Cum (nu) am făcut doctoratul în România

Am avut o perioadă în care am cochetat cu predatul la universitate. Ținusem niște cursuri ca guest lector și îmi plăcuse, așa că m-am înscris și eu, ca tot poporetul, la școala doctorală, pentru că ai nevoie de doctorat și de un purcoi de publicații pentru a fi profesor universitar în România.

Aveam o idee frumoasă de teză, pe care i-am vândut-o cu oarecare succes unei profesoare coordonatoare, și dusă am fost.

La primul curs – puhoi de oameni. Cred că erau peste 300 de viitori doctori înghesuiți în amfiteatru.

Lângă mine se așezase un cetățean în costum și cravată, ușor timorat. Eu sunt destul de extrovertită, deci am luat responsabilitatea discuției pe umeri și l-am întrebat pe om cine e și ce caută. În naivitatea mea completă, recunosc (eram mai tânără pe atunci), mă așteptam să comparăm ideile noastre de teză și să legăm o prietenie intelectuală  care va dăinui peste timp și spațiu.

– Păi eu sunt bugetar, și dacă fac doctoratul îmi dă ăștia zece milioane în plus la salar.

Pfffffrfrrrssss. M-am dezumflat ca un balon dezlegat la gât. Nu și cetățeanul bugetar, care s-a ținut scai de mine tot restul semestrului, și după ce mi-a cerut cursurile ca să învețe după ele, a încercat să copieze de la mine la examen. Deși subiectele erau diferite….

A doua treabă frumoasă a fost la o lucrare de seminar, care era chiar în domeniul în care lucram. Aveam de făcut un anumit tip de analiză. Cerințe vagi, creativitate mare, doctorat, ce mai! Când am predat lucrarea, profesorul s-a indignat că de ce nu calculasem doi indicatori (care nu sunt utilizați nicăieri în practică, o invenție neaoșă inutilă, de altfel). Orice argumentație a fost în zadar. Ne vedem în toamnă.

Până în toamnă, însă, aveam să arunc definitiv prosopul de viitor doctor în științe.

Profesoara mea coordonatoare plagiase. Cu asemenea parcurs academic, parol, tot ce mi-a rămas de făcut a fost să fug tare și departe de orice formă de învățământ „superior” (ha-ha) din România.  

Gabriela Firea vrea să închidă acest site.

Poți contribui la eforturile mele cu un abonament de 3 USD

54 comentarii

  1. #1

    Ai ales sa face scoala vetii!

    35

  2. Cumpanasu preda linistit si nu are nici macar facultate…..

    36

  3. #4

    Madamme, Madamme…pentru toti, de la Indiana Jones la Ross Geller, doctoratul si viata academica vin la pachet cu doua avantaje: grant-urile si interactiunea social acceptabila cu domnisoare care abia s-au impiedicat stangaci de pragul majoratului.
    #safieprimit

    21

    • Of. Nu-mi plac băieții tineri…

    • Deocamdată? 🙂
      Scuze, nu m-am putut abține…de obicei Maria la faze din astea îmi dă un pumn amical (cred) în stomac. 🙂
      Cu milă și cu drag (cred și sper) și are mânuță mică și ușoară. 🙂

      4

    • #7

      „Of. Nu-mi plac băieții tineri…”

      Perfect, nici mie nu-mi plac proastele. Ambele, dezavantaje majore in societatea „de consum” in care traim.

      Mi-am rupt creierii sa fac un AI in hardware (acum vreo 15 ani) la lucrarea de diploma. Cand colo la sustinere, vreo 75% aveau magazin web de .
      Ala a fost momentul de „facultatea nu e de mine”. M-am auto-caznit sa mai fac si-un master si gata.

      Totusi, inca mai trag speranta ca „spre pensie” o sa ma las de meserie si o sa ma apuc sa predau intr-o scoala generala sau liceu ceva info (cat m-o mai duce capul). Un fel de self-worth by being useful to society. Trist!

