Fizica nu doare: Ultrasunetele

Ce se întâmplă când faceți ecografii? În principiu, bățul ăla care se plimbă pe pielea voastră cântă, după care citește „ecoul” cântecului, care este interpretat vizual. Sună simplu? Well…doh!

  1. Fizica din spatele ecografului

Ultrasunetele

Dacă n-ai citit încă articolul cu undele, poate acum ar fi cazul, pentru că va trebui să știi ce sunt alea unde ca să înțelegi ecografiile.

Pentru puturoși, uite un  TL/DR:

  • Undele sunt un fel de valuri care se fac printr-un mediu (unde mecanice) sau prin orice (unde electromagnetice), ca urmare a transferului de energie. Sunetul e o undă mecanică.
  • Undele au lungime de undă (distanța între două valuri) și frecvență (cât de dese sunt valurile într-o secundă); cu cât mai lungă e lungimea de undă, cu atât mai mica este frecvența și vițăvercea.
  • Când întâlnesc un obstacol, undele pot fi reflectate (ecoul), refractate (transmise în material) sau difractate (ocolesc obstacolul).

Acum că sunteți tăticii și mămicile undelor, ne concentrăm asupra sunetului, pentru că ăla ne interesează pentru scopul acestui articol.

În funcție de frecvență și de cum le percepem, sunetele se împart în:

  • Infrasunete: au lungime de undă mare și deci frecvență mică
  • Sunete din spectrul acustic uman: au frecvența între 20Hz și 20.000Hz; spre 20.000Hz deja te cam dor urechile
  • Ultrasunete: au lungime de undă mică și deci frecvență mare

Cool thing: Frecvența undelor se măsoară în herț (Hz), care înseamnă și „inimă” în limba germană. Dacă vă imaginați frecvența sunetului ca bătăile unei inimi (1 „vârf” de undă e o „bătaie”), 1 Hz înseamnă 1 bătaie pe secundă, 1 kHz 1000 de bătăi pe secundă, 1 MHz un milion de bătăi de inimă pe secundă -cam așa cum bate inima mea la comentariile alea deștepte, știți voi care.

Chestie cu care să lauzi la chefurile de tocilari: atunci când se acordează instrumentele, ele se reglează în funcție de nota La din gama Do Major, care are frecvența 440 Hz. Cântați laaaaaa! Iată: 440 Hz.

Ecografele funcționează cu ultrasunete, adică sunete cu frecvențe mari și lungimi de undă mici, care nu sunt percepute de urechea umană. Spectrul utilizat variază între 1-18 megaherți, în funcție de aplicație.

Impedanța acustică

„Impedanța acustică” e un termen fițos pentru o caracteristică extrem de simplă a materialelor: rezistența la trecerea sunetului.

În momentul în care sunetul va întâlni un obstacol (adică o zonă cu impedanță acustică diferită) se vor întâmpla fenomenele de care v-am povestit mai sus: o parte a sunetului se transmite în material (refracție), iar alta se întoarce înapoi în mediul de unde a venit (ecou – reflexie). Ce parte din sunet se reflectă și ce parte se transmite în material depinde de impedanța mediului din care sunetul pleacă (da, și aerul are rezistența la sunet, dar e foarte mică) și de cea a materialului în care ajunge. Dacă vă interesează să calculați, căutați formulele pentru coeficientul de reflexie și coeficientul de transmisie a sunetului.

Ca idee: dacă impedanța mediului din care vine sunetul e mai mică decât cea a obiectului de care se lovește, sunetul e mai mult reflectat (ecoul la munte: sunetul trece prin aer și se pocnește de stânci, după care se întoarce). Dacă sunetul vine dintr-un mediu cu impedanță mai mare decât obiectul, este mai degrabă transmis. Sunetul e deci puturos și caută drumul cel mai ușor.

  1. Cum funcționează ecograful

Sufletul fiecărui ecograf este un cristal piezoelectric. Dacă ați citit pizdoelectric, nu-i nimic, așa am înțeles și eu prima oară. Așa-i că n-o să mai uitați cum îi zice?

Plăcuța pizdo piezoelectrică are o caracteristică foarte mișto: atunci când i se aplică o tensiune electrică, vibrează și produce sunete de înaltă frecvență. Mai mișto este că și inversul e valabil: plăcuța poate „citi” ecourile ultrasonore care se reflectă din țesuturi și le transformă în impulsuri electrice, care sunt interpretate mai departe de aparat, ca să ne apară imaginea aia neclară și din care nu înțelegem nimic, dar știm că ar trebui să fie un ficat.

Seria de plăcuțe piezoelectrice este așezată frumos, la diferite unghiuri, în bățul care se plimbă pe corpul nostru, și care se cheamă traductor. Traductorul emite ultrasunete care se reflectă în țesuturile noastre. Sunetele reflectate sunt receptate tot de traductor, care transmite mai departe semnalul electric către circuitul de interpretare. Cum funcționează ăla vă spun în comentarii, dacă vreți, că altfel ne lungim prea tare.

