, apartament mobilat, doar am preluat utilitati. E super fain sa vizitezi america, o fac si acum cand lucrez pentru o companie americana, cam la 2-3 ani merg pe acolo. Fiecare vizita imi intareste convingerea ca am luat decizia corecta PENTRU MINE de a ma intoarce. Acum 3 ani am intalnit romani plecati din anii 90 si stabiliti acolo definitiv, oameni aproape de pensie acum, in zona Silicon Valley. Tot ce discutau era despre venituri si cheltuieli, reduceri la chestii, ar cam vrea sa-si schimbe masina aia din 2002 dar nu prea au bani, casa aia luata cu 300 mii acu 25 de ani costa azi cam 700 mii, dar nu au bani sa schimbe tevaraia si instalatia electrica, ca e dusa de tot, plus ca termitele au cam ros prin tratamentul ala antitermite. Numai probleme, oamenii aia se plangeau efectiv, viata lor era destul de anosta. Cea mai mare bucurie era perioada de reducei la Costco, cand isi luau chestii ieftine. Nu erau muritori de foame, toti IT-isti, cu salarii decente pe acolo, pozitii de seniori si mid-management, dar se pare ca nu e suficient. Pana la urma „viata-i greu”. Nu toti devin milionari in Silicon Valley peste noapte.

    Asta nu inseamna ca e naspa si trebuie sa stai acasa cu coatele pe geam. Nu a fost pentru mine. Am fost si prin Germania si Austria dupa intoarcerea din state. Alta viata pe aici, mai asezata, mai cu plasa de siguranta. Din pacate nu-mi place nici felul de a fi al germanic, nici limba. Daca in state nu conteaza de unde vii, ci doar ce faci, in jermanica si austrica e important de unde vii, xenofobia e la ea acasa. Nu e pe strada, zilnic, dar dai de ea cand si cand. Da, asta sunt eu. Am avut ocazia si nu am emigrat.

    54

    • #40

      Ha, misto, seamana foarte mult pe alocuri si cu povestea mea!
      Nici mie nu imi pare rau ca am revenit in tara, desi uneori ma mai gandesc la pay-day’ul lunar de pe timpul sederii in Germania… Dar nu ne plangem, dam in continuare din coate si ne simtim bine, ne crestem copii, bem o bere sau un vin, mai iesim cu rulota, mai citim o carte.
      Atata timp cat nu ai sentimentul ca traiesti degeraba si ca iti cheltuiesti timpul pe nimic, eu zic ca e OK. Fericirea nu e scumpa, de cele mai multe ori.

      Ca si PS: ii admir mult pe cei care au plecat si au si reusit peste granitele tarisoarei.

      20

  10. #41

    Felicitari! Mult scucces si enjoy life!
    PS: eu personal nu m-as muta in US, dar mi-a placut povestea.

    Pentru cei care nu au prins ideea generala, ca sa evoluezi trebuie sa iesi din zona de confort care presupune poate sa renunti la o viata cu casa,masa, masina, fara credite, dar in Romania, si sa te muti in alta parte a lumii sa o iei de la 0 (asta daca vrei sa mai evoluezi, daca esti ok, ok :) ).

