De Dragoș Ioan Coste

Nu stiu cati dintre voi au citit Asimov, ciclul Fundatiilor, in special A Doua Fundatie.
Ideea este ca toti anii astia, in care ne-am chinuit sa ne implicam civic, sa formam partide noi, sa contribuim la „unificarea dreptei”, in timpul carora am injurat partidele derivate din PCR – am gresit.
Gresim si acum, dar am gresit conceptual de la bun inceput, la fel cum au gresit generatiile de dinaintea noastra, incepand cu cei din anii ’30 si pana la dizidentii politici ai anilor ’50-’70.

Paradigma mentalitatii a fost fundamental gresita iar lucrurile stau foarte, foarte simplu.
O sa incerc sa explic, pentru ca am impresia ca pe langa ca nu vom reusi niciodata sa preluam puterea, vom contribui masiv la prapastia din ce in ce mai mare din societate si la distrugerea tarii.

In primul rand, diferentele ideologice sau doctrinare nu sunt importante, sau cel putin nu in mod aparent.
Avem partide auto-declarate de dreapta precum si formatiuni politice care se identifica a fi pe partea stanga a spectrului politic.

Dreapta sau stanga nu sunt foarte clar de aplicat unei formatiuni, pentru ca masurile din planurile de guvernare sau din strategiile politice ale diverselor partide nu sunt aproape niciodata foarte clare si sunt foarte numeroase, incetosand astfel posibilitatea de analiza externa.

Avem masuri economice si avem masuri sociale – de aici putem avea programe cu masuri economice de dreapta si cu masuri sociale de stanga, sau invers – iar acest melanj nu le face de centru.
Toata aceasta poliloghie despre ideologii si doctrine nu serveste decat sa ne bage pe toti cei care suntem de aceeasi parte a baricadei in ceata, in timp ce PSD isi vede de treaba.

De ce castiga PSD ? Care este secretul ?
Secretul este aproape identic cu cel al lui Polichinelle (personaj satiric care acuzat fiind de catre avocat ca va fi inchis pentru o presupusa crima, si fiindu-i indicat de catre avocat articolul de lege care il incrimineaza, dupa plecarea avocatului din camera – Polichinelle rupe foaia pe care era scris articolul, crezand ca astfel va scapa si de puscarie).

Mai precis – PSD intelege poporul. Il intelege si face politica in favoarea poporului, evident, vazandu-si de propriile interese in paralel.
Dreapta nu intelege poporul. De ce ?

Trebuie sa intelegem notiunea de „popor”, din punct de vedere al caracteristicilor social-doctrinare si sa vedem daca avem vreo afinitate cu politicile de dreapta.

Apoi trebuie sa identificam acele masuri pe care le putem aplica, daca le putem aplica mai bine decat o face PSD si, foarte important, daca suntem dispusi sa facem acest lucru in mod benevol, avand in vedere propriul sistem de valori care e foarte probabil sa nu coincida cu cel al poporului.
Ultima fraza e cheia si raspunsul la esecurile repetate ale dreptei in decursul ultimei decade.
In primul rand, dreapta nu e poporul. Dreapta nu reprezinta poporul, in majoritatea sa. Pe linie logica, „noi”, astia cu proteste, corporatisti, clasa de mijloc, nu suntem poporul. Asta e primul semn al rupturii din societate.

Sunt doua grupuri sociale extrem de bine delimitate, pe baza posibilitatii si usurintei in a accede la capital. Cateva lecturi ale lui Marx si/sau Engels ar fi extrem de utile aici.
Avem deci proletariatul (poporul), respectiv burghezia (clasa de mijloc si sus).

Cine e poporul ?
Poporul sunt angajatii pe minim la patron si multinationalele din servicii, cu venituri pana in 2000 RON net.
Poporul sunt pensionarii. Poporul sunt cei din rural, fermierii de subzistenta, asistatii social, minoritatile etnice precum romii.
Poporul sunt bugetarii, incepand cu politicienii si pana la personalul auxiliar din institutii, dar si medicii de la Stat sau corpul profesoral.
Poporul mai este reprezentat si de catre copiii celor de mai sus, precum si de catre o parte din studentii provenin din familiile mentionate.
Nu in ultimul rand, avem politicienii, cu foarte mici exceptii.

Cine suntem „noi” ?
Lucratorii in mediul privat, cu venituri medii si mari (de la 3000 RON net in sus). Medicii cu initiativa privata, antreprenoriala, sau cei care lucreaza in clinicile si spitalele private. O parte (mica) din sindicalisti. Avocatii, judecatorii, notarii si procurorii. Bancherii. Sportivii de top. Antreprenorii, incepand cu patronii micilor magazine de cartier, continuand cu startup-urile din sfera IT si mergand pana la directorii de banci. Strainii rezidenti in Romania. O parte (mica) din emigranti. Si studentii provenind din familiile mai sus mentionate.