Țesuturile umane au componență și densități diferite și deci prezintă impedanță acustică variată. De asta ecoul primit de ecograf este tradus în „nuanțe” diferite pe ecran.

  1. Ce e gelul ăla scârbos?

Gelul ăla se cheamă cuplant, și de obicei este pe bază de apă sau glicerină. Fără cuplant, undele ultrasonore nu intră în țesut.

De ce? Pentru că având în vedere că diferența de rezistență impedanță acustică între aer și țesuturile umane este mare, iar sunetul e puturos și caută drumul cel mai simplu, undele sonore ar fi reflectate de pe suprafața pielii înapoi în aer, și nu ar intra decât o cantitate infimă în corp. Cuplantul facilitează trecerea undelor ultrasonore din traductor în țesut.

Alte chestii care pot fi folosite în loc de gelul ăla: apă, glicerină, ulei de floarea soarelui, lubrifiant Durex. Mai ziceți și voi.

  1. Efecte secundare ale ecografiei

Ecografiile se fac la frecvențe de ordinul megaherților, adică a milioanelor de herți (pe secundă!). Singurul efect secundar la frecvențele astea este încălzirea ușoară a țesuturilor . În rest nimic.

Cool thing: acest efect de încălzire pe care îl au ultrasunetele este folosit experimental în ultimii ani pentru tratarea tumorilor. Dacă ultrasunetele sunt concentrate pe o zonă foarte mică, și se folosesc frecvențe mari, acest efect de încălzire poate arde țesuturile bolnave. (Nu, asta nu se poate întâmpla în timpul unei ecografii normale. Nu fiți panicoși amboulea.)

Fiți sinceri: Câți ați cântat laaaaaa mai sus? Hai s-o ardem 440Hz! Laaaaaaa!

78 comentarii

  1. Laaaaaaa fel e si la CT? Aceeasi tehnologie dar cu lungimi de unda diferite?

    Daca da de ce CT e periculos si ecografia nu?

    2

    • Nu e laaaaaa fel. CT (computer tomography) e cu radiații X (unde electromagnetice), nu cu ultrasunete (unde mecanice).

      Altfel spus: CT e cu un fel de lumină de frecvență foarte mare, în timp ce ecografia e cu un fel de sunet cu frecvență mare.

      Ultrasunetele nu intră în corp fără cuplant. Radiațiile n-au fițe din astea.

    • Pentru ca undele cu frecvenata mai mare au energie mai mare. De asemenea un obiect cu viteza mai mare are mai multa energie decat acelasi obiect cu viteza mai mica. Energia poate fi transferata de la un obiect la altul, insa energia nu poate fi creata sau distrusa. Un obiect cu un potential ridicat de a cadea in gol, adica aflate la o altitudine mai mare, are mai multa energie decat un obiect aflat la o altitudine mai mica, potential mic.

      Energia este stocata in mai multe forme dar ce e important sa stii e ca corpul nostru primeste, inmagazineaza si emite energie in mod constant. De exemplu o forma de inmagazinarea a energiei o reprezinta legaturile dintre moleculele ADN. Legaturile ionice sau covalente dintre molecule e o forma de imagazinare a energiei. Aceste legaturi se pot forma sau rupe. Cand se formeza, aceste legaturi se elibereaza energie sub forma de radiatie electromagnetica (da, corpul uman emite si absoarbe in mod constant lumina si in general radiatie electromagnetica in orice spectru). Cand se rup aceste legaturi, se rup din cauza ca sunt expuse radiatiei electromagnetice. Cu cat energia radiatiei electromagnetice este mai mare cu atat mai violenta ruperea acestor legaturi si absorbtia fortata de energie care mutileaza haotic molecula ADN.

      Dar am spus mai sus ca energia radiatiei electromagnetice este direct proportionala cu frecventa si amplitudinea(potentialul). Deci cu cat frecventa sau amplitudinea este mai ridicata, cu atata mai violente sunt rupturile dintre legaturi si atare mai tare forteaza moleculele sa absoarba energie.

      Echipamentele cu ultrasunete radiaza energie in frecvente joase. De exemplu senzorii de parcare (piezo) sunt ultrasunet si emit in 32Khz, echipamentele medicale in 10 Mhz. Dar CT radiaza in spectrul X-ray. Diferenta de energie inmagazinata in frecvente X-ray fata de Mhz e imensa.

      Panica creata in jurul subiectului „ne radiaza 5Gul, ultrasoundul” se bazeaza ca intodeauna pe un pseudo-adevar. De obicei cand e vorba de frecventa ridicata se activeaza pseudo-stinta din oameni fara sa ia in considerare amplitudine (puterea de emisie). Insa puterea de emisie e super, über, mega reglementata. Am dezvoltat si dezvolt echipament SDR (software defined radio) si 5G in prezent: nu vreti sa stiti cate teste in laborator, cate simulari si cat de dificil este sa mentii radiatia in limitele impuse de lege.