    10

  11. #43

    @Genghis Han-nu ma mai tine nimic in America.Anul trecut m-am intors in Romania cu toata familia si e cea mai buna alegere pe care am facut-o vreodata.Sintem,pur si simplu,incintati ca sintem,din nou,acasa.Dupa 25 de ani.Fara datorii,fara rate la banca.Cu casa noua luata cu banii jos,cu masina luata cash,cu ceva bani la saltea,fara sa am de platit zeci de mii in taxe in fiecare an.Ma simt fericit ca am redescoperit lucrurile marunte care-ti fac viata frumoasa-iesire la picnic,un pahar de vin natural,un pui de tara la frigare,cumparat pepeni de pe marginea drumului,mers la tara in gradina,un gratar cu amicii,un meci de fotbal la terasa,o nunta,o petrecere,un imbat cu sania la munte de Craciun….astea nu le pretuiesti pina.-n ziua in care nu le mai ai.Tirziu de tot am descoperit faptul ca viata nu se reduce doar la a alerga dupa bani,bani si iarasi bani…cind alergi dupa ei,nu-i faci,iar viata trece pe linga tine…timpul e singurul lucru pe care nu-l poti cumpara cu bani.Abia tirziu mi-am dat seama ca timpul nu mi-l mai da nimeni inapoi…si am actionat in consecinta.Pentru cei din Romania(care,in majoritate,cred ca in alte parti umbla ciini cu covrigi in coada,iar dolarii curg la robinet) tara asta(Romania) pare un iad,ceva groaznic si urit…pentru mine,dupa atitia ani departe,e un paradis.Unul simplu,arhaic si fara pretentii-exact ceea ce ma tine cu zimbetul pe buze in fiecare zi.Nu stii niciodata sa apreciezi ceea ce ai pina ce n-ai pierdut ceea ce ai.Totul vine cu virsta,crede-ma.Da,toata familia e cetatean american,nu putem intoarce oricind,dar nu ne mai intereseaza.Avem un business in America si calatoresc acolo de 2 ori pe an,citeva saptamini,ca sa tin contabilitatea si sa plates.c taxele.Urmind ca,cit de curind,sa vind afacerea si sa nu mai merg deloc acolo.Povestea din acest articol m-a uimit pentru ca autorul poate renunta la ceva consistent in Romania,pentru o experienta iluzorie in America.Asa ceva nu se face,in anul 2019.Am facut-o eu,in 1994,cind am plecat,cu o geanta pe umar si 450 dolari(imprumutati) in buzunar.Fara sa stiu engleza.Tot cu loteria vizelor.Si am aterizat tot la NY JFK airport.Poate ca asa incep toate povestile americane…

    35

    • #44

      tinde sa va dau dreptate. desi va e oarecum usor sa traiti in Romania cand nu aveti cedite, ba chiar un business in SUA, casa si masina luate cu cash, economii. nu puteti generaliza perspectiva – aici foarte multi tineri chiar se chinuie din lipsa oportunitatilor unui venit mai mare de 500-600 euro/luna (daca nu esti ITist), insa va invidiez.

      4

    • #45

      Tu ai imprumutat bani ca sa vii incoace? 450 dolari. Ok, eu am venit cu 13.000 cash si cu bilete de avion pentru intoarcere in 6 luni in cazul ca nu ne place ceva, orice, aici. Acasa am asset-uri de un sfert de milion. Despre ce vorbim noi aici?

      12

  12. #46

    orice tara europeana ofera perspective mai bune decat america/sua. Sa ai firma si bani si sa te duci portar in sua pt ca nevasta e webdesigner dar sa faci ture la portar – ceva nu se leaga. 1-atata poti, nu suporti mai mult stres pt un job mai bun ca cel de portar sau n-ai ambitie sau esti lenes si nu vrei munca pe bune, ca merge pe barba nevestei. 2-smenurile tale din tara s-au terminat, ai dus-o bine invartind si manarind una alta „pe firma” da nu mai merge si o bag pe asta ca pt copil te zbati. si o sa vrei sa vii pe 10 august sa protestezi impotriva incompetentei cand tu te-ai dus in spate si te-au aranjat tovarasii cu o vorba bune pe ici pe colo.halal gandire, viata de sclav impacat cu soarta. e treaba ta, nu vreau sa te jignesc, sunt alegerile tale – insa sa prezinti asta ca pe ceva de succes e aiuristic, te si lauzi cu saracia.PS:copilu nu o sa o duca mai bine in sua

