Îl admiram ieri pe un tip cu coadă în Mega Mall. Coada era formată din părul de la spate, cel ce nu cade nici dacă ești numit Lenin si circa 30 de fire de pe țeastă, întinse cu grijă ca să acopere toată suprafața, într-un monument al tristeții triste și a pierderii irevocabile ce se petrecea pe capul tipului.

#băbăeț, dacă vedeți că procesul de chelire este dus și iremediabil, nu vă mai agațați ca băsescu de păr, încercând să salvați aparențele. Oricât de mult ați vrea voi să credeți că nu se vede, să știți că e complet vizibil.

Și e complet ridicol. Nu faptul că ați chelit, asta o pățim toți, e o dovadă a cantității ridicate de testosteron, adică sunteți mai bărbați decât cei cu păr. E ridicol cum vă chinuiți să vă întindeți firele alea amărâte în toate direcțiile, crezând că nu vede nimeni și că, de fapt, privirile jenate care evită să vă privească pleșuvia, sunt priviri admirative.

Nu mai zic de cei cu peruci.
Mă întreb, oare ce e în mintea unuia ce își tuflește o chestie de obicei roșcată, complet vizibil că este doar o tichiuță ce nu maschează nimic, ci dimpotrivă?

Adică serios, să presupunem că pui șobolanul ăla pe cap, găsești o mioapă dispusă să se culce cu tine, ajungi în pat și…O secundă, iubito, să îmi așez meșa?

Realy?