      2

    • nu o sa te lase astia, nu ai doctorat

    • #9

      @Go_Gu

      Pai nu ne lasa asa, spune-ne si noua detalii de implementare a acelui ASIC. In ce nod, VHDL sau Verilog ? Ce ai implementat, ReLU, convolutie, dot product ? Cati TOPS a fost targetul. Ce foloseai DRAM sau SRAM pentru acumulare. Nici noua nu ne plac prostii si e fun sa intelegem cu ce te-au dezumflat pe tine.

      4

    • #10

      Dacă tu crezi că un student face acasă ( sau, mă rog, la fab) ASIC-URI, atunci trebuie sa o lași mai ușor cu băutura.
      Am folosit un FPGA (Spartan 3 sau 6, nu mai știu) și am scris cod verilog pentru un algoritm neuro-fuzzy de image recognition. Nu mai știu exact ce fel de memorie avea boardul. Cred că am folosit ceva flash pentru imagine și memoria celulelor pentru weights.
      La vremea respectivă eu eram fericit că merge prostia și nu mi-am pus problemă de viteza.
      Major turn-off-ul pentru mine a fost că eu m-am dat în cur și în cap sa fac ceva acolo (Am studiat vreo 2-3 cărți și ceva articole de la IEEE cat să înțeleg cam ce ar trebui sa fac. Am cerut ajutor de la proful de diploma și am primit … mai puțin decât mă așteptam. M-am milogit pe la unii și la alții să fac rost de board. Nopți nedormite, etc.) și alții au ales calea ușoară și nimeni n-a dat 2 bani pe efort.

      0

  4. Zi mai bine ca noi suntem top si nici macar la plagiat nu te,ai descurcat. :)))

    3

  5. #14

    Eu inca ma oftic ca am facut ASE-ul. Primul an l-am facut la zi, la agroalimentara, apoi, din cauza ca jobul se transofrmase din part time, in full time si era chirie de platit si altele,m-am mutat la ID (invatamant distanta), la management, pentru inca 4 ani. La zi a fost ok, invatam despre agricultura, industria alimentara, eram dusi la tot felul de targuri (inclusiv faimosul INDAGRA). Nu intelegeam de ce faceam matematica. Aproape toti picaseram la materia aia, ca era grea si profesorul nu era interesat sa ne ajute sa trecem, sa faca ceva ore extra cu noi, desi i-am explicat ca nu veneam toti de la mate info. Mai ales ca eu am facut matematica M2 in liceu, pentru mine matematica aplicata in economie era OZN, efectiv ma uitam ca proasta. Singurii care se descurcau erau aia veniti de la licee de mate info. In rest, imi pare rau ca n-am terminat agroalimentara, chiar era singura facultate misto din ASE, desi toti fugeau de ea, ca nu iti trebuiau note foarte mari ca sa intri. Cica „numai prostii si fraierii ajung acolo. Smecherii ajung la Marketing si Management”. Dar invatai chestii practice. Din pacate, nu aveau sectiune de invatamant distanta- evident, ca trebuia sa fii prezent mereu, ca sa pricepi ceva.
    La management la ID, in schimb, a fost DEZASTRU. N-am invatat nimic, am dat banii degeaba. Toti profesorii iti cereau sa le cumperi cartile, la examen trebuia MUSAI, sa scrii, cuvant cu cuvant din cartea respectivului profesor. La ore (aveam cateva ore pe saptamata, chiar si la ID), profesorii dictau, efectiv, defintii din carte. Daca faceai un proiect si te chinuiai la el, ajugea aruncat intr-un colt. Colegii erau, majoritatea, trecuti bine de 40 de ani. Unii venisera cu copii, sau cu nurorile, cu ginerele, etc. Tot asa, ii ajuta la salariu, daca faceau o facultate.
    Cand am sustinut lucrarea de licenta, toti care prezentam, turuiam ca prostii, in timp ce examinatorii erau preocupati cu altele, nu puneau intrebari, nu ii interesa nimic.