    13

    • #47

      Care parte din ” Romania, unde am lasat o firma cu 2000 clienti unui prieten” n=ai inteles-o? Smenuri pe autorizatie ISCIR nu prea cred ca face cineva, Orice abatere de la legea 64/2008, modificata parca prin 2016 te trimite direct in penal. Cum le stii tu pe toate, ca un om mare. Jobul asta l=am luat pentru asigurarile medicale. Slow down dude, relax, ca nu ies la pensie doorman. Iar copilul meu deocamdata se bucura aici. Saptamina viitoare pleaca 10 zile in California…

      11

    • #48
      neXt

      Genul asta de comentariu e de o maiestrie fara egal: „ce stii tu ba ce faci? esti varza, asculta la mine, eu stiu cum trebuie sa-ti traiesti viata, tu habar n-ai, sclavule!” Yes, maiestre, ai castigat internetu’ azi!

      @Mircea, felicitari! Pentru curaj, pentru putere si pentru onestitate: chapeau, I tip my hat towards you!

      12

  13. #49

    „Doamna de la ghiseu” decide daca primesti sau nu viza? wtf

    2

    • #50

      functia ei e de ofiter consular. si e parte a corpului diplomatic american. |Da, ea decide.

      9

  14. #51

    Bă frate oare cand o sa respectati si voi orice fel de meserie, de la gunoier la CEO?
    Ce este asa de greu?
    Este josnic sa muncesti?

    Din toata povestea toata lumea a retinut faptul ca a plecat de la pozitia „sef pe plantatie” la „portar”.
    Nu conteaza ca e asumat, ca e o situatie noua, ca e o tara noua.
    Nici macar nu incercati sa intelegeti sau chiar sa intrebati: man da de ce portar?
    Voi emiteti judecati direct fara nici un fel de logica si gandire.

    36

  15. #53

    Observatii scurte:

    @Cel care a stat 25 de ani si zice ca-i naspa, man, ai stat 25 de ani, daca era naspa plecai in alta parte dupa maxim 3.
    Costa studiile? Costa. Dar merita.
    Creditul e ok, cat timp e folosit responsabil. Sa-ti iei masina noua cu cash e lipsa de educatie financiara.