      Isteria din spatele 5G vine de la un sambur de adevar. Unele celule 5G vor emite in benzi numite mmWave. Celulele LTE emit in 2.7 – 5Ghz. Celulele 5G vor opera in marea lor majoritate in exact acelasi benzi, insa in locurile aglomerate ca stadioane, concerte se vor instala celule care se duc in spectrul mmWave (14 Ghz, 24 Ghz). Cele mai frecvente vor fi 2.7, 5 si 6 Ghz. Celulele in mmWave vor emite cu putere muult mai mica.

      Inca o chestie de stiut, cu cat mai multe celule cu atat mai bine: Cand o celula acopera distante mari este fortata sa emita in putere mai mare. Cand telefonul tau are semnal slab, este fortat sa emita cu putere mai mare si consuma mai repede bateria. Asa ca daca veti vedea globul impanzit de celule sa stiti ca sunteti mai safe, vor emite cu putere mai mica.

      Mai tineti minte isteria din anii 2000 cu telefonul care te radiaza. Operau in benzi de 800/900/1800Mhz. Dar atunci din cauza ca infrastructura era mult mai labartata se emitea cu putere mai mare si mult mai ineficient ca multiplexare. Insa cu siguranta nu atat de violenta incat sa distruga molecule din corpul uman pentru ca reglementarea radiatilor se face de foarte mult timp, dar probabil niciodata atat de serios precum astazi.

      25

    • CT-ul foloseste acelasi principiu ca si radiografia, adica bombardarea cu raze X. Practic sunt mai multe radiografii unite apoi de un computer.
      Desi arata aproximativ la fel aparatele, CT-ul e diferit de RMN, care funcționează jucându-se cu niste campuri magnetice foarte puternice si este mai putin periculos pentru pacient.

      2

  2. “1 MHz un milion de bătăi de inimă pe secundă -cam așa cum bate inima mea la comentariile alea deștepte, știți voi care.” – ah, poezie curată.

    Apropo de piezoelectric, cand aveam vreo 10 ani am auzit de la unchiu’ inginer electronist termenul de “microfon piezo” si vreo cativa ani n-am stiut continuarea (atunci incepusem timid sa repar radiouri si casetofoane). Ce voiam sa zic e ca confuzia mentionata de tine nu mi-a trecut niciodata prin cap, din cauza prescurtarii aleia.

    Cum comentezi A=432? Este ea frecventa cosmica de mântuire prin muzică sau doar un banal 440-8? :)

    2

    • Pe vremea când se acorda după 432 Hz, nu se „inventase” Herțul încă. 440 Hz e un simplu standard internațional.

      Funny thing: am ascultat chitara acordată după ambele “la”-uri, și nu am sesizat diferența. Între cele două este mai puțin de un semiton.

      Dacă universul cântă (și dacă e să credem teoria corzilor, cântă oarecum), sigur frecvența nu e un banal la.

    • „confuzia mentionata de tine nu mi-a trecut niciodata prin cap”

      Pentru ca in mintea ta un „pizdo microfon” arata asa: https://en.wikipedia.org/wiki/Neumann_U47 sau asa: https://de.wikipedia.org/wiki/AKG_C12

      0

    • @George: supraestimezi enorm posibilitătile cuiva de la țară in anii 90 :)

      Despre astea tip disc vorbeam: https://www.zachpoff.com/site/wp-content/uploads/contact-mic-0-materials-1024×648.jpg

      Si mai era unul in capsulă, dar nu gasesc nimic online la o primă căutare.

      0

    • Glumeam si eu. :) Nici in 90 n-au fost si nici astazi nu sunt accesibile. Doar ca astazi sunt alternative mai accesibile si valoarea adaugata de caracterul lor tinde spre zero. A mai ramas doar nostalgia. Plus ca asa cum ne-am pierdut abilitatea de a mai construi propulsoarele F1 din cauza ca nu mai exista oameni cu anumita expertiza asa ne-am pierdut abilitatea de a mai construi componente pentru design facut acum 40 – 50 de ani. Acum 5 ani de exemplu a decedat Oliver Archut, singurul om care mai stia sa construiasca tranformatoare si alte componente din vechile si celebrele preamplificatoare si microfoane construite de Telefunken/Siemens.

      1

    • #10

      Am avut acum vreo 9 ani un magnetofon din prima generatie, un Revere deLuxe din 1948. Avea un microfon Shure pe care am primit citeva sute de dolari de la o firma care reconditiona microfoane. Le vindeau mult mai scump cintaretilor de country, fiindca cica erau cele mai bune in redarea sunetelor muzicutelor.

      0

  3. #11

    Din respect pentru urechile voastre eu m-am abtinut in incercarea de a obtine un la.