    N-am mai facut masterul, ca ma scarbisem. Am terminat facultatea acum 4 ani. Am zis ca fac masterul mai incolo. Deja incep sa ma gandesc sa ma inscriu, dar sa vad cum imi organizez programul, ca nu-i chiar usor sa te intorci la scoala, zi de zi. As vrea ceva pe fonduri europene, sau pe turism. Sau chiar ambele. E ceva de exploatat pe partea asta si se impletesc bine impreuna.
    Dar nu stiu cat e de actuala materia. Ca daca pierd 1-2 ani cu asta, ca sa invat ceva de pe vremea lu’ pazvante, mai bine ma duc frumos la chioscul din fata la ASE si cumpar toate cartile pe tema asta si gata. Ca oricum, ala e primul pas pe care il faci cand aterizezi in facultatea aia :)).

    8

    • #15

      la ce foloseste un master profil economic facut in romania?
      ca am un masterat d-asta in familie si nu sunt lamurit!

      4

    • #16

      Pai, daca vrei sa o iei pe calea antreprenoriatului si vrei sa faci ceva serios, nu sa iti deschizi o afacere doar ca sa iti iei BMW pe firma si in rest gata, esti patron, eu zic ca ajuta. Dar sa si ai ce sa inveti, sa fie materia noua, profesorii sa aiba ce sa te invete. Fix de asta imi este mie frica, ca dau peste materie invechita si profesori dezinteresati.
      Romania, cu bubele ei, poate fi foarte profitabila, daca ai cunostinte si stii sa atragi fonduri europene.
      Poate sunt eu visatoare, dar am vazut multe oportunitati, doar ca n-am cunosintele necesare, pentru a le dezvolta.
      Dar, nu prea am incredere in sistemul romanesc, pe partea asta. Mai trebuie sa ma mai informez. Oricum, e doar un gand. Ce-i drept, ma tot freaca de ceva timp.
      Eu sunt optimista, vreau sa cred ca inca se pot face lucruri misto la noi in tara.

      7

    • la stat foloseste, scrie si la articol. la privat depinde de materie si de cat de mult se implica fiecare. daca pleci de la premisa ca e materia invechita/profesori naspa ai un handicap, mai bine te duci la Viena sau cumperi jucarii la copii.

      2

    • #18

      la stat se recompenseaza doctoratul, dupa cum scrie in articol!
      mai exact, spor 15%.
      poate nu e clara pentru toata lumea diferenta intre masterat si doctorat!
      singurul avantaj al masteratului pentru bugetari ar fi ca detinerea acestei diplome conditioneaza posibilitatea cumpararii unui doctorat.

      3

    • @daddy
      “Personalul care deține titlul știițific de doctor beneficiază de o indemnizație lunară în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.”
      Iar masteratul este obligatoriu pentru accederea pe functii de conducere.

      5

    • #20

      este valabil doar masteratul in administratie publica!

      3

    • #21

      @jupaneasa: pentru sanatatea si linistea ta, stai departe de fondurile europene!

      1

    • #22
      Arhi

      o sa ajungi sa candidezi la presedintie si nu o sa mai poti

    • @daddy
      Bugetari nu sunt doar in administratie publica.
      Masteratul trebuie sa fie in specialitatea studiilor cerute prin fisa postului.

      1

    • #24

      Sa stau departe de fondurile europene, ca finantare, sau ca specializare la master? :))))

      4

    • #25

      finantare

      0

  6. #26

    Eu n-o uit pe profa de Sociologie din facultate. Venea cu foi A5 de pe care dicta fără aproape să ridice ochii spre sală – avea teancuri întregi de fițuici. Era spaima anului, pica în draci, ”cui de an”, în jargon studențesc…
    Și nu-l uit nici pe profesorul de Comunicare Socială. A venit și a ținut un curs de 2 ore cu extrem de multă informație, condensat, fără să lase nicio secundă din mână o hârtie. Plecând la finalul cursului, a lăsat hârtia pe catedră și curioși, ne-am dus să vedem.
    Omul susținuse un curs de 2 ore servindu-se de o hârtie pe care scria ”comunicare organizațională / perspective strategice”.

