Ca în fiecare an, am plecat, exultând de fericire, să cumpăr, din nou, de toate pentru toți copiii, pentru că știi tati, ghiozdanul cu care am terminat anul trecut, vechi deja de vreo 5 luni, nu mai e ceea ce trebuie, da? Și nici penarul și nici nimic.

Așa că avem, desigur, ghiozdan nou, de data asta trolley. Foarte mișto, de altfel și elegănțel, l-a târâit fiica prin mall toată ziua cu toată plăcerea. Fiul și-a dorit ghiozdan minecraft, pentru că vrea să semene cu Steve. Nu mă întrebați cine e Steve.

Absolut normal, am avut nevoie de un lunchbox emoji, că altfel nu se poate merge la școală, să începem clasa 1.

Așa că fiica și-a luat, normal, o mapă emoji, că ea nu mai folosește lunchbox.

BLocuri de desen, neapărat cu nuștiu ce eroi, caiețele, pixulețe, nu penar, pentru că penar am, tati, nu mai ții minte, mi-ai luat în primăvară, de unde am dedus că iată, problema era de design, nu de memorie.

În rest, as usual, tricouri albe, zeci de chiloței, șosete și alte chestii care îmi scapă, pentru că eu doar împing coșul la activități de astea.

După care am fost și am sărbătorit cu un bowling, în familie.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.