    3

    • #54

      @Radu-in 1994,pina prin 2005,nici sa fi vrut sa pleci din America in Romania nu aveai cum.Poate esti prea tinar,intreaba-l pe Cetun,in anii 90 o leafa buna in Romania era 50 dolari pe luna.Rar 100 dolari.Toti erau milionari,iar ca sa bei o bere iti trebuia un teanc de bani.Mai mult de jumate de tara era in somaj,iar Romania era o tara,practic,in faliment.Granitele erau inchise si-ti trebuia viza si pentru Serbia,la ambasada Germaniei din Bucuresti se dormea pe trotuar cu zilele pentru o viza.95% din masinile de pe strada erau Dacii 1300.Nu existau mall-uri si supermarketuri,iar de multinationale care ofera munca corporatista-nici nu se auzise.Romanii mergeau in Turcia si Grecia nu ca acum,in vacanta,ci la adunat portocale si masline.Fumul mineriadelor plutea peste tot,singurul lucru performant in Romania era echipa nationala de fotbal.De la Otopeni decolau 10-11 zboriri pe zi,iar 95% din romani nu stiau cum arata un avion pe dinauntru.La ziua de leafa,oamenii duceau cadiu acasa,copiilor,o sticla de 2 litri de Coca Cola,iar la unicul McDonalds din Bucuresti era coada de 200 persoane ca sa guste un Mac.Aerul conditionat era o enigma,iar cine avea Daewoo Cielo era considerat instarit.Cal asta era viata in Romania cind am plecat eu(intreaba daca nu crezi)…la ce sa te intorci,indiferent cit de greu iti este?Cite din cele ce-am insirat aici mai exista in ziua de azi in Romania?Poti avea si cumpara tot ce vrei in Romania,la fel ca-n vest.Se traieste la standarde aproape egale.Daca ar exista si infrastructura,n-ar exista diferente.Romania a dat(mult) inainte,iar America inapoi.Dar romanul e vesnic nemultumit si crede ca,oriunde,iarba e mai verde ca acasa.Mare greseala,cind stai aici nu vezi vreo diferenta,cind vii rar,la citiva ani,diferentele si progresul te socheaza.Daca romanii ar lasa pesimismul deoparte,tara asta ar fi un miracol economic,turistic,social.Si se va intimpla,mai devreme sau mai tirziu.Daca tu crezi ca merita sa platesti sute de mii de dolari pe studii,te inseli.The start pay pentru un absolvent de college e $26k pe an.Un mecanic auto bun face $80k pe an.Sau tu crezi ca toata lumea merge la MIT,Yale si Stanford?Nici gind,acolo merg geniile si copiii elitelor politice si financiare.Crezi ca iei fata cuiva daca termini facultatea la Missouri State University sau la Tulsa State College?Ba bine ca nu,aici conteaza ce stii sa faci,experienta,nu cite teancuri de diplome prezinti.Daca te uitai mai atent ,ai fi vazut ca nici Bill Gates si nici Steve Jobs n-au terminat vreo facultate.E doar o metoda “ clasica” de a baga oamenii in datorii(college loans),promitindu-le ca se vor bate companiile pe ei la sfirsitul scolii.Nici gind,majoritatea sfirsesc in call center,sef de depozit,contabil la magazin sau shift manager la McDonalds.Despre credit si folosirea lui responsabila-citi romani folosrsc creditul responsabil?Ce altceva in afara de masini,apartamente,vacante,electronice,telefoane,haine-cumpara cu creditul?Tu inca n-ai inteles ca creditul(banii nemunciri) este o tentatie conumerista la care foarte putini rezista?E cel mai usor lucru sa cheltui bani nemunciri pe lucruri pe care ti le-ai dorit o viata intreaga.Mai ales in Romania unde fudulia si snobismul fac parte din fiinta fiecaruia.Creditele cometciale(pentru business) sint cvasi-inexistente in Romania,aproape ca nu intereseaza pe nimeni.Nimeni nu-i interesat sa-si asume riscuri antreprenoroale,toti vor un job “ sigur”,la stapin sau,si mai mult,la stat.Deci,sa nu mai vorbim de responsabilitatea de a avea un credit,la punctul asta,romanii ii bat pe americani.Macar alota nu le pasa cum se imbraca,daca se duc in vacanta sau ce masina conduc.Spuneai ca a cumpara masina cash e lipsa de educatie financiara?Ai auzit vreodata de sintagma “ cash is king?”-stii ce-i aia putere de negociere cind pui teancul de bani pe masa,fara de a te ruga de un discount de citeva sute de euro cind esti la mina dealerului care te finanteaza?Adica negociezi pe banii lui.Eu,pe ai mei,nu crea,imi bag banii in buzunar si ma duc la altul.La toti le lucrsc ochii ca la lup cind vad bani cash.Se cheama “ esti solvabil”.Toti romanii cer preturi imense pentru orice,pina le pui banul cash pe masa.Atunci se inmoaie brusc si uita sa mai tina coada sus.Asa-i peste tot,nu doar in Romania.In plus,la masina aia nu platesc dobinzi,nu-s limitat la kilometri sau intretinere,nu-mi trebuie Casco,pot s-o vind cind vreau-vezi vreun avantaj in toate astea?By the way,abia intors in Romania,fara carte de munca,fara job,fara salariu,fara taxe platite aici-cam ce alta alternativa as fi avut sa-mi cumpar o masina ,alta decit cash?Crezi ca-mi vindea cineva in rate?Pe ochi frumosi?