    7

  4. #12

    poate ar trebui să citească articolele tale și panicarzii care spun că wirelessul și telefonul dau cancer.

    4

    • #13

      Dferenta e data de putere. Altfel am avut un coleg care ”s-a curatat” de cancer in 2 saptamini dupa ce a lucrat cu un ghid de unda (deschis din greseala de altcineva) la un radar de 3 Ghz. Deci DA.

      1

    • Eu aș trimite panicarzii ăștia să vadă condițiile de viață din stațiile de înaltă tensiune (mă refer la animale și plante, nu la electricieni). Nivelul radiaților electromagnetice sub liniile de 220 kV sau 400kV e destul de consistent (gândiți-vă că în stațiile de transformare ai parte de efectul Corona* cam tot timpul).
      Am bătut cam toate stațiile astea din MM, TM și HD, dar n-am văzut nici arici cu țepii moi, nici cocoși blegi și nici râme bifurcate sau porci cu trei cozi. Poate doar urzicile și măcrișul erau mai mari.

      * Madamme, aș zice că asta asta e o altă temă spectaculoasă

      1

    • #15

      Pai Gupi, e vorba de 50 Hz.

      50 Hz are lungimea undei de 6000Km si o energie de 2.06e-13 eV per quanta.
      3Ghz are lungimea undei de 1cm si o energie de 1.24e-5 eV per quanta.
      Lungimea undei in X-Ray e de ordinul picometrilor (e-12 m) si energie in ordinul sutelor de keV per quanta.

      In primul nu orice frecventa emite radiatie ionica. Radiatia ionica estea cea care interactioneza violent la nivel atomic. Radiatia ionica este emisa la frecvente. Gamma si x ray e considerata radiatie ionica. Tot ce e sub frecventa asta nu este catalogata radiatie ionica.

      Energia per quanta este ceva care conteaza. Linile de inalta tensiune au energie per quanta extrem de mica. Dar cara muuuulta sarcina electrica (precum o teava foarte groasa cu un debit imens). Si focul, lumina, caldura sunt radiatii electromagnetice dar la nivel de quanta nu interactioneaza violent la nivel atomic, ba din contra, fara energia lor noi nu am fi existat. Daca te apropiii suficient de mult de foc, de o linie de inalta tensiune, de un laser puternic evident ca ti-o iei. Dar asta pentru ca debitul de particule este foarte mare. Per particula nu interactioneza violent la nivel atomic. Insa radiatia ionica interactioneaza violent per particula. Daca ai avea acelasi debit in cazul radiatie ionice precum linile de inalta tensiune ai distruge probabil toata viata de pe planeta.

      Ti se pare tie multa energie in aia 220 kV. Daca o transformi in energie mecanica ai sa vezi ca valurile marii contin mult mai multa enrgie decat toate liniile de tensiune adunata la un loc.

      0

    • #16

      Si oricum nu voltajul este cel care dicteaza cantitatea de curent. Amperii sunt cei care ne spun cantitatea de electroni ce trec prin liniile de transmisie. Voltajul energiei statice care te pisca cand atingi obiecte energizate e pe la 1kV.

      Motivul pentru care transmisia electricitatii se face la voltaj ridicat este din cauza distantelor ridicate care atenuaza amplitudinea (cand arunci o piata in apa, chiar langa piatra valurile sunt vizibile, dar isi pierd din intensitate cu cat se propaga mai departe). Asta se intampla si in echipamentele electronice. Procesul opereaza la nivel de voltaj de 1V sau mai jos (0 logic = 0V si 1 logic = 1V) Dar cablurile USB opereaza nivele de 5V, inainte cblurile seriale operau la nivele de 15V.

      0

    • Radiația ionizantă: se cheamă așa pentru că are darul de a produce ioni din atomi stabili.

      Fotonii din radiațiile gamma și x se pocnesc de învelișul electronic al atomilor. Ce se întâmplă mai departe e un fel de biliard: electronii sunt lansați ca bilele de biliard când le lovești cu bila albă (fotonul).

      Atomul rămâne mai sărac cu un electron și deci ion pozitiv.

      Se mai întâmplă și altfel ionizarea, la puteri mai mari sau mai mici, dar în final tot ioni rămân.

    • „Motivul pentru care transmisia electricitatii se face la voltaj ridicat este din cauza distantelor ridicate care atenuaza amplitudinea (cand arunci o piata in apa, chiar langa piatra valurile sunt vizibile, dar isi pierd din intensitate cu cat se propaga mai departe).”
      Ma rog, motivul explicat mai „pământesc” e acela că transportul de energie electrică la tensiuni mici e prea costisitor din cauza pierderilor pe linia de transport.

      O aplicatie faină de supraîncărcare liniilor de transport (în special pe medie tensiune) e aceea de degivrare: se pun liniile (aproape) în scurtcircuit, cauzând încălzirea lor si topirea gheții/zăpezii ce atârnă de ele.

