Am câteva prietene sau cunoscute din online care sunt, mai pe scurt, grase. Unele din ele s-au îngrășat după nașteri, altele, așa cum e obiceiul, după ce au întâlnit sexul regulat, au decis că nu mai e nevoie de dietă, altele care s-au îngrășat din cauza depresiei, mâncând ca să acopere o traumă.

Și mă uit cu tristețe la ele cum pun, din când în când, pe internet, poze cu ele de pe vremea când erau sexy și slăbuțe, cu un evident regret și o evidentă tristețe. Este clar, perfect clar, că au abandonat lupta și știu că vor rămâne duble față de cum au fost, toată viața.

E rău să alegi abandonul, mai ales într-o societate unde femeia este judecată și tratată diferit, din cauza siluetei. Da, blabla, trecem peste faptul că nu e sănătos și că e boală curată să fii gras, trecem și peste idioțeniile PC cu Nu sunt grasă, sunt așa cum mă simt eu frumoasă, pentru că nimeni nu se simte frumos atunci când e cât un butoi.

Fetelor, doamnelor, organismul uman are un punct al metabolismului de unde nu mai există întoarcere. Știu că tot amânați și ziceți Lasă, bag doar șaormica asta, dar de săptămâna viitoare/luna/anul trec la dietă, fac keto și restul. Serios, cu vâsta, slăbești din ce în ce mai dificil și ce nu ați reușit să faceți la 30, cu siguranță nu veți face la 40.

Faceți ceva cu voi și cu voința voastră. Pentru că slăbitul vă aduce, pe lângă sănătate fizică, și sănătate psihică, și satisfacții, și timp mai mult alături de copii și da, mai mult sex. Pentru că, dacă v-ați pus tot felul de întrebări esențiale despre cum nu mai găsiți bărbați ca altădată sau de ce soțul nu vă mai caută în căldura așternutului, search no more, răspunsul e unul singur.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.