      34

    • #55

      Tot scurte:
      Cei care pleaca si se intorc pot sa dea maxim sfaturi gen „nu faceti ca mine ca iese rau”, alte sfaturi legate de emigrare nu au cum sa dea.
      In cazul tau particular, cand rasari la dealer sa cumperi o masina abia venit in tara te cred, dar pentru ceilalti creditul e o scula si datoria e la fel ca banii, moneda de schimb. Sa dai un tenc de bani din propriul buzunar pe un bun care se depreciaza atat de rapid e o chestie pe care o faci numai daca nu ai de ales.
      Pentru fiecare dropout milionar ca Jobs sunt zeci de mii de alti dropouts care intorc burgerii pe minimum wage. Cam care sunt sansele ca fara scoala sa ajungi ca primii?
      De cash is king am auzit dar nu ma invart printre oameni care pun teancul de bani pe masa.

      4

  16. #56

    Pacat ca Dojo nu mai scrie. :(

    1

    • #57

      Scrie, dar in engleza.

      3

    • #58

      Stai, unde? Eu intru pe.site ul vechi si imi spune ca e pa.

      0

    • #59

      sincer nu stiu exact. Cauta si tu ceva cu dojo design…

      0

  17. #60

    @antonioro:

    Ce-mi plac mie ăștia care se-ntorc în Romînia din America și zic că-i nasol acolo.
    Dar vin cu destui bani D-ACOLO cît să-și ia casă și mașină în Romînica cu banii jos. Și să mai țină și nuș’ ce bizniț acolo… în America…

    Ia zi meștere… cît ai dat pe casă?
    Cît ai dat pe mașină?
    E d-aia adusă din Germania? Nu bate, nu troncăne?

    Da, te-ai întors să te uiți la fotbal pe terasă și să mănînci pui de țară la grătar… și să ții banii la saltea.

    @Mircea:

    Good move.

    Sistemul în America e cam așa: durează un an să te dumirești care-i treaba. Între timp, sosesc alți imigranți, care vor locul tău de portar – ori ce e potrivit pentru un nou venit.
    Presiunea e de jos în sus, n-ai încotro, o să avansezi vrînd-nevrînd, nefiind prost. An de an, o să avansezi.

    2

    • #61

      Taxele in SUA sunt mai mici decat in Europa. Nu inteleg comentariile care se plang de taxe. In cazul meu particular ca programator, SUA e singura tara care ofera acelasi raport de venit/cheltuieli/economii de care ma bucuram in Romania. Cat despre consumerism, consumi cat vrei, nu te obliga nimeni sa iei morgage de un milion ca sa fii „sclav”.

      2

  18. #62

    probabil ca omul cazut in capcana lucratului pe cash, in zona gri, a mai ciupit o mie doua an de an de la taxe, iar dupa douazeci de ani s-a trezit cu 50.000 cash tinuti in borcanul de faina din bucatarie, dar fara pensie si cu asigurare minima de sanatate. Ceea ce e scary, adevarat. Tipul care renoveaza casele romanilor din Ridgewood, imi scapa numele acum, e in situatia asta. Si-a cumparat un apartament in |Bucuresti si se intoarce in Ro, daca nu s-a intors deja, fiindca are ficatul praf de la bautura si chimicalele de zugravit, asigurare ioc, pensie ioc. A facut bani cit a vrut pula lui insa nu taxe, nu pensie…

    5

    • #63

      Daca tu crezi ca poti lucra 25 de ani la gri in America,te inseli amarnic.Daca tu confunzi IRS cu ANAF din Romania,te inseli,din nou.Nimic nu scapa fiscului american,daca esti legal si ai un social security number.Banii nu se salveaza in borcan,ca in Romania,ci la banca,nu poti lua nici un imprumut,nu poti avea asigurare medicala sau la masina,nu poti avea credit card,cable TV,telefon,gaz sau electric daca n-ai cel outin checking account ca sa constitui deposit.Ar fi trebuit sa stii ca,in America,atunci cind platesti taxe,contribui la Social Security,adica aia care-ti dau pensie de stat,cind faci 65 de ani.Nu-i mult,dar e indeajuns sa stai fara griji in Romania.Concluzia e ca tu,de fapt,ai emigrat la NY si nu in America,America nu-i NY.Si,indiferent cit crezi ca stii despre America,o sa descoperi ca,de fapt,stii aproape nimic.Dar de asta o sa-ti dai seama cu timpul,ce ti-au povestit prietenii tai din NY sint povesti amicale.Adevarul o sa-l descopei singur cind o sa te dai cu capul de probleme.Care probleme,probabil,nu exista,daca primul lucru pe care l-ai facut,odata ajuns in NY,a fost sa-ti faci membership la degustari de vinuri.Lucrind portar…

