Fizica nu doare: Radiațiile X

Radiațiile X sunt unde electromagnetice care penetrează materialul și excită o emulsie de argint pe un film (la radiațiile cu film) sau niște senzori de radiații (la tomografiile computerizate). Rezultatul e imaginea radiografică. Fizica e sexy.

Uite mai jos, ca să vă aduceți aminte, poza cu spectrul electromagnetic. Scurt, ca să nu vă plictisesc, că știu că deja sunteți mama și tata undelor:

  • Undele electromagnetice reprezintă un transfer de energie care se poate propaga și prin vid, spre deosebire de undele mecanice (de exemplu, sunetul, sau valurile mării), care au nevoie de un mediu de propagare (în vid nu există sunet, iar fără apă nu există valuri).
  • Undele au frecvență (număr de oscilații pe secundă, sau de vârfuri de val, dacă vă imaginați unda ca un val) și lungime de undă (distanța între două vârfuri de val); în funcție de cele două caracteristici, undele electromagnetice se distribuie pe spectru așa cum arată poza de mai jos.

Radiațiile X și gamma sunt undele cu cea mai mică lungime de undă și cu cea mai mare frecvență; au o energie foarte mare, și pot trece prin materie ca lumina printr-o fereastră transparentă. Ca idee, radiațiile X au frecvența medie de 10 milioane de trilioane de oscilații pe secundă. Adică foarte foarte multe.

1.      Un pic de istorie

Radiațiile X au fost descoperite din greșeală de un nene Röntgen, în timp ce se juca cu un tub catodic în laborator. Omul le-a spus radiații X pentru că nu știa ce-s alea, și așa le-a rămas numele, deși mai sunt cunoscute și drept radiații Röntgen, spre ciuda domnului cu același nume, care s-ar fi împotrivit puternic să le dea numele lui. Se pare că nu s-a împotrivit deloc atunci când a primit premiul Nobel pentru această descoperire.

2.      Fizica din spate

Generarea radiațiilor X se bazează pe emisia termoelectronică al materialelor (îi mai zice și emisie termionică, pentru cititorii de wikipedia), care zice cam așa: în momentul în care un material este încălzit, electronii din straturile exterioare ale atomilor se vântură afară din învelișul electronic. Probabil că li se face prea cald, și vor să se răcorească un pic. Cu cât este mai cald materialul, cu atât mai mulți electroni sunt emiși.

Dacă electronii ăștia, care au sarcină negativă, sunt atrași de o sursă pozitivă (hai să-i zicem anod), se cară definitiv de lângă materialul care i-a emis. Cu cât diferența de potențial (adică tensiunea) între sursa de electroni (catod) și sursa pozitivă (anod) este mai mare, cu atât electronii prind viteză mai mare.

Dar pentru că noi nu vrem curent electric, ci vrem radiații X, nu lăsăm electronii să se plimbe între anod și catod cum au ei chef, ci îi frânăm pe catod izbindu-i de o plăcuță de metal (care trebuie să reziste la temperaturi foarte mari; de exemplu, wolfram), după care stăm și admirăm două efecte:

  • Emisia de căldură – cea mai mare parte a energiei generată de frânare este transformată în căldură (din cauza asta, catodul trebuie să aibă un sistem de răcire bine pus la punct)
  • Emisia de fotoni (radiații X) – ta-daaaaaa!

De fapt, radiațiile X sunt emise ca urmare a bombardării unor materiale cu electroni.

3.      Cum arată un generator de radiații X

Haideți să vă desenez:

4.      Proprietățile radiațiilor X

Cele mai importante 2 lucruri pe care trebuie să le știți despre efectul radiațiilor sunt

  1. Sunt penetrante, adică intră în materie fără nicio problemă, și în funcție de structura atomică a materialelor, de densitate și de omogenitate, sunt absorbite, atenuate sau împrăștiate prin material. O parte din ele trece fără a fi modificată până pe partea opusă a materiei, unde este filmul sau senzorii de detectare a radiației, pe care se creează imaginea radiografică (vedem mai jos cum).
  2. Au efect ionizant. În cazul filmului radiografic, chestia asta e o treabă bună, pentru că așa se formează imaginea, dar în cazul corpului uman, ionizarea poate duce la probleme serioase, acolo unde este vorba de doze mari de radiații.