      0

  5. #19

    Ma chère Madame je suis enchanté…. sa descoper in zilele noastre ceva din „Stiinta pentru toti”, (erau unele si de SF) , le numeam „fascicule”, apareau pe la chioscurile de ziare si erau publicate de editura „Cartea rusa” unde erau explicate in cuvinte simple tot felul de chestii (exemplu: K. B. Zaborenko, Radioactivitatea, 1954), „complicate” care astazi sunt considerate „chestiuni banale”… dupa ceva vreme, la editura Stiintifica si Enciclopedica apare colectia „Stiinta pentru toti”. Apreciez ceea ce faci, cum „manipulezi/manuiesti” vorbele, ma bucur sa citesc asta… but… cred totusi ca ai lantul prea lung si ai depasit spatiul bucatariei… :)
    „Atrox melior dulcissima veritas mendaciis”.
    Sa vedem cand incepe! :) Poate uneori sa par nepoliticos si lipsit de minimul celor 7 ani de acasa.

    3

    • #20

      maddame ultima oara cind a fost intrat in bucatarie a reparat cuptorul cu microunde doar cu virful cutitului de unt…

      12

    • Nț. S-a reparat singur, de rușine.

    • #22

      @mircea: pai in primul rand cutitul de unt nu are varf! oricum e banal sa folosesti un cutit pt a repara ceva! Ma astept la utilizarea unor „obiecte” mai femeiesti, (care fac parte din „dotarile” standard ale unei doamne/madame) gen: agrafa/clama de par, forfecuta/pila de unghii, o „andrea” de crosetat, etc. :)

      1

    • #23

      Nevasta-mea, de ex nu intra in bucatarie cu pila de unghii la ea…

      4

    • #24

      Pai de ce? Poate ar trebuii sa ii dai voie ca altfel ajunge sa repare, de exemplu cuptorul cu microunde, cu cutitul de unt si cu clestele de servit homari!
      Serios acum, ca doar nu suntem salbatici! :)

      1

  6. #25

    Mie mi-a iesit “laaaaaaa-ul” pe la 438, ca am o problema la urechea stanga.

    1

  7. Herț e de fapt Hertz, vine de la Heinrich Hertz( https://en.m.wikipedia.org/wiki/Heinrich_Hertz) si nu are nimic de-a face cu inima (Herz).

    7

    • Sa mori tu că frecvența nu se măsoră în inimi?

      Die Analogie ist dir wohl entfallen.

    • #29

      lu’ Teo nu-i place Rammstein

      4

    • #30

      Mein Hertz brennt !

      4

    • @Maddame Analogia suna OK in germana. In română mi se pare o traducere cam forțată.
      @Andrei Deși ascult mult rock, nu mă dau in vânt după Rammstein. De gustibus…

      2

  8. Ar fi fost interesant să existe pe piață ecografe setate pe unda „maro”. Parcă le și văd pe duduițele dornice de așa zisa detoxifiere, care vor să evite folosirea degetului apăsat adânc pe limbă, sau a clismei, cum stau cuminți în timp ce li se plimbă meticulos emițătorul cu infrasunete (acordat pe nota Câh de jos) în zona mațelor.

    0

  9. #33

    in clasa 1a, singura nota care nu a fost 10 a fost la muzica. si n-a fost nici LA. a fost 9. am plans un pic.

    de atunci insa mi-a trecut, m-am obisnuit cu ideea ca sunt complet afon si pentru mine sa acord un instrument ar fi un task de cartea recordurilor. stiti ce greu e sa te pocnesti in cap cu o chitara de 440 de ori pe secunda?

    2

    • Eu îmi acordam chitara după primele acorduri de la Nothing Else Matters. E drept că am învățat să cânt după ureche, și îmi era suficient dacă raportul dintre sunete era ok. Nu căutam 440 Hz.

    • #35

      Pentru ca primele acorduri sunt pe corzile libere ( in mi Minor – sau Em ) . Dar daca banda nu avea viteza foarte bine calibrata nu prea era acordajul corect … Nu-mi spune ca aveai CD…

      0

    • Sigur nu era acordajul corect :). Dar mergea bine cu vocea mea, care nu este nici ea foarte corectă. În final, de asta m-am și lăsat de chitară: am vocea prea „mică” pentru a ieși cu ea în public.

    • bernadette rostennkowsky wolowitz

    • #38

      In alta ordine de idei – LA e LA ( 440Hz) indiferent de gama

      0

    • Nope. 440 Hz e La din gama do major. Următorul La (de sus) are 880Hz, La-ul de jos (sub do major) are 220Hz, și mai jos La-ul are 110Hz…

      Ce matematică-i muzica: frecvența se dublează la fiecare octavă!