      4

    • #64
      Arhi

      o sa rezum eu:
      antonio de fapt ii explica unui om care zice ca trăiește bine ca, de fapt, nu traieste bine si viata lui e de căcat.
      the end.

    • #65

      Arhi, nici eu nu puteam sa rezumez mai bine decit tine. Omul o da incoace si incolo cu portar egal datorii egal probleme egal din nou la urma portar. De parca ii e frica ca o sa-i cer bani imprumut.

      2

    • #66
      Arhi

      antonio, ca sa termin. eu il stiu pe mircea de vreo 12 ani, cred. adevarat, cateodata e din topor si devine enervant. dar omul nu minte, nu se lauda, nu mananca cacat neintrebat. asa ca daca zice ceva, eu il cred. gandeste-te, putea sa zica ca lucreaza orice altceva, el a ales sa zica portar si sa spuna ca ptr el e distractiv si ca se descurca.

  19. „Va scriu de la job acum, is de noapte, si ma plictisesc” – ce-ar fi să începi iar să scrii? Numisfera era o treaba tare faina.
    Sau măcar câte un guest post pe bloguri de tătari…

  20. #68

    @arhi-pe internet(mai ales pe facebook) toti traiesc bine,nu-i un secret…cum traiesc,in realitate,doar ei stiu.

    2

    • #69

      Pai io si pe fb is cheleap*lii, ceva poze cu un ciine, o Dacia Papuc, citeva bancuri…

      1

  21. #70

    Nu e rau pentru primul loc de munca. Cumpara masina pe credit, te ajuta poate nasul sa fie „co-signer” cauta un „credit union” prin zona in care locuiesti, apoi o refinatezi dupa 6-8 luni, sa fie doar pe numele tau si al sotiei.
    Dupa ce ai credit scor bun poti accesa diferite instrumente financiare, ideile de Romania sa ai totul platit si fara rate trebuie uitate.