Prima concluzie evidenta este ca poporul are multi membri 🙂 mult mai multi membri comparativ cu opozitia.
We can’t win. We couldn’t win. We’ll never win.

A doua concluzie este ca PSD are grija de „ai lui”, si ca, paradoxal, politicile PSD nu sunt catusi de putin „populiste”. Oamenii fac exact ceea ce te-ai astepta de la un politician – si anume reprezentarea votantilor.

Nu voi intra in teoria lui Moise Guran conform careia referendumul ne va folosi pentru a determina daca suntem o tara de hoti.
Suntem o tara de hoti, daca si doar daca ne aplecam asupra motivatiilor poporului.
Un popor needucat, sarac si flamand nu e interesat de politici de dreapta. Pentru popor, dreapta inseamna elite. Elitele cauta sa-si pastreze privilegiile exploatandu-i pe cei saraci.
Stiu ca imediat vor sari cei de dreapta sa spuna „daca nu avem antreprenori care sa creeze locuri de munca, poporul ar muri de foame”.

Asa este, dar aceasta reactie nu face altceva decat sa demonstreze cat de putin intelege dreapta poporul, si mai ales cat este de putin dispusa sa-i accepte nevoile.
Revenind, ca sa castigi alegerile, trebuie sa indupleci poporul. Ca sa indupleci poporul, trebuie sa-l ajuti.

Cum il ajuti ? La nivelul comunitatilor, facand lucruri vizibile pentru oameni. La nivel macro, inainte de alegeri, facand ce a facut PSD – propunand cresterea nivelului de trai al poporului. Se presupune ca vrei puterea pentru a guverna pentru popor, nu pentru mica ta clica elitista, nu ?

Toti acesti tineri care se misca foarte bine la nivel civic trebuie sa faca un efort in a relua comunicarea cu familiile si cu generatiile mai in varsta. Trebuie sa intelegem la nivel intim ceea ce isi doresc acesti oameni. Vor bani, vor venituri stabile. PSD le da asta, noi le dam peste bot.

Voi stiti campaniile la locale, cand caravane intregi se deplaseaza prin localitati, cu pixuri si galeti ?
Ati retinut fix ceea ce e irelevant – pixurile si galetile.
Ceea ce era critic de observat si de imitat – era faptul ca cei din caravane erau cu totii tineri, erau prietenii nostri, fiii si ficele oamenilor carora le bateau la poarta.

In anii ’30, comunistii au inteles foarte bine un singur lucru, iar acel lucru ii ajuta si dupa aproape 100 de ani – cum sa faca propaganda, activism de partid.
Daca o sa il urmariti pe Dragnea, sau pe Iliescu, sau pe Nastase, veti observa ca aproape niciodata nu au atacat cu nume si prenume reprezentantii partidelor de opozitie, sau chiar opozitia, cu exceptia notabila a lui Basescu.

Asta in timp ce in strada, pe buzele tuturor este PSD, Dragnea, Iliescu, Ponta.
Ca sa castigi, trebuie sa spui oamenilor ce vrei si ce poti face pentru ei, nu cat de rai sunt ceilalti care le promit ceea ce ar trebui sa le promiti tu.
Atata timp cat facem politica reactiva, confrontationala, nu vom castiga nimic altceva decat expunere de scurta durata.

Trebuie sa ne intoarcem la popor, sa le demonstram oamenilor ca suntem oamenii cei mai pregatiti, cei mai buni profesionisti in domeniile noastre, ca aceasta elita din care facem parte – poate transforma Romania.
Trebuie sa le aratam colegilor nostri, parintilor si bunicilor nostri ce avem de gand sa facem pentru ei daca ne-ar vota, cu grija, deschidere si empatie reala, nu simulata. Cu vorba buna, nu cu reprosuri si amenintari.

Politicienii de la guvernare au pe mana o tara intreaga, nu „alegatorii MEI”. Pana nu vom intelege acest lucru, vom pierde din nou si din nou.

Sa lasam deci micile dispute ideologice pentru perioada de dupa castigarea alegerilor.
Nimeni din popor nu ne va reprosa ca le-am crescut nivelul de trai aplicandu-l pe Von Mises sau pe Keynes, aplicand politici economice prociclice sau anticlice.

Nimanui din popor nu ii va pasa daca dupa 10 ani de guvernare buna pentru toti, in care au aparut mii de km de autostrazi, pensiile s-au dublat iar somajul e la cote minime istorice – ca minoritatile sexuale isi vor fi capatat drepturile civile la care aspira.

Insa, inainte de toate, trebuie sa ne intelegem adversarii, sa aplicam ceea ce pretind ei si sa o facem atat de bine, incepand la nivel local, chiar de anul asta, incat 2020 si alegerile locale sa ne prinda cunoscuti ca cei care fac, care nu injura, care isi inteleg semenii, si fac toate astea mai bine ca toti.
Daca nu, putem emigra incepand de azi.