    25

  7. #27

    Eu au vrut sa imi fac doctoratul in automatica si info aplicata la poli timisoara, si trebuia „sa ma angajez la facultate” pe suma de pana in 2000 lei in mana pe langa partea cu „researchul” si am zis pas… „i have business to run & hobbyes to maintain…” 🙂

    8

  8. Trebuie să ne spui în ce țară l-ai făcut și care a fost tema tezei 🙂

    5

  9. Mărturisesc rușinat faptul că și eu am abandonat, după ce am luat toate examenele (acum foarte mulți ani, cred că au trecut peste 20 de ani).
    Eram un tânăr inginer de drumuri pe atunci, iar prostii și vise în cap…cu duiumul… 🙂
    Inventasem și un aparat și o metodă de determinare a adezivității bitumului, OSIM…prostii ale tinereții. 🙂

    8

    • N-a mers treaba cu OSIM-ul dar acum macar ai un logo numai al tau. E si destul de fancy coada aia, parca-i o pana la palarie. Mergea si o mustata sub F dupa gustul meu 😉

      10

    • A mers treaba cu OSIM, am un brevet de invenție (cred) pe undeva printre acte, dar sunt mulți ani de atunci și nu mai lucrez ca inginer de drumuri din 2009.
      Logo-ul mi l-a făcut cineva când voiam niște cărți de vizită, la început nu mi-a plăcut logo-ul, dar acum a început să-mi placă.
      Interesantă asta cu pana la pălărie și-mi place și sugestia legată de mustață, dar nu cred că-l mai schimb.

      2

  10. #32

    Eu am început cu doctoratul ptr. că doream un titlu pe cartea de vizită de „vanity”. După ce am scris/ am fost obligat sa scriu/ niște articole ptr. reviste de specialitate – din cinci articole scrise singur am avut onoarea sa fiu coautorul profesorului la două, la trei nu…. După ce am scris cuprinsul, și primele două capitole, m-am lăsat ptr. că mi-am dat seama că faci ceva pe vanity fără pessos in buzunar iar în domeniul meu doctoratul nu era foarte apreciat…. așa că probabil mai sunt încă student la facultatea respectivă (glumă) că de când mi-a zis proful sa scriu încă un articol despre „Gewerbesteuer als lokale Investitionsförderung” ca să fie bine nu su mai dat de mine

    2

  11. #34

    Nu… 🙂 nu aș fi reușit să termin fără să-mi trag brâul de la pantaloni peste buric….

    M-am specializat pe Regional – u. Verwaltungswirtschaft… Marketing pentru orașe, regiuni…și granturi… Totul cam paralel cu ce am făcut după…

    1

    • Ce ai făcut după?

      Also: cum e pustiul tău, și-a revenit cu scoala?

    • #36

      Mersi de întrebare. Băiatul și-a revenit, cred că intră-n pubertate. Amplitudinea (?… 🙂 ) stării de dispoziție generală și la școală în mod special este mare…

      La facultate m-a prins virusul propriilor firme, între perioadele în care am avut firme am lucrat la alți oameni. Acum am as juns la nr. 3, m-am plictisit. Caut să o vând în 2, 3 ani că am idei noi….