    1

  22. Dă un țâr la șerif. Cu email

    2

    • #72

      i-am dat

      1

    • I sink zis is bigining of biutiful friendșip

      https://m.youtube.com/watch?v=RXiNiZJFZJ0

    • Ba bolshevicilor ia nu mai injurati ‘merica ca da dracii-n voi! Toate rasele si culturiile si sa ii ia dracu pe toti, toti bor sa vina cit e ea Asia de veche si ioghina si Africa de naturala si Europa de civilizata si America aia de jos de interesanta. toti isi baga picioarele in ce cunisc si o ia spre Tara lu gion uein. De ce? Presiu e adica lipsa ei. Sint din ro dar cind vin peacolo ma ia capu dupa vreo 5 zile si cam la fel zic pacostele astea de arabi si mexicani SI romani (cind nu e nevasta sa ii auda.) Aici nu e presiune de nici un fel. Guvernul…sa ‘ll futur in git, cui ii pasa? Am facut greva foamei sa scap de Rlrepublica aia socialista deci intotdeauna votez contra socialistic/democrats si in rest sa ii fut in git si pe aia si pe ailalti. Scoala e scumpa cred, nu stiu, ce am facut au platit ei si eu le-am dat lunar Inapoi, probabil de 3 Ori Mai mult dar ce imi pasa ca oricum nu o sa fiu milionar. Parcuri, etc cit vrei la max 2 ore distanta de oriunde, daca esti bou SI stai pe computer toata ziua date dreaq dar nu zi ca in Romania e mai Verde Ori curat, ca de peste lasa-ma frate, pescuieste cumnatamiu ca vietnamezii, cu zecile pe weekend. Sint doar vreo 4-5 locuri de ales unde mergem in fiecare weekend. .riu, canion, padure, ce gitsii masii zicea unu mai sus ca doar in Romania se relaxeaza nu stiu, probabil statea-n masa in vreun apartament de socialisti ca nu a vrut sa isi faca imprumut la banca sa isi ia Health dracului o casuta cica daca moare fara datorii la banca ii da sfintu petru o medalie hahaha, ii da o pula peste ochi doamne iarta- ma dar asa sint unii, vor chirie mica si linga Herastrau daca se poate. . nu se poate. Vrei ceva, see face dar costa. Zgircitii toata ziua behaie ca ce nedreapta este lumea…mah esti prost? Sanatatea e ieftina, doctorii insa sint scumpi in draci dar oricum sugi Pula la spital deci daca ai platesti, daca nu nu, oricum primesti tratament. Nu iti ca ajuta prea mult, crapa astia pe capete si cu asigurari beton nu asa. de-aia o sa scriu o carte pt saracime cum sa stea dracului sanatoasa si bogatii sa I fut in git, lasa-i say see duca sa dea sute de parai la un bou, Ori vaca,, cu halat alb sa I ii spuna sa nai vina si Luna viitoare hahahaha. Orice prost stie can boala, si sanatatea, incep cu dirmitul, ori ne, si frica, Ori lipsa ei. De exemplu, daca ai presiune arteriala mare.. la ce te duci la o bovina cu halat alb huh? Oricum nu te vindeca ba poate iti vinde si vreo operatie nenecesara. Stai dracului calm, Monica sanatos, vino simvata la pescuit si nu iti fa griji ca daca dai coltu mai bine o faci ca milionarii la padure nu ca boii in spital cu tuburi bagate in mina si fund, timpitule la cap dar daca ii zici zice ca America e tea.

      Deci sa recapitulam: sint cell mai mare orost cu o viata de o suta de iri mai calma decit orice savant ori mafiot din republica noastea mama draga care a supto de la miscova si acuma o suge de la bruxeless. In America cell putin aflam de la stiri can viata e great can altfel chiar can nu am still, nu ca never intereseaza mult oricum.

      4

  23. #75

    Acu vreun an jumate sau cand a inceput seria cu „Emigrat” savuram toate povestile astea, nestiind incotro s-o apuc.
    Acum scriu din pat, din Londra.

    Da, n-o duc extraordinar de bine (zic asta ca stiu ca ii f* pe multi grija de ce faci cand ajungi aici), dar ma simt ca acasa, mult mai mult decat ma simteam in Romania, si chiar si in orasul in care m-am nascut.

    Nu inteleg de ce se asteapta toti sa fim niste reusiti din prima, cand viata nu e asa, si pana la urma, nici nu conteaza ce crezi tu despre experienta altuia.

    I-am tot citit pe Dojo si Mircea ani de zile, si sincer le urez mult succes in toata aventura asta.
    Sa-ti iei catrafusele la 30+ (cazul meu) sau 40+ (cazul lor) sau chiar si la 18+, 20+ e admirabil regardless.
    Invatati sa cititi despre o experienta si sa va puneti in situatia aia – cu cat mai multe povesti, cu atat mai bine. Si povesti de succes, si povesti despre oameni care se intorc acasa.

    8

  24. #76

    @antonioro:
    „…masina luata cash,cu ceva bani la saltea…”

    Păii… parcă ziceai că banii se țin la bancă, nu?

    „…Banii nu se salveaza in borcan,ca in Romania,ci la banca…”
    Deci… e ori la borcan… ori la saltea? Ori la bancă?

