Am un prieten care avea nişte prieteni la care ţinea foarte mult. Băi, dar ştii cum? Enorm. Până la modul în care îi numea `copiii mei`. Adică le purta o prietenie sinceră şi adevărată. Anii au trecut, copiii au crescut, s-au făcut mari şi independenţi.

Iar prietenul meu a aflat între timp, că acei pe care îi numea copiii săi îl loveau pe la spate pe unde puteau, îi băgau strâmbe şi ameninţări, influenţaţi fiind de o prietenă comună.

Cum să reacţionezi la aşa ceva?

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.