    • #40

      Ce zici tu se refera la primul La dupa Do central ( C3). Altfel Do major se tot repeta pe parcursul intregului spectru … nu e o singura gama Do major ( pe claviatura de ex).

      Altfel – La- ul la 440Hz face parte din toate gamele de la Do central Major in sus ( pana la urmatorul Do major).

      0

    • Am vorbit prostii.
      Da, do major se repeta, ai dreptate.

      Voiam sa spun ca doar la do major central este frecventa la=440 Hz. (Sigur, toate gamele care conțin la-ul central îl au tot la 440 Hz)

      M-am referit la claviatura pianului, unde fiecare clapa are alta frecventa. Caut o poza cu ele și o pun.

      LE:pun un link cu frecvențele, că mi-am uitat cuvintele acasă azi :)) http://www.vias.org/crowhurstba/crowhurst_basic_audio_vol1_006.html

    • #42

      D-na – ma inclin . Puteai s-o tii langa – dar ai ales sa n-o faci. Mai rara atitudinea asta in zilele noastre…

      0

  10. Sunt curios de comentarii când o să explici, dacă o să explici, RMN-ul. Prima reacție va fi, garantat, „și cum de nu te transformi într-o piftie roșie”. Filmele au și ele un efect în pseudo- știința de azi.

    Ce vreau eu să întreb e oarecum unrelated. S-ar putea să fie unrelated și cu domeniul tău de expertiză. Aerospikes. Informațiile despre ele nu abundă, înțeleg problemele care trebuie rezolvate, dar nu înțeleg de ce nu e o zonă activă de cercetare. Par a fi un holy grail pentru explorarea spațiului, și cu toate astea…. crickets.
    Not to mention the insane cool factor. Cred că doar în stargate am văzut aerospikes, în rest, conuri toată ziua. Expanse included. Bleh.

    0

    • ”domeniu de experiență”, futu-i morții ei de expertiză!

      Maddame, iartă-mă, dar m-apucă toți dracii la ”expertiză” în loc de ”experiență”.

      2

    • Mmm. Deci domeniul tău de experiență pare a fi limba română. Pare. Pe când domeniul lui Maddame este de expertiză, pentru ca cel mai probabil lucrează în cercetare, studiază un subiect și raportează ce a găsit. But please, do go on.

      EXPERTÍZĂ (< fr.) s. f. 1. Cercetare făcută de un expert asupra unei situații, probleme.

      0

  11. articolul asta imi aduce aminte de profa’ de chimie.

    2

    • Stii ca e e vorba de fizica, da?

      Chimia si matematica traiesc din mila fizicii. – citat din diriginta mea din secolul trecut.

      PS: nu am incercat LAA. Sunt afon si am mila de urechile mele in primul rand.

      6

    • you made my day. :)

      ps: serios

      1

    • Tz tz.. matematica este alfabetul universului, fizica sunt cuvintele, chimia sunt propozitiile si frazele.

      0

  12. #50

    Există și defectoscopia cu ultrasunete, un fel de ecografie a subansamblelor metalice. Acel gel este înlocuit de ceva din petrol (am uitat cum se numește)
    Acum ceva vreme am fost la un târg pentru echipamente de laborator și am văzut vârfurile de gamă în domeniu. Din ce am aflat de la reprezentantul firmei, Tarom are un echipament foarte performant, vârful de gamă chiar, pentru defectoscopia lonjeroanelor din aripi și a trenului de aterizare.

    1

    • În NDT se folosește vaselină, dacă vrei cuplant pe bază de ulei (nu e corozivă).

      Cred că la Tarom au aparat UT Phased Array. Față de aparatele simple, unde unghiul plăcuței piezo din traductor e fix (30, 45, 60,70 grade),la Phased Array este un șir de plăcuțe cu unghiuri ajustabile. Vârful de gamă e de la Olympus, am impresia.

      E frumoasă defectoscopia.

    • #52

      Exact cum am spus și eu, doar că la tine chiar se înțelege ceva! Mulțam! :)))
      Da, Olympus era echipamentul și la momentul respectiv livrasera sub 10 bucăți, una la Tarom.
      Tot ce înseamnă NDT e frumos pentru mine, pentru asta m-am pregăti, doar că viața ă avut altă părere.
      Ai niște articole foarte faine, mi-ar plăcea să dureze obiceiul.

      1

    • Mersi de apreciere! O să mă țină năravul articolelor ăstora cât timp voi avea…ecou la ele ;-)

    • #54

      Reflectăm la articole

      0

  13. Nice! Keep up the good work!

    3

  14. Daca sti si cum se masoara debitul cu ultrasonic flowmeter clamp on type ma las de meserie!

    3

    • Bănuiesc că se calibrează pe țeava goală și după aia măsoară întârzierea (sau atenuarea) ecoului prin gaz sau lichid față de valoarea de calibrare.

      Dar nu știu exact.

    • Da, principiul l-ai intuit corect!