Despre faptul că radiațiile trec prin materie, cred, nu mai trebuie să discutăm mare lucru – sunt unde electromagnetice, e clar că trec prin orice.

Efectul ionizant, însă, este foarte mișto, pentru că este explicat prin cealaltă caracteristică a undelor electromagnetice – ele nu sunt doar unde, ci și emisii de particule discrete (fotoni).

5.      Efectul ionizant al radiațiilor

Să ne imaginăm radiația X nu ca o undă care oscilează, ci ca o emisie liniară de particule mici-mici-mici. Fotoni.

După care ne imaginăm atomul, cu nucleul și învelișul de electroni – hai să zicem că electronii ăștia sunt niște biluțe.

Atunci când fotonii lovesc învelișul electronic al atomului, în funcție de energia lor, se pot întâmpla trei chestii, care în final au toate același efect asupra materiei – atomii rămân săraci de electroni, deci ioni pozitivi:

  1. La energii mici ale radiației, apare efectul fotoelectric: fotonii se pocnesc de electroni, sunt absorbiți și le transferă toată energia; prin urmare, electronii sunt centrifugați afară din învelișul atomic, iar atomul rămâne ion pozitiv. Mai sus vedeți efectul fotoelectric într-un gif ciordit de aici.
  2. La energii mari ale radiației, apare efectul Compton, care e ca un fel de biliard cu particule: Fotonul pocnește electronul cum pocnește bila albă o altă bilă la biliard, îl scoate afară din orbită, dar nu este absorbit, ci deviat. Asta produce radiația împrăștiată, dar și ionul pozitiv.
  3. La energii foarte mari ale radiației se produce formarea de perechi – fotonul se dezintegrează într-o pereche pozitron – electron; nu mai intru în detalii aici, vorbim în comentarii, dacă vă interesează.

Ionizarea poate fi nasoală pentru corpul uman, atunci când vorbim de cantități mari de radiații: la doze mici, o celulă ionizată se poate repara, pentru că atât de awesome e organismul nostru. La doze mari, celulele pot muri sau muta în celule canceroase.

DAR.

În ultima parte a articolului vă povestesc despre cantitățile de radiații pe care le putem suporta fără probleme. Deci nu vă speriați, că doza face diferența.

6.      Imaginea radiografică

Spuneam mai sus că atunci când radiațiile trec prin materie, ele sunt atenuate, absorbite sau împrăștiate, dar o parte din ele trece nestingherită până pe partea cealaltă.

Dacă acolo este pus un film, radiația emergentă (adică aia care iese) transformă prin ionizare emulsia de argint de pe film. Cu cât radiația emergentă este mai puternică (adică a fost atentuată mai puțin prin material), cu atât filmul iese mai negru, și vițăvercea. Dacă sunt senzori de radiații, atunci ei transformă imaginea digital în funcție de radiația înregistrată.

Dacă vă uitați la imaginea de mai jos, o să vedeți care e faza cu atenuarea:

  • oasele au densitate mai mare, deci atenuează mai mult din radiații – imaginea iese mai albă
    • mușchii au densitate mai mică, deci atenuează mai puțin – imaginea iese mai închisă

7.      Siguranța radiațiilor

Pentru că efectul radiațiilor ionizante asupra organismului uman este destul de serios, toată partea de securitate radiologică și limitare a dozelor este extrem de riguroasă.

Efectul biologic al radiațiilor (absorbite de corpul uman) este măsurat în Sievert (Sv).

Sievert facts:

  • Suntem expuși natural la doze de 2-3 mSv (adică 1/ o mie de Sievert) pe an, și ne doare la bască de asta, pentru că organismul nostru poate suporta fără probleme așa o doză
  • O banană conține o cantitate de 98 nSv (adică 1/1 miliard de Sievert) de radiații
  • 10-30 mSv (adică 1/1 mie de Sievert) are o tomografie computerizată completă a corpului cu radiații X
  • 5-10 μSv (adică 1/ 1 milion de Sievert) are o radiografie dentară cu radiații X
  • 20mSv (1/1 mie de Sievert) pe an (mediu, pe o perioadă de 5 ani) este doza maximă recomandată Comisia Internatională pentru Radioprotecție pentru persoanele care muncesc în mediul radioactiv
  • 1Sv este doza maximă admisă pentru astronauții NASA, pe parcursul întregii cariere
  • 5-6 Sv în doză unică se cam lasă cu moarte

Deci o singură radiografie nu te omoară și nu-ți cauzează cancer.