      0

  12. Eu m-am angajat ca asistent de laborator dupa ce am terminat facultatea. Dupa un an de predat si cu un calificativ de 4.9 obtinut de la studenti la evaluarea anuala am intrebat profesorul de curs ce tre sa fac sa ma inscriu la doctorat.
    Raspunsul lui: „Ce, tu ai cap de doctorat?”. Asa ca nu m-am mai inscris la doctorat.
    Doar am scris vreo 5 carti pe domeniul in cauza. Si urmeaza a sasea si cine mai stie cate daca nu imi gasesc barbat care sa imi mance timpul liber. 😀

    7

  13. #39

    Eu m-am apucat de doctorat. Nu stiu de ce… Eu am scris o carte de specialitate doar ca sa intru la doctorat. (cartea e in bibliografie la concursurile pe post btw)
    Doctoratul pare o bataie de joc in Romania principial. Dar imi place sa predau si sa explic chestii… Si fara doctorat nu poti. Pe de alta parte si predatul asta e practic munca de voluntariat.

    Sa vedem cum se aseaza lucrurile pana la sfarsitul anului… Si daca nu merge… Nu merge.

    2

  14. #40

    Faci, nu faci doctoratul, semintele acelasi gust are…

    5

  15. #41

    Măăăăăăi, da’ ce școliți sunteți toți pe aici!!

    3

  16. Am facut Electronica in 8 ani… ca am copiat la un examen si profu’ a zis ca pot sa vin de cate ori vreau eu la examen, dar o sa ma treaca numai cand o sa fac de 10 (asa a fost). Doar ca a fost degeaba. Lucrez in domeniu, acum as putea sa tin toate cursurile de la un master, da’ la 5 ani de la absolvire tot nu se tineau cursurile alea inca.

    Ani mai tarziu am facut un doctorat la Viena (in Economie). Imi pare rau, dar nu mi-a folosit la nimic. Pot doar sa ma mandresc ca nu am copiat la examene si aia chiar mi-au citit teza.

    1

  17. #47

    Dacă făceai și tu un doctorat, ca toată lumea bună poate ajungeai și tu undeva… Poate chiar în politica… Asa vai de tine cum ai ajuns 😀

    2

  18. Nu mi-a plăcut niciodată să predau. E un fetiș pe care nu-l pricep, Te chinuie profesorii ăia într-un hal fără de hal – unii că sunt frustrați de acasă, alții că nu au cum să se refuleze și se răzbună pe niște copii sau tineri fără apărare, iar care sunt mai sănătoși se consumă în depresii superioare.
    Băi și s-au ținut ai mei de capul meu, că nu se poate, tu cu olimpiade și ciumecării, n-ai cum să nu ajungi profesor. Vă zic, am fugit de chestia asta ca dracu de tămâie.
    Până mai acum vreo 4 ani când îmi zice ofițerul de la resurse…
    – Domn Ilie, când nu faceți teren o să vă trimitem la facultate, înlocuitor de rezervă de preparator, pe tură de schimb, cum ar veni…
    – Right… Fix asta visam.
    Și la ora actuală înjură profesorii de rup de câte ori îmi vine rândul că le zăpăcesc prezentările 🙂 Ba încurc coperțile, ba sar 3 pagini pe care le adaug la sfârșit capsate cu curu-n sus…

    0

  19. #52

    Doctoratul era odata o lucrare de incununare a unei activitati de cel putin 10 ani in domeniul respectiv, cand devenea respectivul cat de cat relevant, cu ceva contributii si lucrari publicate. Doctorul in stiinte sau arte era un nume cand primea titlul, si probabil erau cativa mari si lati in fiecare an, ca laureatii la Nobel.