      2

    • Ca veni vorba si acolo se pune vaselina intre senzori si teava!

      1

    • Fără cuplant, controlul cu ultrasunete e pustiu ;-)

      Apropo, dacă tot te-am prins: în partea de jos a clemei e un receptor care măsoară atenuarea, sau e tot sus, și se măsoară întârzierea ecoului de fund?

    • singura mea contributie poate fi „hehehe ai zis ecoul de fund”

    • Se poate si una si alta!

      1

  15. dacă aș putea măcar presupune că sunetul pe care îl voi emite s-ar apropia măcar de un LA, aș încerca să-l cânt. dar, cum a zis cineva mai sus, mi-e milă în primul rând de urechile mele. și d-ale pisicului, că el e mai sensibilos. :)

    0

    • Cool thing: pisicile percep sunete mai înalte decât oamenii, pana la 79 KHz (oamenii doar pana la 20). Probabil le ajuta la vânat.

    • știam eu ceva, că percep și alte sunete decât oamenii, dar nu știam dacă mai joase sau mai înalte.
      și mai știam că percep așezarea obiectelor în spațiu prin geolocație, cu mustățile și sprâncenele. gen le mișcă p-astea cu o anumită frecvență și percep ”sunetele” care se întorc după ce ”lovesc” diverse obiecte. d-aia e nașpa pt mâț să-i tai mustățile.

      0

  16. #66

    Urmatorul ghid ar fi frumos sa fie pentru PET ( Positron emission tomography ) : radiatii , unde , calculatoare, piu-piu buzz-buzz.

    0

  17. Legenda spune ca Maddame cunoaste asa bine ultrasunetele incat liliecii vin la ea sa le calibreze ecolocatia!

    8

  18. Pe fiecare cu ce îl doare ; )
    High Intense Focus Ultrasound, pe scurt HIFU. Cea mai nouă și avansată tehnologie de lifting nechirurgical lucrează excelent nu doar partea de jos a feței, ci și zona frunții și a sprâncenelor.
    Medicii și terapeuții din toată lumea sunt de acord că HIFU este cel mai avansat tratament non invaziv de reîntinerare facială al momentului. Ce ziceți de un lifting fără bisturiu?

    1

    • m as baga, dar inca nu am riduri…

    • Uu, ce bine că ai adus vorba, că uitasem să vă zic de asta.

      Știi ce se întâmplă la HIFU?

      Unde ultrasonore cu frecvențe mari se focusează pe o zonă mică de țesut. Intensitatea (puterea pe centimetru pătrat a) undelor este de 10.000 – 100.000 mai mare decât la ecografiile medicale. Asta cauzează încălzirea la 65-85 grade Celsius a țesuturilor subcutanate, și produce mici cavități (găuri) în țesuturi.
      Răspunsul imun al organismului este de a produce colagen pentru a umple rănile astea, ceea ce “umflă” țesuturile – de aici efectul de lifting.

      Problema mea cu HIFU este că poate distruge, în drum, și stratul de grăsime subcutanată, ceea ce este fix efectul contrar celui dorit, că grăsimea aia îți ține obrăjorii fragezi.

      Sau că un operator neinstruit suficient (se oferă acum HIFU la toate saloanele cosmetice, parcă ar fi un simplu masaj), care dă greșit cu degetul în aparat, poate seta intensitatea prea mare și să-ți distrugă fața.

      Sau că efectul imun al organismului nu e pe măsură: rănile se vindecă diferit la fiecare, unii rămân cu cicatrici nasoale, la unii nici nu se vede. După HIFU, dacă răspunsul e nasol, ai belit-o, că poți rămâne cu gâlme subcutanate ca urmare a cicatrizării țesutului.

      În cel mai bun caz, rezultatele sunt mediocre, nu se compara nici pe departe cu un lifting chirurgical, ci mai mult cu un tratament cosmetic. În cel mai rău caz, „damageul” e permanent și arăți mai rău decât înainte.

      Din cauza asta pentru mine HIFU e nein, danke. Prefer ridurile mele de expresie.

    • #72

      Sa vezi bal cind iti ”prajeste” nervii…

      0

  19. cand ma uit pe articol si vad grafice, unghiuri… chestii parachestii
    zic: ba ej nebun, grasu asta e chiar destept! FML
    cand colo e scris de madame :D

    4

  20. #75

    Am si eu o intrebare pentru toti oamenii destepti de pe aici: se poate construi un echipament care sa mearga in spatiu cu o viteza mai mare decat cea folosita in prezent, adica nu putere warp, dar macar sa faci 4 luni pana la Marte, nu doi ani? Si daca da, ce ne impiedica sa facem asta: lipsa banilor, a tehnologiei, mai trebuie rezolvate niste ecuatii, ceva?