Nothing in life is to be feared, it is only to be understood. Now is the time to understand more, so that we may fear less.

Marie Curie

81 comentarii

  1. #1
    Arhi

    Nothing in life is to be feared, it is only to be understood. Now is the time to understand more, so that we may fear less.

    Marie Curie

    and then she died

    • Era o vorbă faină în germană, traducerea aproximativă este: în viață nu TREBUIE să faci decât un singur lucru. Să mori.

    • @Maddame Dacă se poate mai târziu și mai nedureros cât să nu mă cert cu instinctul de conservare ar fi perfect.

      1

    • Nici eu nu ma prea grabesc…

    • #5
      Arhi

      nu mi-e frica de moarte, ci de vesnicia ei

    • Ți-aș zice ceva dintr-o carte faină, dar mi-e că-mi dai cu Monstrul de Spaghete în cap (nu, nu cartea AIA).

      0

    • Zi-mi mie.

    • Sună cam așa:
      „Nu a fost un timp în care eu, tu și acești prinți nu am existat și nu va fi un timp în care eu, tu și acești prinți nu vom exista”. – Baghavad Gita. Apropo de radiații și Oppenheimer.

      2

    • #9

      The fear of death follows from the fear of life. A man who lives fully is prepared to die at any time.

      5

  2. #10

    Dar daca in decursul catorva luni faci o serie de 10-12 radiografii, cat de expus esti? Afecteaza si fertilitatea?

    1

    • Trebuie să-mi dai mai multe detalii. Ce fel de radiografii? La mână, la plămâni, full-body CT?

      În general, zonele care nu trebuie iradiate poartă ecranul de plumb (îți pun sorțul ăla gros), care absoarbe cea mai mare parte a radiației, deci fertilitatea e ok :)

    • #12
      Arhi

      daca nu, iese copilul mai ozonat

    • #13

      Femur. Si nu, nu au pus nimic de plumb.

      0

    • Am făcut un pic de research, să văd ce expunere biologică are o radiografie de femur: 0.001 mSv.

      Este extrem de puțin. În total, pe toate radiografiile tale, sunt 0.01mSv.

      Dacă iei în considerare că într-un an ești expus la radiații naturale cam de 2mSV, radiografiile tale însumate te-au iradiat tot atât cât te-au iradiat 4 ore și ceva de trăit normal.

      No worries.

      În legătură cu fertilitatea: radiațiile afectează întradevăr calitatea spermei și a ovulelor, în doze mari și repetate (la tine nu a fost cazul) dar problema este mai mult la femei, unde ovarele stochează rezerva de ovule pentru toată viața.

      Sperma se schimbă la câteva zile, deci atâta timp cât nu concepi imediat după radiografie (și cu femurul fracturat, bănuiesc că aveai alte priorități), ești ok!

    • Rezumatul vulgar: tragi pelicanu’ de gușă de vreo două ori și ești ca nou.

      29

    • #16

      @maddame
      Danke!

      2

    • Sehr gerne!

    • La o operație de scolioza fac ăștia și 30 de poze
      10 în niște luni ar trebui sa fie ok

      0

    • #19

      @Animaloo, m-am operat de scolioză. Nu cred c-au fost chiar 30 de radiografii în total.
      Poate dacă adun și radiografiile de la controalele anuale, vreo 10-15 ani la rând.

      0

    • In timpul operației.

      0

    • #21

      well, atunci ”dormeam”, nu pot să știu. :)

      0

  3. #22

    Dacă sunt pe film, cantitatea de radiație absorbită e cam la limita superioara, când vorbești de 10-12 radiografii. (Mai contează și frecvența, fiindcă dacă ești expus la 10 radiografii într-o zi, nu e a bună, dar nu e nimeni atât de nebun.)

    Radiografiile moderne – pe senzor – au nevoie de sensibil mai puțină radiație. Am întrebat un tehnician radiolog și mi-a zis că e de vreo 10 ori mai mică. Deci 10-12 nu-s mare lucru.

    Eu am avut rotula fracturată și mi-au făcut câte 2 radiografii la fiecare 2 săptămâni, timp de 8 săptămâni. Au zis ca este in limite sigure. Nu erau pe film, ci din astea moderne. Mi-au pus șorțul ăla peste pelvis, deși nu eram gravid .