    „…cind platesti taxe,contribui la Social Security,adica aia care-ti dau pensie de stat,cind faci 65 de ani.Nu-i mult,dar e indeajuns sa stai fara griji in Romania…

    Acuma am înțeles. Care-i treaba.
    Spune-ne… cît iei pe lună, în $ de la SS ?
    Doar tu – nu toată familia.
    Hai că-s curios.
    Eu am ajuns în America în 1984.
    Am muncit din prima săptămînă – contribuție la SS, taxe alea.
    Primesc în fiecare lună aproape $1500.
    Nu mi se pare mult.

    [dacă n-aș mai bea vin natural… și n-aș mai fuma țigări naturale… ar fi ocheiș… că taxe n-am decît pe proprietate – casa e plătită – mîncarea e iefină, benzina e ieftină.
    Ca și tine… mașina e plătită – cu banii jos… nu cu teancul de lei, doar am scris un cec, că era prea complicat să fac împrumut… plus că n-aveam nevoie – am credit number 842 – maxim e 850.
    Tu ce credit score ai în America?
    Hai… pune-o pe masă… s-o măsurăm… lol]

    Tu cît iei? Din SS?
    Ai spus deja că ai ajuns în America în 1994, corect? – „…Am facut-o eu,in 1994,cind am plecat,cu o geanta pe umar si 450 dolari(imprumutati) in buzunar…”
    De curiozitate – fiindcă ai menționat că trăiești bine în Romînia… cu banii din America.
    Hai, eu pot pune extrasul de la SS, contribuții, ani, alea.
    Cetin o să mă îngăduie să pun poze…

    „…iesire la picnic,un pahar de vin natural,un pui de tara la frigare,cumparat pepeni de pe marginea drumului,mers la tara in gradina,un gratar cu amicii,un meci de fotbal la terasa,o nunta,o petrecere,un imbat cu sania la munte de Craciun…”

    Cred că s-a lămurit toată lumea – care e nivelul tău de fericire.

    1

  25. Scuze de offtopic: Mircea, văd că dojoblog.ro e suspendat, domeniul mai are puțin și expiră (din ce văd eu). Dacă nu aveți planuri cu el, aș fi interesat să-l iau eu dacă îmi pot permite prețul, e păcat să-l ia vreun chinez sau un indian și să pună mai știu eu ce prostii pe el.
    Mulțumesc și scuze dacă te-am supărat cumva cu propunerea mea.

    0

  26. #78

    Watch out…eu cred ca ai plecat din cauza plictiselii…de care nu pari sa fi scapat totusi nici in America (asa cum singur declari) :))))

    0

  27. #79

    O poveste frumoasa, felicitari !
    Mai este cand pleaca unul dintre parinti in strainatate si in cativa ani se destrama familia total (cunosc multe cazuri din pacate..)

    0

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

Dacă doresti să dai like unui comentariu, trebuie să fii logat in contul tău de pe cetin.ro

Citește și...

Citeam spamul ăsta primit de dimineață, cu conferințe de alea de fericire. E ceva tedex, la promenada, mergeți, dacă vă interesează, eu am cunoscut acolo oameni foarte interesanți și diferiți de mine, cu care mi-am extins bula în moduri nebănuite. Despre Șora, ok, e clar, are 100+ de ani, a văzut totul, e […]

Pe Platon îl chema Aristocle. Puteți închide internetul pe ziua de azi. „Platon” este o poreclă derivată din cuvântul grec pentru „lat”. Unii spun că a fost poreclit așa de profesorul lui de lupte, pentru că era mare în piept. Aristocle însuși afirma că îl cheamă Platon pentru că o are lată. Fruntea […]

sâmbătă 17 august, în jurul orei 3,00, şoferul de 27 de ani al unui autoturism ce rula pe DN 22, dinspre cariera de piatră Sitorman către localitatea Lumina, la km 280+700 m, a accidentat o trotinetă electrică, fără elemente de semnalizare, condusă în aceeaşi direcţie de mers de către o femeie de 43 […]