    Ce e doctoraul azi? Pai lasand la o parte tutele ce copiaza lucrari fara sa fie in stare sa stie macar titlul, exista si oameni care chiar lucreaza la doctorat, doar ca…

    Doar ca in plm doctoratul pe bune se face azi ca un master mai lung nitel, dupa terminarea facultatii. Studentii mai constiinciosi, dar fara vreo aptitudine pe domeniu, respinsi prin firmele bune ca sunt pafarnisti, se apuca de doctorat, ca la meserie sunt subtiri si transparenti ca celofanul. Nu am cunoscut pana acum in 20 de ani de activitate in IT si corporatii vreun doctorand sau doctor roman cu vreo contributie relevanta in domeniul electronicii, domeniul meu de activitate. Bai, nimic, voi intelegeti? Nu exista contributie relevanta in domeniul electronicii, schemele sunt tot alea stiute. Exista patente pe chestiuni punctuale, care rezolva niste probleme in moduri originale si companiile isi protejeaza aceste idei. Dar doctorate care sa vina cu ceva inovativ, NIMIC. Copy-paste la chestiuni generale, sunt mii de doctori ce nu stiu sa deseneze un amplifcator cascodat, pentru cine stie ce e ala.

    Cum dracu sa fii ma doctor la 26 de ani, cand nu ai facut nimic util pentru domeniul tau, nu stii meserie, nu ai produs nimic relevant, ci doar ai luat o tema de la profesorul tau preferat si ai pritocit niste ecuatii, o schema banala, in care eventual ai pus tranzistoarele cu simbolul invers, niste calcule plictisitoare, niste grafice fara pic de inspiratie, ti-a dat ca e bine toata treaba, dar se aplica doar unor gaini sferice ideale aflate in vid si ai strans 100 de pagini intre coperti de carton tari, pe care sta numele tau gablontz cu miniu de bronz?
    Nu ti-e ma rusine cand te gandesti ca niste neica nimeni ca Volta, Maxwell, Hertz, Lorentz, Tesla, Curie, Broglie, Fourier, Bolzmann, Einstein, Bohr, Planck, Pauli, Rutherford, Schrodinger, Pasteur, Fleming, aia care au pus bazele stiintei, au studiat toata viata si aveau 15-20 de ani de stiinta in spate cand au primit titlul de doctor, numele lor fiind definitorii in stiinta, purtate de unitati de masura, iar tu nu ai nici macar permis de conducere si n-ai facut cu mana ta nimic in afara de vreo laba trista in wc-ul caminului? Cum plm esti ma doctor in stiinte, cand nu esti in stare sa masori cu osciloscopul un semnal foarte mic? N-ai ma nici o remuscare ca se uita un student bun la lucrarea ta si-ti spune: ce plm ai facut domn doctor aici, ca nu inteleg nimic din copy-paste-ul asta din vreo trei patente obscure ale unora din MIT de prin anii 90?

    1

    • #53

      doar ca in vremurile alea si in tarile cu apa calda nu ai nevoie de doctorat ca sa predai. si catedrele au nevoie si de tineri ca sa predea si sa se formeze. si doctoratele in tari serioase se fac in 7-8 ani chiar mai mult… fara probleme.

      in al doilea rand in medicina, ca pe aici ma invart eu, doctoratul vine cu integrare clinica aka jumatate de norma in centrul universitar. ceea ce e mare chestie.

      in rest de acord cu ce spui eu am 31 de ani, am dovedit niste lucruri, am scris niste lucruri pana sa ajung sa fiu acceptat la un doctorat serios in Romania. ca desi nu credeti mai sunt vreo 5 profesori seriosi in Romania.

      Problema mea e ca doctoratul(facerea lui) ma impiedica sa castig bani si la 31 de ani am ceva obligatii nu prea imi permit foarte multe idealisme si munca voluntara. bursa de doctorat e o gluma proasta 1500 de lei si munca e …

      Deoarece in tara noastra am avut un cretin pe post de ministru al educatiei care a hotarat el ca doctoratul se face in 3 ani fix si ca nimeni nu poate preda in universitate decat daca are doctorat.

      1

    • #54
      Arhi

      nu stii aia cu laserul de la magurele, ca nu puteau aduce somitati internationale, pentru ca nu aveau doctorate? si ca legea le spunea intai sa aduca romani cu calificari mai bune.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.