    0

    • Cum ziceam in comentarii mai zilele trecute : sa vezi la câte raze se expun doctorii ortopezi.

      0

    • #24

      Așa o fi în România… În alte părți au tehnicieni radiologi care fac radiografiile, și chiar și ăia, fug ca iepurii din camera „de raze”. Plus că toți poartă obligatoriu dozimetre. Ca să știe cam când e vremea de scris testamentul, făcut datorii, etc…

      1

    • Nu prea au de ce fugi din camera. Razele X sunt emise strict atunci când generatorul de radiații este pornit. In momentul când tensiunea între anod și catod e zero (adică tai curentul), radiația X e zero, pentru ca electronii nu mai circula.

      Exista anumite tomografe care folosesc sursa radioactivă gamma, dar mai rar. Acolo e alta poveste, deși și sursa gamma utilizată (tehteniu, un produs de descompunere al molibdenului) are o durata de înjumătățire radioactivă de doar 6 ore, si deci e destul de safe.

    • In timpul operației?

      Doziometre au și in Romania. Probabil sa știi ce culoare are zâmbetul luminos al copilului, sa ii faci cum trebuie camera

      3

    • Cica halatele alea de plumb is bune. Mai ales ca sunt grele și faci mușchi. Razele trec prin ele :p

      0

  4. #28

    Cand eram pustan ma indragostisem de asistenta care facea radiografiile la dinti, mi-as fi dorit sa-mi fac o radiografie la ea in fiecare saptamana dar aveam de ales intre a ramane fara dinti si a o fermeca pe domnita. Nah….asa e cu radiatiile X, foarte interesant si util.

    Multu’ Maddame!

    0

  5. #29

    … și să plătești impozite :(

    0

  6. Cum se explica transparenta la radiatii? De exemplu, de ce sticla e transparenta la radiatia vizibila si piatra nu? Ca doar probabilitatea ca un foton sa intalneasca un atom de material e cam aceeasi?

    0

    • Radiațiile X și Gamma au energie foarte mare, de aia trec prin materie.
      Lumina vizibila are energie mai mică.

      Energia radiației e o funcție a lungimii de unda: cu cât lungimea de unda e mai mică (adică se apropie de spectrul UV, X, Gamma), cu atât energia e mai mare și viceversa.

      E o poza in articol, vezi acolo cum variază lungimea de unda la diferitele tipuri de radiatii.

    • #32

      „Radiatii” e un termen foarte minimalist. Exista radiatie electromagnetica si radiatie ionica(nucleara). Mai mult fiecare din cele 2 radiatii se impart in mai multe tipuri de radiatii, care interactioneaza diferit cu diferite substante. Unele radiatii sunt periculoase altele nu. E total gresit sa pui stampila radiatie si atat: ce fel de radiatie mai exact.

      Uite de exemplu radiatia ionizantă se imparte in 4 categorii:

      – alpha
      – beta
      – gamma
      – neutron

      Nu toate din cele 4 feluri de radiatie penetreaza orice mediu.

      Motivul exact e cum spune Maddame legat de lungimea de unda care se comporta diferit la trecerea dintr-un mediu in altul (remember unde – difractie, refractie, reflexie)

      De exemplu radarul nu detecteaza orice material. Sunt vopsele speciale pentru a reduce reflexia.

      Gandeste-te asa: de ce vezi un zid de piatra si nu un zid de sticla ? E simplu. Ala de sticla nu reflecta.

      Si fenomenul asta se manifesta in tot spectrul electromagmnetic, inclusiv in radio frecventa.

      7

  7. #33

    Ai uitat sa ne zici de scanere corporale cu raze X din aeroporturi. Pentru astea care călătorim des, după câte scanări sa ne scriem testamentul? :D

    0

    • Un scan full-body la aeroport te expune cam la 0.03-0.1 microsievert.

      Adică trebuie să treci cam de 20.000 de ori pe an printr-un scanner de aeroport ca sa echivalezi doza naturala de radiații la care ești expus doar pentru că trăiești, și pe care corpul tău o poate suporta fără probleme.

      Cred că ești ok :-)

    • #35

      i will survive… M-ai liniștit… Oricum tu te referi la scanarile cu unde milimetrice sau la scanarile antidrog :D

      0

  8. #36

    Radiatia electromagnetica e energie transportata cu ajutorul campului electromagnetic, n-are nimic de-a face cu substanta. Cand nu se reflecta, la interactiunea cu substanta, radiatia electromagnetica se transforma in caldura.