    0

    • #76

      Ne impiedica insuficienta combustibilului/oxidantului pentru a accelera suficient. In spatiu ai doua metode de a accelera (delta-v), fie te folosesti de gravitatia planetelor fie folosesti combustibil. In rest guverneaza legea 1 a lui Newton: un corp isi mentine traiectoria rectilinie si uniforma. Pe pamant corpurile nu is mentin viteza de deplasare din cauza frecarii cu aerul, asfaltul etc., in spatiu singura „forta” care actioneaza asupra obiectelor e gravitatia ( care de fapt nu e o forta ci chiar forma traiectoriei dar noi o observam ca o forta). Sondele spatiale folosesc gravitatia planetelor pentru a se deplasa si foarte putin combustibil pentru a ajusta traiectorie.

      Pentru a creste viteza de deplasare (e ciudat sa vorbesti in spatiu despre viteza pentru ca e foarte greu sa gasesti o referinta, dar e ok pentru simplificare) ai nevoie sa accelerezi. Cu cat accelerezi mai tare cu atat ai nevoie de mai multa energie sa accelerezi in continuare pentru ca masa navetei spatiale cu care te deplasezi creste.

      Deci e clar ca ai nevoie de foarte mult combusitibil. Asta inseamna ca ai nevoie de muult spatiu de stocare. Dar cu cat cresti marimea navetei cu atat creste si marimea rachetei care o pune pe orbita. Asta e si motivul pentru care BFR, racheta care va pune pe orbita nava spatiala ce ne va duce pe Marte este atat de mare.

      Avem 3 perspective pentru a accelera in spatiu si a avea suficient compustibil pentru a accelera la viteze mai mari:

      1. Pui un mini reactor nuclear. Cel mai probabil fisiune, dar e dificil sa mentii o reactie nucleara stabilia. Pentru a scapa de gravitatia pamantului trebuie sa atingi Mach 33. Asta o faci doar cu rachete clasice (combuistibil si oxidant). Intre vitezele subsonice si cele supersonice exista o portiune numita transonic care creaza turbulente mari (e ca si cum ai trece printr-o explozie). Turbulentele astea se intensifica si cand treci din diferite nivele de supersonic numite Mach1, 2, 3 etc. Sansele unui meltdown sunt mari pentru ca structura atomica este foarte instabila. Daca ar fi vorba de fuziune riscul ar fi mic pentru ca un meltdown in fuziunea nucleara se lasa cu un declin al reactiei nu cu o reactie in lant precum la fuziune.

      2. EM Drive E un motor bazat pe o cavitate rezonanta la radiatie electromagnetica, este controversat si inventat de un britanic. In teorie din punctul meu de vedere nu violeaza nici o lege a fizicii. Dar unii fizicieni spun ca violeaza legea conservarii energiei. Si NASA si Chinezii au testat, nu au reusit nimic spectaculos pentru ca produce prea putina acceleratie.

      3. Sa transformi hidrogenul din spatiu in combustibil. Sunt cateva idei dar nimic concret. Nu stiu cum produci oxidantul ca apa e o sursa bogata oxigenul iar in spatiu mai putin. Pe ISS din cate stiu oxigenul necesar este luat din apa.

      Dpmdv cea mai probabila solutie e aia cu reactorul nuclear. S-ar putea ca de data asta chiar sa obtinem o reactie de fuziune stabila in urmatorii 10 ani. Spun asta pentru ca au intrat foarte multe companii private in businessul asta. Practic toate companiile petroliere si-au redirectionat investitiile de lunga durata pe energie sustenabila, foarte multi bani au ajuns pe fuziune. Pana acum a fost lasat pe mana statului iar statul nu e cel mai bun inovator. Sper sa traiesc suficient sa vad fuziune. E cea mai buna chestie care se poate intampla umanitatii.

      0

  21. Știu niște scriitori cărora le-ar fi prins bine să citească așa ceva înainte să scrie. :(

    0

  22. Bun articolul, faine comentariile oamenilor.
    (Fizica mea s-a oprit la nivel de liceu si putin de mai departe, stiu doar ca nu e bine sa bagi degetele in priza ca vine Brian Johnson dupa tine si te shook-uieste toata noaptea.)

    1

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

Dacă doresti să dai like unui comentariu, trebuie să fii logat in contul tău de pe cetin.ro

Citește și...

Atâta am de căpșunărit azi, și tocmai azi mi-am lăsat cuvintele acasă. Și o parte din cap, exact aia de care am nevoie, că-mi vine NADCAP-ul în audit într-o lună și trebuie să revizuiesc documentația din paleolitic. Am gândurile împrăștiate prin tot internetul. Dacă nici Paul de Seneville nu ajută, nu știu cum să […]

Bine, știu, specialiștii internetului se vor ofusca și nu vor înțelege ce văd eu bun la ea. Aia e, îmi place mie, condamnați-mă la bice pe spinare. Cred că e o reclamă bună, care atinge exact obiectivele propuse și nu stă în reach și exceluri. GGul merge către băieții și fetele de la […]