    0

    • Esti sigur de treaba cu interactiunea si caldura?

    • #38

      Peste o anumita frecventa radiația nu are doar efect termic dar și ionizant… Radiația ionizanta face bubutza… :D

      0

    • #39

      Poate Colceag vrea sa explice relatia inexistenta dintre radiatia electromagnetica si proprietatile materialelelor cum ar fi conductivitatea, constanta dielectrica si noi il retinem. Hai sa facem un experiment Colceag. Ia intra tu intr-o cutie mare de aluminiu sau cupru si posteza de pe telefon „Femeia e si ea om, ignorantilor”. Apoi intra intr-o cutie mare de plastic sau carton si posteaza „Evrika!” Care comentariu crezi ca o sa apara si care nu ?

      3

  9. #40

    Absolut sigur! Se poate verifica in viata de toate zilele. Si inca ceva, Maddame: dvs confundati substanta cu materia!

    0

  10. #42

    Maddame, dvs stiti multe, dar nu destul! Nu-i nimic, omul cat traieste, tot invata…

    0

  11. #45

    Un articol interesant, dar asa mai soft despre efectele radiografiilor https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/radiatiile-medicale-cat-de-mult-inseamna-prea-mult
    Radiațiile ionizante nu te vor face mai sănătos nici nu iti vor da puteri de super erou. Totul este un compromis între riscuri și avantajele acestor riscuri. Nici expunerea la soare nu face bine, risc de cancer de piele crescut.
    Se moare de cancer pe rupte bineînțeles după afecțiunile cardiace. O fi de la Cernobyl, o fi de la e-uri sau datorita creșterii speranței de viata în ultimul secol? Știe cineva răspunsul?

    0

  12. #47

    Si femeia e tot om! Intotdeauna s-a murit de cabcer, dar nu se stia ca-i cancer!

    0

    • #48

      Pai cum se murea de cancer dacă nu se știa ca moarte a survenit ca urmare a cancerului? Poate se murea de gripa :D și nu de aia spaniola… De asta banala

      0

    • #49

      „A fost odată ca niciodată. A fost odată un om și o femeie. Ei erau atât de săraci, încât n-aveau după ce bea apă”… Poveste populara…
      Deci om diferit de femeie in tradiția autohtona… :D

      1

    • #50

      Așa zicea și Domnul Pavel Puiuț:

      ‘Neah, la Români nu ține asta cu SIDA… în România se moare de gripă!

      2

  13. #52

    Some neutrinos enter a bar. Bartender is all like: „What can I do for you?”
    And they’re like: „Nothing, brah. We’re just passing through.”

    1

  14. #55

    Cum ar fi zis Boris Shcherbina despre Cernobil: radiation is the equivalent of a chest X-ray

    1

  15. #56

    Maddame, sunt curios daca oamenii te cred când le explici că 5G-ul nu e cancerigen. Știu, nu ăsta e subiectul articolului, dar dacă tot veni vorba de radiație ionizantă/neionizantă…

    0

    • #57
      MP :)

      Gogulee…

      Ai uitat sa mentionezi: si daca tii aparatul de radio langa ureche, daca incalzesti mancarea la microunde, daca te ratacesti in tunelurile dacice si… ceva cu pamantul plat.

      #ironie

      2

    • #58

      De unde stii tu ca nu e cancerigen? Stii cel mult ca nu e o radiatie in spectru ionizant. Nu stii efectele biologice care le poate avea asupra corpului daca nu ai un model care sa replice corpul uman, cel mult poti sa expui alte fiinte vii(soareci) sa vezi ce se intampla. Stii tu ce efect are un „stres”(radiatia 5G) constant asupra pielii?
      De ex. faptul ca lasi sa picure rar pe capul unuia o picatura de apa, fizic niciodata nu va trece prin pielea capului picatura aia, e complet inofensiva, totusi unii ii zic „tortura cu picatura chinezeasca” ptr ca per total are un efect asupra organismului.
      De ce e funinginea carcinogen? Nu e ca si cum ar emite radiatii.

      1

    • #59
      Arhi

      am ras cu voce:))))

    • #60

      5G este o tehnologie foarte periculoasa, produsele trebuie sa fie de o calitate foarte ridicata ca sa nu emita inafara spectrului dedicat prin radiatii gama si omega… de aia produsele made in China… intre noi fie vorba, toate produsele made in china is de calitate indoielnica fara respectarea normelor pentru protectia mediului … au fost supuse unui embargou total in USA, UK si chiar incet dar sigur si in tarile UE.

      0

    • #61

      5G este o frecventa mai mare, deci mai putin penetranta, ptr a avea acoperire decenta numarul de BTS-uri trebuie sa creasca mult fata de 4G. Probabil ca va trebui sa fie blocul si statia (de asta Dancila a dat legea ca nu e mai nevoie decat de acordul locatarilor sa-ti puna statia pe bloc, ci doar a presedintelui asociatiei de proprietari).
      PS: Partea cu funinginea e vorba https://en.wikipedia.org/wiki/Chimney_sweeps'_carcinoma (primul tratat de cancer ocupational – prezenta constanta a funinginei cauza o inflamare cronica a pielii). Inflamarea cronica a tesutului, ca raspuns al unui stres constant poate cauza cancer.
      5G tot fiind de frecventa mare, practic penetrarea se va opri la nivelul pielii. 4G putea penetra mai adanc – unii zic ca de asta 5G e mai safe-, eu ma intreb daca nu inseamna asta un stres minor dar constant la nivelul pielii vs o distributie in tot corpul ar putea avea alte efecte.
      Nu sunt paranoic, dar nu stiu daca atata timp cat ai dezbatere daca consumul de carne rosie e bun sau nu, sau daca e bine sau nu sa mananci oua, mi se pare ca ne cam hazardam sa facem niste afirmatii definitive si ptr ce beneficii exact? – porn in 4k pe mobil.

      0

    • #62

      Radem… glumim… dar subiectul e unul serios dar concluziile sunt oarecum contraversate…

      Hai sa dau una, unde doare cel mai mult jumatea puternica dintre cititori
      https://www.jstage.jst.go.jp/article/tjem/248/3/248_169/_pdf/-char/en

      Articolul pare sa fie o sinteza asupra cercatarilor din domeniu de pe piata.
      ca si concluzie pentru cei ce nu au rabdare sa citeasca, cuvantul cheie : „is hazardous”

      „A total of 23 articles were used for data extraction, including 15 studies on rats, three studies on mice, and five studies on human health. Sperm count, motility and DNA integrity were the most affected parameters when exposed to RF-EMR emitted by Wi-Fi transmitter. Unfortunately, sperm viability and morphology were inconclusive. Structural and/or physiological analyses of the testes showed degenerative changes, reduced testosterone level, increased apoptotic cells, and DNA damage. These effects were mainly due to the elevation of testicular temperature and oxidative stress activity. In conclusion, exposure towards 2.45 GHz RF-EMR emitted by Wi-Fi transmitter is hazardous on the male reproductive system.”

      Voi in ce buzunar tineti telefonul :D

      0

    • #63
      Arhi

      in ala de la pantaloni. sunt la al 3 lea copil

    • #Titanii

    • #65

      „De ce e funinginea carcinogen? Nu e ca si cum ar emite radiatii”

      Deci, cum? Ca sa fie carcinogen tre’ sa emita radiatii? :)))))))))))))))
      Iar aia cu radiatii Omega e Dumnezeu pe Pamant! Eu am auzit ca cica cele mai nasoale ar fi radiatiile Sigma si Lambda…

      0

    • #66

      @Cetin. Tu ai „balls of steel”, man

      recomandarea e sa nu schimbati buzunarul ca sa ramana afectata doar o parte… :D

      0

    • #67

      @gica: citarea acelui studiu nu reprezinta o dovada de necotestat. Persoanele care au publicat acel studiu au „studiat” niste articole publicate de altii (care contin observatii si concluzii trase in urma lor). Daca privesti cu atentie, autorii articolului, sunt colegi de munca, genul de studii publicabile dar care nu schimba ceva, ba chiar mai mult, am aruncat o privire, pt a vedea ce a mai publicat, unul dintre autori, tot genul de reviewuri, influenta consumului de alcool asupra spermei. (o cautare pe google dupa numele unuia dintre autori aduce rezultatele din care poti trage mai multe concluzii)
      Asa ca nu as aduce astfel de articole ca fiind argumente solide intr’o astfel de discutie. Nu zic ca argumentele bazate pe studiile serioase ale unor oameni sunt de 2 bani, ci doar ca unele studii au valoare mai mica si o importanta asemanatoare.
      Universitatea Kebangsaan din Malaysia, in topul mondial, undeva mai jos de locul 800.

      2

    • #68

      Cum strici tu omului reputația, dacă erau savanții englezi era mai bine :D ?
      Oricum sa nu credem ca SAR-ul e asa la mișto.

      0

  16. #69

    https://www.youtube.com/watch?v=ovqJpcaWD7o

    in curand si sub forma de ochelari :D

    0

  17. #70

    ce draguta poza carpienelor !
    Probabil ca radiografia miinilor a ramas emblematica pentru ideea de radiografie de cind Rontgen i-a spus nevestei „Iubito, tine mina aici un pic, nu-ti fie frica!” (cam pret de un sfert de ora) obtinind apoi o frumoasa imagine ramasa in istorie cu numele ” Mina cu inel” (pentru ca se vedea perfect inelul de nunta de care doamna nu se despartea niciodata)
    Se spune insa ca la vederea oaselor personale (in timp ce era inca in viata) doamna s-a speriat asa de tare, incit a refuzat sa mai intre vreodata in laborator.

    1

  18. #71

    Din articol lipsesc chestiile cool de spus la petreceri!

    4

    • #72

      Hai ca is acolo si alea:

      – radiezi ca o banana
      – ma radiezi cu energia ta anuala de 0.4 mSv
      – stralucesti atat de ionic
      Gasesti tu

      1

    • Nobody flirts like a geek.

      Vreau să-ți pătrund în suflet ca o rază X.
      Când te văd, neuronii mei se frânează ca electronii de ținta de wolfram.

      …Și ceva cu excitat și emulsia de argint :-)

    • #74

      Nobody dreams like geeks.

      0

    • #75

      @ Major Tom
      Dar dacă eu as prefera sa radiez ca o cireasa, ce trebuie sa fac?

      0

    • #76

      @stefablue

      Te-as ajuta cu drag dar nu cunosc structura moleculara a cireselor. Stiu doar ca pentru a demodula radiatia electromagnetica ai nevoie sa modifici parametrul S11 (s-parameter) si impedanta liniilor de transmisie. Deci ai nevoie de un VNA pentru a intelege S11 si o diagrama Smith pentru a vizualiza impedanta linilor de transmisie https://en.wikipedia.org/wiki/Smith_chart

      Nu pare a fi hocus pocus, dar daca ma inveti cum pot mentine reactia a doi izotopi de hidrogen te ajut sa gasesti S11c corespunzator cireselor.

      0

    • #77

      @maddame fmm de autocorrect. Nobody radiates love like geeks.

      1

    • #78

      Am inteles, mai repede imi procur putin plutoniu sa-l pun in compot…

      0

  19. Rele radiațiile, rele. Da’ dacă avem nevoie de ele câteodată nenicule? Lăsăm de la noi…;)

    0

  20. #80

    Foarte fain articolul, bla-bla, felicitari Madamme pentru destuparea mintilor. Altceva ne roade pe aici:
    – s-a stabilit care e poza corecta si cum arata pana la urma sefa la stiinta pe blogul Arhi?

    0

    • #81

      Noi inca il cautam pe Wally sau Waldo… sau cum l-o fi chemand

      1

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

Dacă doresti să dai like unui comentariu, trebuie să fii logat in contul tău de pe cetin.ro

Citește și...

E plin internetul de meme și reproșuri despre cât de nasol e la arabi și cum femeile nu au drepturi și despre cum această sălbăticie trebuie eradicată etc. Totodată, aceste memeuri sunt făcute de pe o terasă de la Burj Al Arab, cu o cafeluță tradițională și narghileaua în dinți. Eventual ne revoltăm […]

Vorbeam acum ceva vreme cu un prieten care îmi spunea că îi place să-și țină femeile geloase, ca să nu se plictisească. Recent, domnul meu suflet pereche spunea că n-a fost niciodată gelos și că nu există absolut nimeni și nimic care să justifice sentimentul ăsta. Nu suntem stăpâni pe sufletul celor pe […]

Un montaj de asemenea anvergură, mai rar. Băiatul care face chestiile astea pe jandarmemeria își irosește viața aiurea dacă nu trăiește din editare video pentru comedii, pentru că, domnilor, e inuman ce se întâmplă.